Ministerul Justitiei (MJ)

Ministerul Justitiei (MJ) - www.just.ro; HG nr 83/2005

In subordinea MJ exista urmatoarele institutii: Institutul National de Expertize Criminalistice; Administratia Nationala a Penitenciarelor; Spitalul "Prof Dr Constantin Angelescu"; Centrul Medical de Diagnostic si Tratament Ambulatoriu; Directia Generala de Protectie si Anticoruptie; Institutul National de Criminologie; Oficiul National al Registrului Comertului; Centrul de Pregatire a Magistratilor, a Grefierilor si a celuilalt Personal din Sistemul Justitiei - Sovata; Complexul "Flamingo" din Eforie Sud (hotel si restaurant). In cordonarea MJ exista o singura unitate - Regia Autonoma "Multiproduct".

In subordinea Ministerului Justitiei exista un serviciu de informatii special denumit "Directia Generala de Protectie si Anticoruptie" - DGPA, care functioneaza in baza HG nr 637/2004). Principalele atributii ale DGPA sunt:

- cunoasterea, prevenirea si inlaturarea amenintarilor la adresa sigurantei nationale, a faptelor sau evenimentelor cu consecinte periculoase in randul efectivelor de detinuti, precum si a oricaror situatii sau imprejurari din care pot rezulta asemenea pericole;

- identificarea persoanelor aflate in detentie (arestati preventiv sau condamnati) care au avut legaturi cu organizatii sau grupari teroriste, preluarea sub control a canalelor de legatura pe care acestea si le creeaza cu exteriorul, in situatiile in care exista indicii ca intretin in continuare contacte cu structuri extremist-teroriste ori cu persoane implicate in trafic cu arme, droguri si fiinte umane;

- identificarea persoanelor aflate in detentie care intentioneaza organizarea unor actiuni violente in penitenciare sau indreptate impotriva personalului administratiei penitenciare, precum si a magistratilor, cadrelor de politie ori a altor persoane aflate in diverse imprejurari in mediul penitenciar; prevenirea faptelor sau imprejurarilor ce pot constitui premise la producerea unor evenimente de natura celor prevazute;

- prevenirea oricaror actiuni de destabilizare a mediului penitenciar;

- conlucrarea cu institutiile abilitate in realizarea actiunilor de protejare a persoanelor incluse in Programul de protectie a martorilor, care se afla in stare de arest preventiv sau executa o pedeapsa privativa de libertate;

- protectia contrainformativa a personalului din Directia Generala a Penitenciarelor si unitatile subordonate fata de orice actiuni care urmaresc angrenarea acestuia in fapte ce constituie amenintari la adresa sigurantei nationale ori in savarsirea de infractiuni sau fapte antisociale;

- prevenirea si contracararea, impreuna cu factorii abilitati, a faptelor, situatiilor si imprejurarilor de nerespectare de catre personalul Directiei Generale a Penitenciarelor si al unitatilor subordonate a actelor normative care reglementeaza activitatea profesionala si conduita acestora, a fenomenelor ce pot favoriza ori genera evenimente grave, a actelor de coruptie sau a altor fapte si manifestari ce constituie incalcari ale legii.

- verifica si avizeaza personalul din institutiile mentionate anterior in vederea eliberarii, potrivit legii, a certificatelor/autorizatiilor de acces la informatii clasificate;

- asigura impreuna cu celelalte structuri specializate ale statului aplicarea masurilor prevazute de lege pentru verificarea, coordonarea si controlul respectarii normelor si regulilor privind evidenta, intocmirea, multiplicarea, pastrarea, manipularea, transportul, transmiterea si distrugerea documentelor clasificate;

- intreprinde masuri specifice de prevenire si contracarare a scurgerii de informatii clasificate.

In privinta acestui serviciu au existat suspiciuni legate de rolul real al acestuia in contextul problematicii legate de independenta justitiei in Romania, precum si datorita faptului ca versiunea initiala a acestui serviciu - Serviciul de Informatii Protectie si Anticoruptie (SIPA) nu a avut o activitatea transparenta. Desi este evidenta necesitatea culegerii de informatii cu privire la personalul si detinutii din cadrul sistemului penitenciar, apreciem ca atributiile DGPA se suprapun cu atributiile generale ale SRI, insa au un grad de aplicabilitate la un domeniu specific. Ca atare, raportul intre SRI si DGPA poate fi apreciat ca fiind unul de la institutie cu atributii generale in toate domeniile de securitate nationala interna la institutie cu atributii specifice intr-un domeniu specific, al amenintarilor de securitate interna provenind din sfera penitenciara.

Existenta DGPA a fost considerata nejustificata atat de catre organizatii de aparare a drepturilor omului - Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania - Comitetul Helsinki (APADOR-CH), de exemplu - cat si prin Rapoartele de tara ale Comisiei Europene. In special in ultimii 3 - 4 ani, presa a formulat si ea numeroase rezerve si critici cu privire la statutul si activitatea acestui serviciu. Aceste puncte de vedere au fost exprimate inclusiv prin luarea in considerare a practicii din tarile europene cu democratie consolidata. Critici privind statutul si activitatea DGPA au formulat, public, inclusiv responsabili ai Administratiei Penitenciarelor[1]. De asemenea, Ministerul Justitiei s-a vazut nevoit, foarte recent, sa dezminta acuzatiile pe care doua cotidiene centrale i le-a adus in sensul ca DGPA ar fi primit sarcina de a spiona ziaristii[2]. La inceputul mandatului sau, actualul ministru al Justitiei a anuntat, in urma cu circa 9 luni, o analiza de detaliu a functiilor si activitatii DGPA si, pe baza acesteia, o decizie cu privire la viitorul acestei institutii. Autorii studiului considera ca la nivelul Guvernului se impune luata, cat mai curand, o decizie in acest sens. Functionarea in continuare a DGPA, sub numeroase semne de intrebare si a provizoratului, este de natura sa afecteze calitatea activitatii acestei institutii, dar si sa mentina o suspiciune contraproductiva cu privire la atributiile si activitatea sa, in special la nivelul categoriilor de personal vizate prin functiile DGPA.