cercetare la Metode si tehnici de cercetare experimentale - Influenta genului de muzica ascultat asupra stilului de viata

cercetare la Metode si tehnici de cercetare experimentale

Influenta genului de muzica ascultat asupra stilului de viata

Abstract

Cercetarea prezenta este o abordare a stilului de viata al tinerilor din perspectiva stilului de muzica ascultat. Scopul principal al studiului este de adunare a unor date preliminare, utilizate apoi ca punct de plecare pentru cercetari ulterioare de adancime a demonstrarii influentei muzicii asupra conduitei umane.

I.       Introducere

Legatura dintre stilurile de muzica preferate si stilul de viata abordat este incontestabil. Actualele teorii se refera la muzica ca o componenta a modelarii sociale (Snell D., 2007 , Tanner J., 2008) ea incluzandu-se ca un liant in coagularea unei colectivitati. Prezentul studiu isi propune, pe de-o parte determinarea pan-culturalitatii a unor studii facute pe populatii, in general, vestice (America de Nord, Anglia etc) si din orientul extrem (Noua Zeelanda). Pe de alta parte, dorim sa gasim un mecanism explicativ aternativ pentru a furniza cercetari viitoare cu un fundament ce le va facilita crearea unui mecanism de predictie si control mai eficient.

Problema prezenta in ceea ce priveste muzica este in ce masura aceasta influenteza stilul de viata abordat individual. Problema se pune in a defini stilul de viata ca fiind un construct strict social ori individul ce decide in ce masura un stil de viata ii este potrivit lui. Am gasit paradigmele explicative ale stilului de viata insuficiente si doar partial corecte. In lupta clasica optiune vs determinism valorile extreme teoretice fie anulau conceptul de stil de viata (Skinner, op.cit.) fie ii ofereau o valenta prea mare in determinarea comportamentului.

Propunem deci o noua abordare a conceptului de stil de viata in care optiunile unui individ sunt determinate de optiunile pe care le alege intr-un mediu in care optiunile sunt limitate.Astfel stilul de viata capata atat valenta optionala si cea a libertatii de alegere, limitata de numarul redus de alegeri pe care aceasta le poate lua in sensul dezvoltarii sale. Neavand o incadrare paradigmatica concreta simtim nevoia definirii termenului in modul perceptiei asupa lui ca set de trasaturi psihice, sociale si culturale alese ce determina conduita comportamentala a unui individ in cadrul unei societati.

Facand referire la populatia tanara unde personalitatea este inca frageda si necimentata chiar lavabila, dupa spusele unor autori (Dinu V., discutie personala) putem observa ca muzica are un efect extrem de puternic asupra modelarii individuale.

Astfel, ne propunem sa studiem in ce masura muzica poate influenta dezvoltarea individului, daca in spatele cortinei numite "muzica" se afla o orchestra ce, in mod ascuns modeleaza individul si deciziile sale si in ce masura aceste date sunt afectate de restul variabilelor "ne-muzicale" (dimensiunile sociala, culturala si nu numai).

II.     Cadru teoretic

Fundamentarea teoretica a subiectului cercetarii noastre s-a facut prin cercetarile anterioare precum studiul realizat de profesorul Dan Lungu, 'Legatura dintre muzica si stilul de viata', "Effect of music'[1] si alte studii pe care le vom expune in bibliografie. Aceste cercetari, ilustreaza pe langa un plus adus teoriei, si un interes deosebit al cercetatorilor asupra modelarii individuale prin influente exterioare socio-culturale. Desi campurile de cercetare sunt diferite ele incearca sa explice mecanismul si sa descrie circumstantele in care individul este integrat in societate aducand plusuri si facand modificat in cultura.

Din studiul realizat de catre CNA (2005) cu privire la consumul mediatic in randul elevilor cu varsta cuprinsa intre 15 si 18 ani (in care se urmarea descoperirea genurilor muzicale preferate de catre adolescenti) reies datele din tabelul de mai jos.

In anul 2004, Compania Mercury Research a realizat, in exclusivitate pentru revista Capital, un studiu Omnibus referitor la preferintele muzicale ale romanilor.Principalele rezultate ale cercetarii sunt (cu precizarea ca aceasta s-a efectuat pe un esantion reprezentativ la nivel national, constituit din 1.348 de persoane, cu varsta peste 15 ani) :

. genurile muzicale cele mai ascultate de romani sunt folclorul (54%), dance/disco (40%), manele (32%), latino (24%). Doar 11% prefera muzica clasica, iar 2% asculta jazz.

. de muzica latino sunt atrase intr-o proportie mai mare femeile (28%), fata de barbati (21%). Diferentierea intre ascultatori se face, de asemenea, si in functie de nivelul educatiei. Astfel, muzica populara este ascultata de 66% din cei cu studii primare, in timp ce persoanele cu studii medii prefera, cu precadere, manele (38%).

