|
|
|
AJUTORUL SOCIAL - ANALIZA COMPARATIVA INTRE ROMANIA SI TARILE U.E.
Comparativ cu tarile Uniunii Europene, Romania inregistreaza o proportie surprinzator de mica a beneficiarilor de ajutor social in totalul populatiei.
Nota: pentru tarile Uniunii Europene, datele sunt
din anii 1996 sau 1997 iar pentru Romania datele sunt din septembrie 1997. Nu
au fost disponibile date pentru Italia iar Grecia nu are un beneficiu similar
ajutorului social. Pentru Luxemburg nu au fost disponibile decat date
referitoare la numarul de familii beneficiare de ajutor social
Numarul redus de beneficiari nu se datoreaza aplicarii eficiente a unui program de eradicare a saraciei ci dificultatilor financiare cu care se confrunta majoritatea consiliilor locale care au obligatia de a acoperi in intregime cheltuielile pentru beneficiile legii 67 / 1995. Acestea introduc criterii restrictive pentru evaluarea situatiei materiale a solicitantilor si beneficiarilor efectul fiind numarul redus de beneficii acordate si un cuantum redus al acestora.
In tarile Uniunii Europene doar Suedia si Italia au optat pentru finantarea beneficiilor de asistenta sociala, similare ajutorului social din Romania, de la bugetele locale. In alte state finantarea se realizeaza fie de la bugetele regionale ( Austria in proportie de 100%), fie prin coparticipare de la bugetele regionale sau centrale cu cele locale ( Germania: 25% bugetele landurilor si 75% din bugetele locale, Olanda: 90% de la bugetul de stat si 10% de la bugetele locale, Danemarca: 50% de la bugetul de stat si 50% de la bugetele locale iar Finlanda 27% de la stat si 73% de la bugetele municipale). In a treia categorie de state: Belgia, Franta, Irlanda, Luxemburg, Marea Britanie, Portugalia si Spania finanteaza aceste beneficii in exclusivitate de la bugetele de stat.
Singura exceptie in Uniunea Europeana o constituie Grecia care (cel putin pana la nivelul anului 1999) care nu avea un beneficiu de asistenta sociala similar ajutorului social din Romania sau a beneficiilor corespunzatoare celorlalte tari din Uniunea Europeana. Astfel, beneficiile acordate in acest stat se refera doar la situatii exceptionale iar categoriile de potentiali beneficiari sunt:
repatriati: decret 57/1973
persoane aflate in dificultate ( beneficiul se acorda doar pentru situatii exceptionale, si este similar ajutorului de urgenta): legea 1331/1984
mame fara venituri: legea 1331/1984
refugiati din Europa de Est, Egipt, sau Albania (beneficiu se acorda pe baza testarii mijloacelor)
familii de emigranti de nationalitate greaca reintorsi in tara
persoane cu handicap
Asa cum am aratat chiar si in statele Uniunii Europene, cu exceptia Suedie recunoscut in manualele de politici sociale ca un veritabil stat al bunastarii si a Italiei, s-a optat fie pentru cofinantare fie pentru finantarea de la bugetele centrale. In aceste conditii, statul garanteaza minimum de trai si pentru cei aflati in dificultate fara sa existe riscul excluziunii in regiuni unde autoritatile locale au posibilitati bugetare mai reduse.
