ALCOOLUL

ALCOOLUL

Astazi, alcoolul ocupa un rol important in viata omului;la noi, ca si in lume (este adevarat ca nu in toate zonele geografice), omul consuma din ce in ce mai mult alcool, sub diversele sale forme de preparare, la bucurie ca si la necaz, la munca sau chiar „in loc de munca”.

„Consumul de alcool in lume a devenit asa cum avertizeaza Organizatia Mondiala a Sanatatii o problema de sanatate publica, careia trebuie sa i se acorde toata atentia astazi, pentru ca maine si mai ales poimaine s­-ar putea sa fie prea tarziu. ”

Mult timp s-a crezut ca alcoolul, indiferent sub ce forma se consuma, este un remediu practic pentru toate suferintele omului. De altfel, in acest sens este semnificativ faptul ca numele unei bauturi alcoolice tari, cunoscuta in intreaga lume, Whisky, isi are originea in limba celta, in care inseamna „apa de viata”. Dar adevarata „apa de viata” este, de fapt, apa pe care Creatorul Divin a lasat-o oamenilor pentru a fi bauta si pentru a-i ajuta in toate trebuintele lor. Cu umoru-i subtil, marele Victor Hugo mentiona in celebrele sale „Contemplatii”:”Dumnezeu n-a facut decat apa, omul insa a facut vinul”. Si aceasta observatie vine tocmai sa modereze elogiile nemasurate aduse alcoolului si in special vinului, considerat de milioane de consumatori ca o „bautura divina”. Ca gust, aroma si placere, or fi bauturile alcoolice divine, dar ele nu inlocuiesc indispensabila apa!

In Germania alcoolul este stupefiantul nr. 1 si are o istorie multimilenara. Denumirea de 'alcool' provine din limba araba si inseamna 'cel mai nobil'. Efectele sale nu sunt insa tocmai nobile:2, 5 milioane de dependenti in Republica Federala Germania, 40. 000 de morti anual, din care aproape 1. 500 decedati in traficul rutier. Bauturile alcoolice sunt considerate 'mijloace ce ofera placere' (germ. Genussmittel). Fiecare cetatean german bea anual cel putin 13 litri de alcool pur. Fiecare! Pentru ca statistica include si copiii si persoanele adulte care nu consuma alcool. Daunele materiale provocate anual se ridica la 30 de miliarde de marci germane (15 miliarde). Asta, fara a atribui valoare in bani vietilor omenesti pierdute.

Reprezentanti din clasa alcoolilor:Metanol, furfurol, alcool izobutilic, alcool izoamilic, acetaldehida, formiatul de etil. Toate aceste substante sunt extrem de toxice. Etanolul este denumirea chimica pentru alcool (corect: Etanolul sau alcoolul etilic, este cel mai cunoscut dintre alcooli).

Berea are un continut alcoolic de doua pana la patru procente. Vinul contine de regula opt pana la zece, vinurile rosii 'grele' (de ex. soiul Burgunder) douasprezece pana la paisprezece procente. Vinurilor dulci (vin de Porto, vin de Xeres/Sherry) li se adauga alcool, astfel incat ajung la un continut de 18 - 20%. Whisky-ul, romul, ginul si coniacul au, de regula, un continut de etanol (alcool etilic) de 35 - 45 procente.

Actiune:
    Alcoolul actioneaza predominant pe sistemul nervos al omului, mai ales pe centrii ce coordoneaza functiile cerebrale complexe cum ar fi constienta si emotiile, si mai putin pe functiile inferioare, vegetative.

Unele simptome ale intoxicatiei alcoolice acute seamana mult cu cele din intoxicatia cu opiacee. Naloxona, un antagonist al opiaceelor care anihileaza efectele morfinei si heroinei, poate fi eficienta si in cazul intoxicatiei cu alcool. De regula, nu este insa necesar tratamentul medicamentos, de cele mai multe ori fiind suficienta spalatura gastrica urmata de perfuzii. Organismul metabolizeaza in fiecare ora o parte a alcoolului ingerat. La combustia alcoolului, ca si la metabolizarea altor alimente, se elibereaza o anumita cantitate de energie. Un pahar de tuica are valoarea nutritiva a unui ou. Astfel, la consumatorul cronic apare, mai devreme sau mai tarziu, o stare de avitaminoza, deoarece alcoolicii isi asigura mare parte din aportul nutritiv sub forma de alcool, care nu contine vitamine, dar pentru a carui metabolizare sunt necesare respectivele vitamine.