. rock-ul, jazz-ul si muzica electronica sunt genuri ascultate cu precadere de cei cu studii superioare.

. diferente semnificative apar si in functie de varsta: doar 20% din tinerii intre 15 si 29 de ani asculta folclor, in timp ce 60% prefera dance/ disco, iar 54%, manele. De asemenea, 38% din persoanele din aceasta categorie de varsta asculta muzica pe calculator si sunt intr-o mai mare masura amatori ai unor genuri precum: hip-hop, rap, house/rave/ techno, soul/rhythm&blues, ambientala, rock, rock alternativ si electronica.

. intr-o oarecare masura, gusturile muzicale difera si in functie de zonele geografice. Bucurestenii, de pilda, asculta intr-o pondere mai mare muzica clasica (24%, fata de 11%, media la nivel national) si muzica ambientala (14%, fata de media de 6%). Tot ei sunt cei care agreeaza intr-o masura mai mica folclorul si manelele.

. televizorul (68%), radioul (56%) si combina audio (26%) sunt principalele mijloace de difuzare la care apeleaza, in general, ascultatorii.

. in ultimul an, aproximativ o treime din amatorii de muzica (30%) au cumparat casete sau CD-uri, jumatate din acestia cheltuind intre 100.000 si 500.000 de lei, iar 40%, mai mult de aceasta limita. Achizitiile s-au efectuat indeosebi de la tarabe (66%) si mai putin de la magazinele specializate (54%).

III.    Design experimental

Prezentul proiect de cercetare reprezinta o cercetare corelationala. El nu isi propune sa explice exhaustiv fenomenul de interactiune muzica-stil de viata, ci sa lanseze teme de cercetare, creand cadre de studiu prin corelatiile efectuate intre variabile.

Variabilele cercetarii sunt urmatoarele:

Variabila predictor - stilul muzical ascultat

Variabila criteriu- stilul de viata al ascultatorilor

IV.   Ipotezele cercetarii

Ipoteza generala: Exista o legatura intre genurile musicale ascultate si stilurile de viata a unui tanar

Ipoteze specifice

Exista o diferenta intre genurile de muzica ascultat si nivelul de cultura individuala.

Stilul vestimentar este influentat de genul muzical ascultat.

Frecventa participarii la concerte este dependent/ proportionala cu venitul lunar.

Diversitatea muzicala la tinerii care asculta rock este mai redusa si centrata pe stilul rock, pe cand eclecticii, au o mai mare diversitate muzicala, necentrandu-se pe un stil anume.

Exista o diferenta intre aspectul fizic al tinerilor eclectici si cei care asculta rock.

Exista o legatura intre varsta participantilor si exprimarea stilului vestimentar in concordanta cu genul muzical ascultat.

V.     Lotul cercetarii

Subiectii alesi sunt reprezentati de 84 de tineri cu varsta cuprinsa intre 18-30 ani , distribuiti astfel:

44 subiecti ascultatori eclectici

40 subiecti ascultatori rock

Instrumentul cercetarii: chestionarul anexat proiectului.

VI.   Operationalizarea conceptelor din chestionar

Gen muzical eclectic : -subiectii care asculta toate sau majoritatea genurilor de muzica, fara sa fie centrati pe un gen anume : jazz, pop, house , rock, hip-hop/rap, clasica, manele, folk, drum n'bass, etc

Gen muzical rock: - subiectii care asculta urmatoarele subgenuri ale muzicii rock: metal, power, gothic, death, melodic, black, indie, alternative, trash ,etc.

Stilul de viata:

1. Aspect fizic:

a. Cioc/barba

b. Par lung

c.      Par vopsit

d. Culoarea parului vopsit este inchisa

e. Machiaj

f.       Culoarea machiajului este predominant inchisa

g.      Pearcing-uri

h. Tattoo-uri

i.       Oja

j.       Culoarea ojei este predominant inchisa

2. Stil vestimentar:

a. Tinuta "4 ace"

b. Tinuta informala:

i. Tricouri cu imprimeuri( formatii, anumite mesaje, simboluri)

ii. Blugi de culoare predominant inchisa

iii. Pantaloni de piele

iv. Articole de munte

v. Cruci(egiptene, sf Andrei , crestina, etc)

vi. Camasi colorate

vii. Camasi inflorate

viii. Fuste

ix. Pantaloni foarte largi

x. Pantofi sport(adidasi)

xi. Inele

xii. Bocanci

xiii. Jeaca de piele

xiv. Laturi

xv. Cizme

xvi. Bandane

xvii. Tinte

xviii. Esarfe

xix. "bling- bling"

