|
|
|
INVESTIGATII ASUPRA DIVORTIALITATII
1.1.Scopul, obiectivele si ipotezele cercetarii
Se stie ca divortul are consecinte psihologice, personale si sociale dramatice ducand, uneori, la comportamente deviante ale copiilor (in special in perioada pubertatii si adolescentei). Urmarile asupra copiilor din familii astfel dezorganizate se pot intinde pe termen lung. Cercetarile din literatura de specialitate (Kirnan, 1993) arata ca acesti copii ajunsi la maturitate tind sa aiba un nivel de educatie mai redus, stima de sine scazuta, venituri mai mici, profesii mai putin prestigioase - decat cei proveniti din familii cu ambii parinti. Tinerele fete care au trait experienta divortului parintilor au tendinta sa se casatoreasca (sau sa concubineze) si sa conceapa la randul lor copii la varste tinere. Acest lucru este, in general, valabil si pentru baieti. Copiii din familiile dezorganizate sunt mai predispusi sa-si desfaca propriile lor casatorii.
In concluzie, acest proces al influentei divortului asupra echilibrelor individuale si sociale incepe, in multe cazuri, cu multi ani inaintea divortului propriu-zis si are repercusiuni ce reverbereaaa la varsta adulta a copiilor. Divortul pare mai distructiv in cazul muncitorilor decat al intelectualilor. Motivatia divorturilor este diferentiata in functie de categoria sociala.
Initiativa feminina (care e majoritara in divorturi) invoca, in cazul muncitoarelor, alcoolismul si violenta (care reprezinta motive reale, serioase) pe cand femeile din categoriile favorizate invoca incompatibilitatea de caracter (ceea ce este de multe ori un motiv inventat, caracteristic divortului consensual). Pentru muncitoare, reticenta fata de divort e mai mare (fiind constiente de dificultatile vietii fara sprijinul sotului) dar procedura e mai dura, mai conflictuala si ruptura intre soti mai radicala. in cazul intelectualelor, procedura mai consensuala duce la contacte mai frecvente intre divortati {Kirnan, 1993, Ghebrea, 1995).
Ideal ar fi cand se ia decizia divortului, situatia sa fie foarte bine cantarita si sa se tina cont de impactul si de consecintele psihologice asupra copilului, de etapa de dezvoltare psihologica in care se afla si sa se ia masuri in acest sens.
Asa cum in urma unui divort multe persoane apeleaza la psiholog pentru a depasi aceasta problema mult mai usor, cu atat mai mult se recomanda acest lucru si in cazul copiilor care trec printr-o situatie familiala dificila (www.psihoconsulting.ro)
1.1. Scopul acestui proiect de cercetare este de a determina diverse efecte ale divortului, statutul social, situatia scolara, modul de relationare, atitudini, comportamente ale elevilor si de a evidentia diferentele intre copii care apartin unor familii monoparentale si cei care locuiesc cu ambii parinti.
1.2. Ipotezele cercetarii
Ipoteza 1: Divortul parintilor influenteaza comportamentul psiho - social, modul de socializare si rezultatele scolare ale copilului, acestia resimtind din plin efecte puternice pe plan psihologic si social etc.
Ipoteza 2: Copiii din familiile monoparentale au o situatie materiala mai modesta comparativ cu cei care provin din familii complete.
1.3. Obiectivele cercetarii
> Evaluarea situatiei financiare a familiei din care copilul face parte;
> Modul de relationare a elevului cu profesorii si parintii;
> Identificarea modelului comportamental al elevului
2. Populatia si lotul investigat
Populatia investigata: totalitatea elevilor din clasele a V-a si a Vi-a inmatriculate la Scoala Generala din Geoagiu, in numar de 50 de elevi.
Lotul de copii a fost selectat dintre elevii claselor V-VIU din Geoagiu, proveniti din familii monoparentale problematice; au fost selectati si alti elevi, provenind din familii complete, pentru compararea rezultatelor.
Primul motiv pentru care am ales elevi de scoala generala: sunt in perioada pre si adolescentina, in care incep sa descopere tot mai multe, sa aiba parte de transformari specifice perioadei pubertare si, tocmai de aceea, sa fie mult mai sensibili si mai expusi traumelor.Sunt mult mai vizibile eventualele transformari, dificultatile de invatare si alte variabile etc. in acelasi timp, sunt capabili sa inteleaga intrebarile din chestionarul aplicat si sa dea un raspuns conform situatiei lor.