Mahmureala Consecintele unei nopti lungi de petrecere sunt cu siguranta cunoscute de toata lumea:o mahmureala puternica. Aceasta se caracterizeaza prin senzatia de presiune la nivelul creierului, cefalee intensa, nervozitate si iritabilitate crescuta, sensibilitate la stimuli externi, oboseala precoce in cazul efortului fizic, precum si transpiratia profuza si o stare generala de epuizare, ca dupa o raceala zdravana.

Efectele sunt de doua feluri:

a)Efecte de scurta durata

Consumul de alcool-scade capacitatea omului de a gandi limpede;

-produce tulburari de vedere;

-diminueaza capacitatea de coordonare a miscarilor;

-provoaca varsaturi;

-creste riscul de accidente;

-duce la pierderea cunostintei, la coma alcoolica si la deces.

b)Efecte de lunga durata

Consumul de alcool duce cu timpul la:-”delirium tremens” sau “nebunia alcoolica”;

-deteriorarea creierului;

-ciroza hepatica;

-pancreatita;

-malnutritie;

-suferinte cardiace;

-moartea prin accidente;

-probleme sociale grave.

Alcoolul are un efect narcotic care se instaleaza-ca in cazul altor substante narcotice, precum eterul, cloroformul sau gazul ilariant (oxid de azot, N2O - n. tr. )-dupa un stadiu initial de iritatie/excitatie. Aceasta stare de excitatie se defineste insa mai degraba negativ-prin disparitia inhibitiilor-decat pozitiv.

Forta musculara grosiera creste dupa ingestia de alcool in cantitati mici, fiind redusa senzatia de oboseala in timpul starii de excitatie. In acelasi timp, performanta in ceea ce priveste rezolvarea de sarcini complicate, cum ar fi conducerea unui autovehicul, este vizibil afectata, chiar la ingestia de cantitati reduse. Se reduce nu doar performanta generala, ci si capacitatea de a aprecia propria performanta.

Reducerea aptitudinilor autocritice este doar una dintre consecintele tipice ale consumului de alcool. Cantitati mici pot deja slabi controlul, scad inhibitia, iar 'supra-eul', asa cum a denumit Sigmund Freud regulile sociale pe care fiecare individ si le insuseste in cursul vietii, pierde din semnificatia sa.

Dezinhibarea insa este rareori completa. Din fericire, concentratiile de alcool care produc dezinhibarea totala si care ar permite trairea necontrolata a unor impulsuri agresive, produc un efect narcotic atat de puternic, incat persoana in cauza nu mai este in stare sa comita gesturile pentru care nimic nu le-ar mai inhiba. De asemenea, se spune ca efectul stimulator al alcoolului asupra starii de spirit si a emotiilor se explica prin aceeasi dezinhibare, asociata cu sugestia sociala. Ca multe alte droguri, alcoolul creste si el sugestibilitatea individului.

Pentru ca reduce autocritica, consumatorul se vede satisfacut in asteptarile sale:daca doreste sa se inveseleasca, se va inveseli, daca asteapta ca alcoolul sa-l linisteasca, el se va calma. La persoana aflata in stare de ebrietate, se evidentiaza mai ales labilitatea dispozitiei si sugestibilitatea crescuta:poate face galagie vesela intr-un moment, iar apoi sa izbucneasca in lacrimi si sa-si planga viata nereusita. In acest sens, alcoolul nu-l inveseleste si nici nu-l intristeaza, ci doar inlatura mecanismele reglatoare care in mod normal echilibreaza oscilatiile vietii psihice. Intai dispar inhibitiile;apoi lipseste capacitatea de a efectua munca de precizie, intelectuala sau fizica;in final, este influentata si activitatea musculara grosiera si constienta individului este tot mai tulburata. In doze foarte mari, alcoolul determina o stare de narcoza - ce se deosebeste clar de somnul normal - din care cel ebriat abia poate fi trezit. In doze si mai mari, alcoolul devine o toxina cu efect letal. Decesul intervine prin tulburari ale sistemului nervos central:Centrul respirator al creierului este paralizat, inima si circulatia sanguina se prabusesc. Un efect evident al alcoolului se observa la nivelul vaselor sanguine care se dilata. Concomitent, se produce o contractie a vaselor din interiorul organismului, pentru a pastra constanta tensiunea arteriala. Pentru ca sangele se raceste mai repede la suprafata corpului, alcoolul accelereaza pierderea de caldura. In acelasi timp, el paralizeaza centrul termogenezei in creier care regleaza temperatura corpului. Multi alcoolici au inghetat in aer liber, devenind victime ale acestui mecanism complex.