xx. Tricouri simple

xxi. Blugi deschisi la culoare

3. Psiho-socio-cultural

a. Cat de des participa la concerte

b. Ce ii impiedica sa mearga la concerte

c.      Cat de des frecventeaza localuri cu specific al genului muzical ascultat

d. Daca prietenii au aceleasi preferinte musicale

e. Pasiune pentru motoare

f.       Frecventa lecturarii cartilor

g.      Genul de carti lecturate:

i. S.F

ii. De dragoste

iii. Politieste

iv. Stiintifice (filosofie, psihologie, sociologie, etc)

v. Ezoterice (ocultism, misterele Terrei, vrajitorie, OZN, etc)

h. Frecventarea urmatoarelor evenimente culturale:

i. Filme

ii. Teatru

iii. Opera

iv. Festivaluri

v. Expozitii

vi. Muzee

i.       Din ce motiv participa la aceste evenimente:

i. Tema

ii. Noutatea

iii. Recomandarea altei personae

iv. Interactiune cu ceilalti

v. Domeniul

j.       Respectarea unui anumit cod vestimentar:

i. La locul de munca

ii. La scoala

VII. Procedura de intervievare

S-a aplicat metoda interviului personal, esantionul fiind chestionat in 2 situatii:

42 subiecti intervievati on-line

42 subiecti intervievati la facultate sau in caminele studentesti

VII. Prelucrarea statistica a datelor si interpretarea rezultatelor

Ipoteza numarul 1

Tab 1

Graf 1

Prezentarea variabilelor

In prezentul studiu, modificand statistic variabila genului muzical preferat (vezi chestionarul din anexa, punctul 3) am clasificat esantionul in rock-eri si eclectici. Cele 2 clase au fost impartite avand valorile cuprinse intre -17 si 35. Nivelul cultural a fost calculat adunand frecventele  activitatilor culturale intervievate. Din tab 1 ne dam seama ca exista o diferenta intre cele 2 genuri musicale, dar diferenta este nesemnificativ statistic (p= 0.158, r= 0.152). asadar nu putem stabili clar daca la nivel cultural genul de muzica abordat diferentiaza subiectii.

Ipoteza numarul 2

Tab 2

Gr 2

Prezentarea variabilelor:

Genul muzical a fost explicat in interpretarea numarul 1 si nu necesita explicatii aditionale. Stilul vestimentar ca valoare reprezinta suma frecventelor itemilor de la punctual 2 din chestionar, itemi vazuri ca definitorii pt clasa de rock-eri. Din tabelul 2 observam ca aceasta diferenta corelationala este nesemnificativa, iar diferenta infima se poate observa din graficul nr 2. Aceasta diferenta redusa se poate datora varstei medii al esantionului presupunand ca fiecare individ solidificandu-si personalitatea si capatand un rol in societate renunta la simbolica infantila muzicala si treptat se conformeaza constrangerilor sociale sau constrangerilor care vin in urma procesului de maturizare.

Ipoteza numarul 3

Tab 3

Gr 3

Prezentarea variabilelor:

Venitul mediu : la inceputul chestiuonarlui am simtit nevoia sa introducem itemul ce chestioneaza venitul lunar al subiectului, vrand sa verificam daca influenteaza in vreun fel celelalte variabile. Corelandu-l cu frecventa participarii la concerte, am observant o neregularitate in proportionalitatea celor 2  necrescand semnificativ frecventa atunci cand venitul crestea semnificativ. Propunem ca aceasta corelatie sa fie facuta pe populatii mai mari deoarece posibilele urmari ale unei corelatii semnificative sunt mari asupra influentei muzicii in ceea ce priveste stilul de viata. Precizam ca corelatia noastra a reiesit nesemnificativa (p= 0.100, r= 0. 366).

Ipoteza numarul 4

Gr af 4

Variabilitate Total eclectici=1.594

Variabilitate total rock=1.319

Intr-o alta ipoteza de lucru ne-am propus sa testam variabilitatea genurilor ascultate de cele doua clase generate de stilul muzical ascultat predominant. Simtul comun ne-ar dicta ca personaele care asculta predominant muzica rock, nu au timp fizic sa aprofundeze alte genuri musicale. Conform graficului 4, nu exista diferenta majora intre ascultatorii de muzica rock si cei eclectici, variabilitatea ambelor clase fiind aproapiata. Paradoxal, desi nesemnificativ statistic, variabilitatea tinde sa fie mai mare pt cei care asculta rock, tradus in cuvinte graficul ne spune ca cei care asculta rock asculta predominant mai multa muzica in general decat cei eclectici.