Al doilea motiv : este ca elevii mai mari, de clase V-VIII pot sa verbalizeze cu mai multa usurinta propriile lor trairi interioare (decat cei de clase I-IV, care tind sa se refugieze in jocuri specifice varstei) si inteleg mai bine cerintele chestionarului. De asemenea, pot fi si mult mai sinceri si transparenti decat elevii de liceu. Altii, in functie de varsta si nivelul lor dezvoltare (daca este mai mic/a), au prezentat dificultati in a-si exprima trairi prin intermediul cuvintelor, dar au completat chestionarul.
Al treilea motiv: intampinarea dificultatilor in general la elevii din familii problematice va fi insotita de cele mai multe ori fie de o stare depresiva, fie de una de furie si ostilitate. La un scolar, aceasta atitudine se poate reflecta printr-o scadere a interesului fata de scoala, cat si fata de alte activitati in general. De aici putem extrage variabile pentru evidentierea rezultatelor cercetarii(prescolarii de exemplu, vor cauta sa se refugieze in jocuri caracteristice varstei).
3. Metode, tehnici si instrumente de culegere a datelor
In literatura de specialitate (Chelcea, 1995), metodologia este privita mai putin ca un complex de teorii si principii ce structureaza cu ajutorul criteriilor logice si epistemologice, modalitatile de cercetare, si mai mult ca o colectie de metode si tehnici cu relevanta in implementare.
Utilizarea metodelor si tehnicilor intr-o cercetare oarecare depinde in primul rand de specificul obiectului de studiu si in cel de-al doilea rand, de supozitiile teoretice de la care se porneste in tratarea obiectului investigat.
In prezenta cercetare s-a plecat de la premisa ca universul cercetarii este in primul rand un fapt subiectiv, un complex de situatii si trairi care nu pot fi explicate in totalitate pe baza unor scheme deterministe mecanice si din aceasta ratiune s-a considerat ca metodele si tehnicile de cercetare adecvate vor fi interviul, observatia, ancheta sociologica (prin chestionar) si analiza documentelor (fiecare om si fiecare copil este unic, fiecare reactioneaza in felul lui).
Metodele, tehnicile si instrumentele utilizate pentru colectarea datelor au fost atent prelucrate, pentru o mai mare acuratete a datelor. S-a folosit ancheta sociologica indirecta prin utilizarea ca instrument de lucru a unui chestionar autoadministrat la elevii selectati. Acest chestionar a fost construit pe de o parte, cu scopul culegerii de date care sa poata verifica informatiile oferite de copii in plus si, pe de alta parte, pentru a putea inregistra posibile efecte ale divortului pe baza unor variabile si pe baza observatiei, precum si a ingormatiilor de la profesori, colegi etc.
S-a dorit ca metodologia sa nu fie o simpla colectie de metode si tehnici de abordare calitativa si cantitativa a psihosocialului (fie ele integrate strategic), ci metodologia sa fie sistemul de norme, metode, tehnici, procedee si instrumente prin intermediul carora teoria sa fie cercetata si dezvoltata empiric.
Am ales aceasta dimensiune considerand-o un subiect de actualitate avand in vedere numarul din ce in ce mai mare de cupluri care divorteaza. M-au interesat in mod special efectele pe care le are divortul in plan psihosocial asupra copilului. Un alt motiv pentru care am ales aceasta tema este pentru ca ma numar printre persoanele care au avut un contact (direct sau nu) cu acest fenomen sau cu copii (prieteni) ai caror parinti au divortat in perioada copilariei si m-a interesat sa descopar impactul pe care 1-a avut divortul si asupra altor copii aflati in aceeasi situatie.
In urma efectuarii practicii si voluntariatului in anumite organizatii nonguvernamentale si in unele scoli, am constatat reactiile diferite ale copilului in urma divortului in functie de mediul in care se dezvolta ulterior. Prezenta lucrare analizeaza evolutia copilului in plan psihologic si social ca urmare a divortului parintilor.
Am inceput aceasta cercetare ca urma a observatiei faptului ca exista o incidenta relativ crescuta, iar odata cu aceasta si rata copiilor afectati de divortul parintilor ramane la cote alarmante.