Alcoolismul:

“Alcoolismul inseamna orice consum de bauturi alcoolice care provoaca un prejudiciu individului sau societatii. ”

Consumul de alcool in cantitate exagerata si pe timp indelungat duce la starea acuta de intoxicatie alcoolica sau la starea de alcoolism cronic, ambele cu consecinte severe asupra starii de sanatate.

Alcoolismul este reprezentat de ansamblul fenomenelor patologice determinate de abuzul de bauturi care contin etanol.

Alcoolismul se asociaza cu delicventa si favorizeaza, in cel mai inalt grad, actele medico-legale. Alcoolicul are mari tulburari de comportament si, prin intensitatea fenomenelor aberante, devine un antisocial sau chiar asocial. Etilismul genereaza agresivitate, crime, furturi, omoruri, violuri, perversiuni sexuale si diverse infractiuni de ultraj.

Combaterea alcoolismului nu se poate realiza decat pintr-o sustinuta, profunda, perpetua si pertinenta activitate de informare reala si transparenta a membrilor societatii asupra riscurilor si consecintelor alcoolismului cronic si numai daca prevederile acestor acte normative ar fi aplicate cu consecventa de toate institutiile si organele antrenate in lupta de combatere a alcoolismului si a efectelor sale.

Consecinte fizice/biologice:

gastrita, ulcer gastric, tulburari de absorbtie a vitaminei B12

ficat de staza (ficat gras), ciroza hepatica cu varice esofagiene

impotenta, polineuropatie (afectarea tuturor nervilor periferici)

leziuni cerebrale toxice (modificari de caracter, scaderea performantelor intelectuale)

Psihoze determinate de consumul de alcool:

1. Betia patologica

Este o stare de excitatie, respectiv sedare declansata prin consumul de alcool, cu reunoasterea defectuoasa a realitatii, iluzii si halucinatii. Frica excesiva sau furia, agresivitatea puternica, starea de afect si atitudinea violenta pot aparea, in unele cazuri, deja la ingerarea de cantitati minime de alcool (probabil in urma unei predispozitii individuale, de ex. date de leziuni la nivel cerebral).
Durata acestor manifestari este limitata in timp (5-15 min. ). Urmeaza somnul terminal si amnezia evenimentului. Aceste faze sunt greu de apreciat in expertizele medico-legale.

2. Deliriumtremens

Reprezinta o stare grava in care apar halucinatii vizuale majore, aprecierea gresita a realitatii, agitatie psihomotorie severa, transpiratii profuze, tremuraturi, dereglari periculoase ale frecventei cardiace si tensiunii arteriale. In trecut, starea de delirium tremens era adesea letala, mortalitatea a scazut semnificativ in ultimii ani multumita unor medicamente noi.

3. Halucinoza alcoolica

Se aud voci vorbind intre ele, precum si voci comentatoare care judeca persoana consumatorului. Halucinatiile complexe de situatii includ scene de urmarire si asediu si se asociaza cu anxietate maxima!

4. Gelozia obsesiva a alcoolicului

Este obsesia adesea incorigibila, ca partenera 'merge' cu altul. Se manifesta de regula zgomotos si cu un vocabular ordinar. Originea se gaseste in relatia tensionata a cuplului, datorata tocmai consumului de alcool, precum si in atitudinea evidenta de refuz din partea partenerei. Se adauga problema impotentei, sentimentele de vinovatie din cauza abuzului de alcool, sentimentul de umilire si, nu in ultimul rand, frica de a-si pierde partenerul de viata.

5. Encefalopatia Wernicke

Este o inflamatie acuta a creierului ce poate pune viata in pericol (include somnolenta, paralizia globilor oculari si ataxia = tulburarea coordonarii miscarilor).

