|
Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) (Organization for Security and Co-operation in Europe[i])
Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa care reuneste 55 de state participante intinse pe o arie geografica de la Vancouver la Vladivostok este o organizatie internationala regionala de securitate. Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa se incadreaza, din punct de vedere functional, in prevederile capitolului VIII din Carta ONU referitor la aranjamentele regionale de securitate.
OSCE a inlocuit incepand cu 1 ianuarie 1995 Conferinta pentru Securitate si Cooperare in Europa, care aparuse in urma Acordului final de la Helsinki din 1975 elaborat dupa o serie de intalniri desfasurate pe parcursul a 2 ani la Geneva si Helsinki.
Imediat dupa moartea lui Stalin (1953), Razboiul Rece se "dezgheata" si cele doua blocuri vor trebui sa invete sa coexiste in mod pasnic. Succesorii lui Stalin se tem sa nu fie repuse in discutie cuceririle celui de al Doilea razboi Mondial, si de aceea propun in 1954 prin intermediul lui Molotov (ministrul de externe al URSS) crearea unui "tratat general asupra securitatii colective in Europa" care ar legitima ansamblul de modificari rezultate in urma razboiului. Aceasta propunere va ramane doar la nivelul de idee vreme de 20 de ani, odata cu deschiderea CSCE de la Helsinki din 3 iulie 1973[ii].
Pana in 1990, CSCE a functionat in principal sub forma unei serii de conferinte si reuniuni unde au fost negociate noi obligatii si angajamente si a fost trecuta in revista implementarea lor.
Sfarsitul Razboiului Rece a adus pentru CSCE un nou curs prin Summit-ul de la Paris din noiembrie 1990, ocazie cu care s-a adoptat si Carta de la Paris care consolideaza puternic structura CSCE:
reunirea la 2 ani a sefilor de stat si de guvern;
reunirea o data pe an a ministrilor afacerilor externe;
infiintarea unui Secretariat general (instalat la Praga);
crearea unui centru de prevenire a conflictelor (plasat la Viena).
Actul Final a stabilit, de asemenea, si principiile de baza referitoare la modul de comportare al statelor semnatare, atat in relatiile internationale, cat si in relatiile cu proprii lor cetateni si care privesc : egalitate suverana si respectul drepturilor ce decurg din suveranitate, abtinerea de la amenintarea cu forta si de la utilizarea fortei, inviolabilitatea frontierelor, rezolvarea pasnica a diferendelor dintre state, neinterventia in problemele interne ale altor state, respectarea drepturilor omului si libertatilor fundamentale, inclusiv libertatea de gandire si constiinta, a religiei si credintei, precum si indeplinirea cu buna credinta a obligatiilor ce decurg din continutul dreptului international.
In decembrie 1994 are loc Summit-ul de la Budapesta ocazie cu care se decide transformarea CSCE in OSCE.
Astazi OSCE are 55 de membrii, sediul la Viena si birouri la Copenhaga, Geneva, Haga, Praga si Varsovia si este un forum european de dezbatere si parteneriat in chestiuni de securitate, cooperare economica, precum si in domeniile dimensiunii umane, prevenirii conflictelor si gestionarii crizelor.
Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa are urmatoarele scopuri principale:
cooperarea in domeniul securitatii internationale;
controlul asupra folosirii armelor;
solutionarea conflictelor prin mijloace pasnice;
protejarea drepturilor si libertatilor fundamentale;
monitorizarea alegerilor;
protejarea mediului inconjurator etc.
Organizatia are in structura sa complexa 2 categorii de organe: organe principale de decizie si structurii sau institutii de punere in aplicarea a deciziilor celor dintai. Astfel, organele principale de decizie sunt:
Consiliul permanent este principalul organ politic si de decizie al Organizatiei care reuneste in fiecare saptamana la Viena reprezentantii tuturor statelor membre pentru a discuta toate problemele pertinente ale OSCE si pentru a lua decizii in acest sens.
Forumul pentru cooperare in domeniul securitatii se reuneste saptamanal la Viena pentru a discuta si lua decizii privind infrastructura si aspectele militare ale securitatii in aria OSCE.
Forumul economic se reuneste o data pe an la Praga pentru a stabili factorii economici si de mediu care afecteaza securitatea ariei OSCE.
Consiliul ministerial reuneste cei 55 de ministri ai afacerilor externe din toate statele membre si se intruneste in anul in care nu se reuneste Summit-ul sefilor de state si de guverne.
Structurile si institutiile organizatiei care pun in aplicarea deciziile organelor principale sunt:
Presedintele OSCE este ministrul afacerilor externe al unei tari care detine presedentia Organizatiei si beneficiaza de intreaga responsabilitate pentru actiunile executive.
Adunarea parlamentara compusa dintr-un numar de peste 300 de parlamentari din toate statele membre si se intruneste o data pe an in luna Iulie. Secretariatul Adunarii isi are sediul la Copenhaga.
Secretariatul condus de un Secretar general, isi are sediul la Praga avand atributii atat de natura administrativa, cat si de colaborare cu Presedintele OSCE in sustinerea activitatilor si actiunilor pe care acesta din urma le initiaza. Secretarul general actioneaza ca reprezentat al Presedintelui OSCE, dar ocupandu-se si de managementul structurilor si operatiunilor Organizatiei.
De asemenea, pe langa Biroul Secretarului general, cu sediul la Viena, mai functioneaza si Centrul pentru prevenirea conflictelor, Biroul pentru coordonarea activitatilor economice si de protectie a mediului, Departamentul de resurse umane si Departamentul de management si finante.
Organizatia mai detine in structura sa si o serie de organisme precum: Biroul pentru institutii democratice si drepturile omului, cu sediul la Varsovia joaca un rol important in monitorizarea alegerilor si dezvoltarea institutiilor pentru drepturile omului; Biroul Inaltului comisar pentru minoritati nationale, cu sediul la Haga; Biroul pentru libertatea presei, cu sediul la Viena; Curtea de conciliere si arbitraj, cu sediul la Geneva.
Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (Organisation for Economic Co-operation and Developement[iii])