Am luat legatura cu directorul scolii generale unde am realizat cercetarea; mi-am prezentat obiectivele pentru aceasta cercetare si motivatia. Directorul m-a prezentat doamnelor diriginte care aveau clasele a V-a si a VI-a, acestea oferindu-mi si cateva informatii despre elevi care locuiesc cu un singur parinte. M-am prezentat la cursuri unde le-am prezentat si explicat pe scurt despre tema lucrarii mele de diploma.
Au fost foarte interesati si au acceptat sa colaboreze, au pus multe intrebari; doar elevii care se aflau in aceasta situatie si anume cu parintii divortati au fost mai reticenti, i-am asigurat ca toate informatiile sunt confidentiale, dar ca le voi folosi in lucrarea mea fara a da nume. Elevii au fost de acord sa completeze cu sinceritate aceste chestionare, desi era ceva nou pentru ei, a fost necesar sa le explic sensul si necesitatea completarii chestionarelor cu sinceritate si corectitudine. Am stabilit asteptarile din partea mea si am realizat care sunt asteptarile din partea lor. in urma acestei colaborari le-am multumit pentru intelegere si pentru ca ma ajuta pe mine cu studiul in elaborarea prezentei lucrari.
Am folosit ca metoda si observatia participativa (directa si indirecta), pe langa interviu; astfel am putut sa acumulez mai multe informatii despre elevi din mediul lor scolar, si anume de la profesori, colegi, despre modul in care relationeaza elevii care apartin familiilor monoparentale cu colegii, profesorii si despre comportamentul lor in cadrul orelor de curs si a pauzelor.
Am incercat sa aflu cum reactioneaza in anumite situatii de stres. Instrumentul de cercetare pe care l-am folosit a fost chestionarul, alcatuit din 19 itemi. Am folosit intrebari inchise si deschise, cu mai multe variante de raspuns.
M-am folosit de chestionar pentru a obtine o cantitate cat mai mare de informatii, prin intermediul chestionarului am incercat sa dobandesc toate dateJe necesare pentru lucrare.
Itemii chestionarului au vizat situatia economica, situatia scolara, modul de relationare cu parintii si profesorii, atitudinea comportamentala a elevului. Am incercat sa adaptez formularea intrebarilor in functie de varsta elevului si de capacitatea sa de intelegere. Durata interviului a variat intre 25 si 35 de minute.
Au fost intervievati 50 de copii (elevi) cu scopul obtinerii de informatii care sa-mi permita sa imi formez o imagine de ansamblu asupra efectelor psiho-sociale la copii (gradul de dificultate la invatare, modul in care relationeaza elevii care apartin familiilor monoparentale cu colegii, profesorii si despre comportamentul lor in cadrul orelor de curs si a pauzelor) etc.
Cantitativ si calitativ
In terminologia sociologiei si a stiintelor socio-umane, termenii de 'cantitativ' si 'calitativ' au suferit o exploatare ce se abate mult de la intelesul lor curent, ajungandu-se ca termenii sa numeasca doua mari paradigme.
Brayneau A. a reprezentat diferentele dintre cele doua paradigme si astfel a evidentiat legaturile statistice, influentele si determinarile intre fenomene si procese sociale si a explicat necesitatea utilizarii cantitativului dar si calitativului prin simpla expunere a lucrului cercetatorului, atat cu variabile independente, cat si cu variabile dependente, cu structuri factoriale dar si cu intuitie, empatie, experienta propriilor trairi, etc.
1. Chestionar sociologic
Din multitudinea concluziilor si recomandarilor ce pot fi gasite in orice lucrare de metodologie destinata anchetei - in care mereu un loc central il are constructia chestionarului -am inteles necesitatea punctarii urmatoarelor operatii relevante in desfasurarea cercetarii mele de natura cantitativa:
S Constructia chestionarului a inceput foarte clar cu detalierea problemei de cercetat (vezi anexa 1), astfel descompunerea problematicii in mai multe dimensiuni, traducerea acestor dimensiuni in mai multi indicatori, deci in modalitati empirice de detectare a prezentei/absentei sau a starii sau a intensitatii unor caracteristici.
S Dupa inventarierea dimensiunilor principale si a indicatorilor fiecareia, se trece, in cele mai multe cazuri, la introducerea unor noi variabile, mai mult sau mai putin complexe, despre care se presupune ca influenteaza sau sunt influentate de fenomenul central studiat si anume efectele psiho-sociale ale divortului asupra copilului.