6. Sindromul Korsakov

Tulburari grave ale memoriei, pacientul confabuleaza mult. Fenomene de sevraj:

-hipertensiunea arteriala,

-transpiratia profuza,

-tremuraturi,

-dureri la nivelul intregului corp (la nivelul trunchiului),

-anxietate,

-predelir,

-tulburari de somn.

Un sindrom acut de sevraj reprezinta intotdeuana o indicatie pentru internarea in spital. Aici, se urmeaza un tratament cu medicamente psihotrope anxiolitice, hipotensoare si perfuzii pentru corectarea pierderii de lichide.

Alcoolul si performanta sportiva

Baze generale:

İmportanta efectelor alcoolului este puternic corelata cu nivelul sau in sange. Acest procentaj creste, in functie de diferiti factori pana la un maxim atins intre 45-90 de minute. Factorii determinanti sunt:

a)     cantitatea de alcool ingerata

Cu cat doza ingerata si concentratia de alcool sunt mai ridicate, cu atat procentajul de alcool din sange va creste mai rapid iar simptomatologia va fi mai marcata. Exista totusi, la acest capitol variatii individuale foarte mari legate de indeosebi de gradul de obisnuinta.

b)     viteza de resorbtie

Alcoolul este resorbit in proportie de 20% in stomac si 80% in intestinul gros. Daca alcoolul este ingerat cand stomacul este plin, adica in cursul unei mese bogate in grasimi, viteza de resorbtie este considerabil scazuta. In schimb, in cazul unei ingerari “pe nerasuflate” alcoolul poate fi absorbit de mucoasa bucala sau esofag, evitand astfel tractul gastro-intestinal ( cel putin partial), ceea ce il conduce direct in circulatia sanguina, provocand aparitia mai rapida a efectelor sale.

c)     greutatea corporala si cantitatea de apa corporala

Cu cat greutatea corporala si deci volumul de dilutie sunt mai ridicate, cu atat cresterea alcoolemiei va fi mai lenta.

d)     viteza de eliminare a alcoolului

Cantitatea de alcool oxidata pe unitate de timp este constanta. Ea se ridica la 0, 1g-kilocorp/ora la barbati si 0, 085 g-kilocorp/ora la femei. Diminuarea alcoolemiei se produce liniar, in functie de timp, ridicandu-se la circa 0, 15 la mie/ora.

Simptomatologia legata de consumul de alcool (“mahmureala”) nu este total explicata, datorita efectelor multiple ale alcoolului. Aparitia durerilor de cap se explica printr-o vasodilatatie a vaselor cerebrale si un edem cerebral (acumularea de lichid) .

Senzatia de sete care survine a doua zi dupa un exces alcoolic se explica prin deshidratarea mucoaselor si cresterea diurezei (excretia urinara) provocata de inhibitia secretiei de ADH, legata de efectele alcoolului.

e)     obisnuinta

In cazul ingerarii regulate de alcool se produce o diminuare a efectelor farmacologice. Se admite faptul ca sistemul nervos central devine mai putin sensibil. Doza mortala-corespunzatoare la 3, 5-5 la mie–nu este totusi mai ridicata la subiectii alcoolici decat la ceilalti .

Alcoolul si sportul

Lungirea timpului de reactie

Unul din primele semne ale influentei alcoolului este cresterea timpului de reactie. Mecanismul invocat – alcoolul impiedica realizarea potentialului de actiune in prezenta unui potential membranos relativ neschimbat, facand imposibila cresterea brusca a permeabilitatii musculare la sodium. In felul acesta, el limiteaza excitatia si directia excitatiei sau duce la intreruperea acesteia ( in doze mari) .

Deteriorarea coordonarii

Dupa cresterea timpului de reactie, se produce o limitare a capacitatii de coordonare. Alcoolul deterioreaza coordonarea intre centrii de comanda (creier) si organele efectoare (musculature), impiedicand proiectarea programelor si perturband dirijarea excitatiilor.

Efectul alcoolului asupra sistemului nervos central se explica, la modul foarte general, prin lipotropia sa. Prin termenul de lipotropie, trebuie sa se inteleaga capacitatea specifica a unor substante chimice de a se alipi stratului lipidic al membranei narcotice.