O alta deficienta majora a legii 67/1995 o reprezinta erodarea continua a cuantumului pentru toate beneficiile (cu exceptia ajutorului de urgenta unde valoarea este stabilita in functie de situatia solicitantului si functie de posibilitatile bugetare ale consiliului local care aplica legea), desi actul normativ prevedea modalitatea indexarii periodice. Si noua lege privind venitul minim garantat prevede indexari ale cuantumului beneficiilor de asistenta sociala insa, ca si precedentul act normativ, indexarea se realizeaza prin hotarare de guvern. Experienta aplicarii legii 67/1995 ne arata ca aceasta indexare se va face cu intarziere si la intervale mari de timp (o substantiala indexare se aplica in preajma alegerilor locale si generale). Nu ar fi un fapt neobisnuit indexarea in raport cu un “cos minim de bunuri si servicii” insa periodicitatea acestei indexari si inexistenta unui reper clar sunt punctele slabe ale legii. In Uniunea Europeana Germania, Suedia, Spania, Marea Britanie, Luxemburg, Irlanda, Belgia si Franta au acelasi sistem de indexare insa aici preturile cunosc o alta evolutie. Chiar si in aceste conditii este prevazut clar termenul la care are loc indexarea si, suplimentar, procentul de crestere a preturilor care poate grabi o asemenea decizie ( intre2 si 2,5%). Celelalte tari (Portugalia, Italia, Austria, Finlanda, Danemarca si Olanda) au optat pentru o indexare in raport cu alte beneficii (pensie, salariul minim sau ajutor de somaj).
BENEFICII / SERVICII ASOCIATE AJUTORULUI SOCIAL
1. Asigurare de sanatate. Este oferita beneficiarilor de ajutor social de toate tarile U.E. cu exceptia Irlandei care nu ofera asigurare medicala si a Danemarcei care ofera asistenta medicala gratuita tuturor rezidentilor. Urmatoarele tari se diferentiaza fie prin forma in care asigura accesul beneficiarilor de ajutor social la servicii de sanatate fie prin drepturi asociate suplimentare:
Finlanda
asigura acoperirea costurilor pentru servicii de sanatate.
Marea Britanie:
Gratuitati retete
Tratamente dentare
Costuri ocazionate de deplasarea la spital
Olanda
Beneficiarii de ajutor social pot opta fie pentru asigurarea medicala obligatorie, fie pentru o suma de bani necesara asigurarii in sistemul privat pentru aceleasi servicii oferite de prima categorie de asigurare.
Suedia
Beneficiarii trebuie sa acopere o mica parte din costuri pentru unele servicii
Germania
Beneficiarii de ajutor social pot opta fie pentru asigurarea medicala obligatorie, fie pentru plata serviciilor
2. beneficii pentru acoperirea costurilor pentru locuinta. Spania, Portugalia, Franta, Belgia, Marea Britanie nu acorda beneficii suplimentare. Toate celelalte tari acorda beneficii pentru acoperirea in totalitate a cheltuielilor de intretinere. Diferente apar la urmatoarele tari:
Irlanda:
nu sunt prevazute de lege dar pot fi acordate ajutoare de catre autoritatile publice locale in situatii exceptionale.
Italia:
in functie de nevoi sunt acoperite anumite costuri de intretinere
Olanda:
se acorda, prin acoperirea diferentei, doar daca cheltuielile de intretinere depasesc un anumit plafon (433 Euro in 1996)
Luxemburg
daca valoarea chiriei si / sau a intretinerii depaseste 10 % din ajutorul social primit, se acorda o suma suplimentara ( 123 Euro in 1996).
De asemenea pot fi amintite aici o multitudine de deficiente nu doar a actelor normative ci si a cadrului institutional de acordare a asistentei sociale, respectiv ajutor social (atat in forma prevazuta de legea 67/95 cat si de noua lege privind venitul minim garantat).
O solutie a acestei probleme ar fi finantarea mixta a asistentei sociale cu participarea autoritatilor publice centrale si locale in proportii care sa determine evitarea situatiei de subfinantare si sa asigure un grad optim de acoperire a serviciilor in functie de nevoile existente.
Eventualele corectii ale cadrului legal si institutional in sistemul de ajutor social bazat pe testarea mijloacelor in sensul restructurarii eficiente a acestuia pot influenta in mod pozitiv nu doar celelalte componente ale sistemului de asistenta sociala ci si intregul sistem de securitate sociala.