2. Analiza documentelor
In acest context intelegem prin analiza documentelor, evaluarea documentelor ce nu fost cuprinse in cadrul teoretic al lucrarii, analiza informatiilor redate de documentele interne si internationale, studierea principalelor legi si reglementari care formeaza cadrul legislativ al politicilor familiale din Romania dar si al politicilor externe in acelasi domeniu, analiza unor date provenite din cercetari anterioare care nu au fost suficient exploatate si care vor ajuta la validarea sau respingerea ipotezelor cercetarii noastre.
Utilizand o clasificare bazata pe criteriul formei de prezentare a documentelor folosite, am distins urmatoarele categorii: documente oficiale, documente statistice (presa, internet si literatura de specialitate):
♦ Documentele oficiale: sunt cele elaborate de diverse institutii (publicatii oficiale , studii si cercetari pentru probleme de tineret (www.csct.ro), documente legislative (Codul Familiei), unele cu caracter pur informativ, altele prescriu conduite sociale, reguli de viata publica, interdictii, drepturi etc.
♦ Documentele statistice: sunt pe de o parte surse de informatie si pe de alta reprezinta chiar obiecte de cercetare sociologica, sunt fenomene cercetate ca atare si care ofera anumite informatii, care sunt mult mai veridice si mai expresive deoarece ele vorbesc de realitati vii si de cifre, (www.lesis.ro, www.familiJ.aw.usa,www.delstat.uk)
Analiza documentara a fost folosita in scopul evaluarii si analizarii si altor informatii care sa permita o suficienta exploatare si care sa constituie impreuna cu celelalte metode de cercetare implementate, o baza suficienta pentru validarea ipotezelor cercetarii.Mai ales pentru ca in multe cazuri din literatura de specialitate s-a vorbit de faptul ca, de exemplu, la zece sau cincisprezece ani de la divort, un "sleeper efect,, (efect latent care izbucneste mai tarziu) se face simtit: copiii de ambele sexe au probleme relationale, traiesc sentimente de anxietate si vinovatie, asteapta -ca adulti- atitudini de respingere din partea partenerului si rup fecvent relatiile cu persoanele de sex opus; exista o mare probabilitate ca mariajul lor sa se incheie printr-un divort timpuriu.
In timp ce psihologii scot in evidenta consecintele divortului asupra starii psihice a copiilor si parintilor, sociologii vorbesc despre problemele materiale ale familiilor monoparentale, copiii care traiesc in familii de acest tip fiind considerati 'populatie cu risc'.
In contradictie cu cele spuse mai sus, sunt rezultatele cercetarilor recente (www.roportal. ro, Goodmann, 1992, Stanciulscu, 1997, Giddens, 2000) ele aproband dificultatile prin care trece o mama singura (sau cu un sot ulterior, tata vitreg pentru copil) ce are in grija copiii, dar in primul rand iau in considerare resursele de care aceasta dispune: venitul, locuinta, timpul disponibil, statutul socio-profesional, nivelul de instruire, stilul de viata, retelele de sociabilitate, raporturile cu fostul partener si cu trecutul sau familial, trasaturile de personalitate.
Unele studii arata si ca legatura dintre esecul scolar al copiilor si monoparentalitatea este dependenta de situatia economica a familiei, care la randul ei depinde de statutul socio-profesional al mamei. Deci corelatia mentionata (intre esecul scolar al copiilor si monoparentalitate) este prezenta in cazul in care situatia economica a mamei este precara si instabila.
Reusita scolara mai slaba se asociaza unui nivel cultural scazut al familiei, respectiv unui nivel scazut al studiilor mamei sau tatalui, dar nu intotdeauna.
Un alt factor important este reprezentat de conditiile in care se instaleaza monoparentalitatea, cei mai afectati fiind copiii familiilor divortate, in care parintii se separa cel mai adesea intr-o atmosfera puternic conflictuala, copiii fiind la mijloc si avand parte de puternice traume emotional-afective (in concluzie, pentru a asigura copiilor sanse maxime de dezvoltare, trebuie luata in calcul in primul rand situatia sociala a parintelui care primeste custodia copilului, dar in aceasta lucrare ne orientam si dupa alte criterii).