Ipoteza numarul 5

Tab 5

Conform tabelului 5 descompunand esantionul in masculine si feminine si facand o corelatie intre modificarile aduse aspectului fizic (par vaposit, pierce, tattoo, etc) si genul de muzica preferat, descoperim ca in randul baietilor/barbatilor diferenta este semnificativa ( r= 0.432, p= 0.002), pe cand in randul femeilor diferenta este foarte slaba. Putem explica acest fenomen prin mai multe prisme, fie social vorbind barbatii sunt obligati sa afiseze apartenenta lor mai mult decat femeile, fie in radul femeilor muzica nu se concretizeaza prin aspect fizic atat de mult. Din nou deschidem o pista de cercetare, deoarece observam ca itemul nr 1 al chestionarului limiteaza diferentierea femeie eclectic/femeie rock.

Ipoteza numarul 6

Tab 6

Definirea variabilelor stil vestimentar: stilul vestimentar se refera la suna frecventelor utilizarii itemilor prototipice pt genul muzical rock. El a fost un indice in ceea ce priveste apartenenta oamenilor la grupul social rock din care faceau parte. Varsta trihotomica se refera la impartirea esantionului nostrum in 3 grupuri egale luand ca un criteriu de diferentiere varsta. Din aceasta corelatie , ce s-a facut de asemenea diferentiind masculinul de feminine, putem observa ca  fetele/femeile tind sa poarte din ce in ce mai putine obiecte vestimentare prototipice pe masura inaintarii in varsta, din nou explicabil prin asumarea rolurilor sociale, maturizare. La barbate in schimb observam o usoara crestere a frecventelor pe masura ce creste varsta. Dar pentru ca rezultatele sunt nesemnificative statistic, consideram scorurile constante pe parcursul vietii.

Concluzii

Studiul a plecat de la premise empirice pe care le putem observa in mediul social in care traim. Cu ajutorul instrumentelor statistice de prelucrare a datelor prin chestionarul contruit am putut confirma sau infirma acele premise empirice. Am aratat ca, in cadrul esantionului nostru, diferente la nivel cultural si vestimentar, contrar simtului comun, nu exista. De asemenea, am ilustrat ca nici diferente la nivel de volum al muzicii ascultate nu exista intre clasele muzicale de subiecti.

Una din cele mai relevante concluzii este ca stilul de viata si cum anume este el influentat de genul muzical ascultat este o tema de o profunzime enorma pe care nu o putem include intr-un singur studiu ori cercetare. Invitam alti cercetatori sa verifice in continuare ipotezele noastre pe alte esantioane si sa creeze ipoteze aditonale pe care sa le testeze pentru a putea patrunde in esenta problematica a muzicii si a influentei sale asupra conturarii individului in societate.

Anexe:

Chestionar

Initiale:

Gen:

Varsta:

Ocupatie:

Venit:

1. Fara venit;2. Intre 0-50 ron; 3. Intre 50-300 ron;4.intre 300-500 ron;5. Peste 500 ron

1.Obisnuiesc sa port/am:

2. Pe o scala de la 1 la 5, unde 1 inseamna foarte rar si 5 foarte des, in ce masura purtati urmatoarele obiecte vestimentare:

3. Pe o scala de la 1 la 5, unde 1 inseamna deloc si 5 intotdeauna, cat de des ascultati urmatoarele genuri muzicale:

4. Cat de des participati la concerte al trupelor ce canta genul de muzica pe care il ascultati, in conditiile in care 1 inseamna foarte rar si 5 foarte des:

5. Ce v-ar impiedica sa mergeti la un concert?       

6. Cat de des frecventati localuri specific genului de muzica pe care il ascultati?( 1 foarte rar, 5 foarte des)                               

7. Majoritatea prietenilor dumneavoastra asculta acelasi gen musical?

8. Cat de pasionati sunteti de motoare?(1- f putin pasionat, 5-f pasionat)         

9. Cat de des citesti?(1 foarte rar, 5 foarte des)     

10. Ce gen de carti obisnuiesti sa citesti?

11. In conditiile in care 1 inseamna foarte rar si 5 foarte des, cat de des va uitati/ mergeti la:

12. Ce anume va determina sa participati la activitatile enumerate mai sus?

13. Respectati vreun cod vestimentar (tinuta prestabilita) la locul de munca?

14. La scoala aveti o anumita tinuta (cod vestimentar pe care trebuie sa o respectati?

Va multumim!

Bibliografie:

Skinner F., (1971)Beyond Freedom and Dignity,

SNELL.,D, HODGETTS.,D (2007) , Journal of Community & Applied Social Psychology, J. Community Appl. Soc. Psychol.,17: 430-445

http://www.cna.ro/IMG/pdf/CNA_med15_18_iul2005.pdf

http://www.aspse.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=24&Itemid=16