Lipotropia alcoolului explica afinitatea sa marcata pentru sistemul nervos si indeosebi rapiditatea cu care trece zidul de protectie al structurilor nervoase centrale, adica bariera hemato-meningeala, alcoolul modificand considerabil mediul ionic al acesteia;in aceasta situatie bariera hemato-meningeala devine permeabila, producandu-se o invazie masiva in directia celulelor cerebrale.

Sinapsele si regiunea nucleului–responsabile cu echilibrul si orientarea spatiala–par sa reactioneze deosebit de sensibil la efectul de otrava al alcoolului, datorita gradului lor inalt de diferentiere functionala. In felul acesta se pot explica consecintele vizibile sub efectul unor doze de alcool crescande: tulburari ale echilibrului, ale reflexelor si ale armoniei globale a coordonarii.

In fine, diminuarea nivelului de excitatie al formatiunii reticulate duce la o scadere a posibilitatii de evaluare a capacitatii de performanta musculara. Aceasta diminuare a capacitatii de autocritica si de “self-control” poate duce la o depasire a limitelor individuale de performanta, punand astfel in pericol viata subiectului.

Limitari metabolice

Alcoolul diminueaza, chiar blocheaza neoglucogeneza pornind de la acizii aminati din ficat ( fapt deosebit de important in eforturile de lunga dutata pentru mentinerea glicemiei) si utilizarea periferica a glucozei. Aceasta poate duce la hipoglicemie si la un risc vital.

Sub efectul alcoolului, se constata aparitia mai rapida si mai marcata a unei acidize metabolice, a carei normalizare este intarziata dupa terminarea efortului. Sub influenta alcoolului, se observa de asemenea o diminuare persistenta a procentajului de testosteron. Din aceasta cauza, trebuie evitata consumarea unei prea mari doze de alcool, indeosebi dupa antrenamentele de forta- de preferinta, mai putin de 1 litru de bere, altminteri efectul anabolizant vizand dezvoltarea musculara poate fi limitat .

Diminuarea capacitatii de performanta musculara

Din tot ceea ce am spus pana acum reiese ca exista o diminuare a capacitatii de performanta musculara si euro-musculara in domeniile rezistentei si coordonarii. La randul ei insa, diminuarea capacitatii de coordonare influenteaza negativ calitatile de viteza si forta-viteza.

Cresterea frecventei cardiace–Diminuarea ventilatiei

In  ceea ce priveste aparatul cardio-vascular, alcoolul provoaca o crestere a frecventei cardiace in repaus si in conditii de efort submaximal:aceasta se explica, in principal, prin dilatarea vaselor cutanate legata de consumul de alcool; ca raspuns pentru mentinerea unei vascularizari suficinte a musculaturii, debitul cardiac creste. In cazul unui lucru maximal acest factor nu mai joaca nici un rol, datorita modificarilor repartitiei sanguine care survin in corelatie cu cresterea vascularizarii cutanate necesara pentru a asigura termoreglarea. De asemenea, se produce o diminuare a ventilatiei pulmonare maximale in eforturile limita, ceea ce constituie un factor limitator al performantei, in primul rand in eforturile fizice practicate la altitudine.

La subiectii alcoolici cronici, capacitatea de performanta cardio-respiratorie si metabolica este redusa in comparatie cu cea a subiectilor de aceeasi varsta, neantrenati:activitatea enzimelor aerobe si anaerobe este net diminuata.

Susceptibilitatea la infectii

Consumul de alcool mareste susceptibilitatea la infectii, datorita unei inchideri imperfecte a glotei si o scadere a activitatii bacericide a serului. Aceasta influenteaza indirect capacitatea de performanta a sportivului .

Concluzie:

Pe scurt, alcoolul reprezinta o substanta care actioneaza puternic asupra psihicului, care se infiltreaza rapid in toate tesuturile–mai ales in tesuturile lipotrofe–si care perturba numeroase procese metabolice. Cresterea, precum si fabricarea si functionarea organitelor celulare sunt inhibate de alcool, lucru deosebit de important pentru sportive, deoarece acestea trebuie neaparat sa fabrice structuri adaptate antrenamentului. Datorita influentelor sale negative, mai mult sau mai putin marcate, in special in domeniile capacitatii de coordonare, cardio-respirator si metabolic, alcoolul se comporta cel mai adesea ca o substanta daunatoare performantei sportive;el nu aduce o ameliorare a performantei .