METODOLOGIA CERCETARII

1.    OBIECTIVUL CERCETARII

Aceasta lucrare are ca obiectiv - investigarea  perceptiei sociale asupra familiei, prin paralela intre doua dintre tipurile de relatii de cuplu existente in societatea contemporana : casatoria si concubinajul.

Casatoria este relatia de cuplu acceptata oficial si legal de societatea traditionala, din cele mai vechi timpuri. Concubinajul, este o forma de relatie de cuplu aparuta relativ recent in cadrul societatii moderne, ca o consecinta a transformarilor  societatii pe plan economic si social ,el fiind inclus in tipurile de familii contemporane restructurate.

Este investigat impactul surselor de tensiune asupra relatiilor de cuplu,gradul de satisfactie personala a individului,dimensiunea economica, precum si diferenta de perceptie a relatiilor de cuplu - casatorie si concubinaj , in cadrul familiei .

2.    IPOTEZA CERCETARII

HS1: Anticipam ca exista diferente semnificative intre casatorie si concubinaj  in ceea ce priveste perceptia sociala asupra familiei .

3.    PARTICIPANTII LA STUDIU

Esantionul de pretestare  a fost alcatuit dintr-un numar de 50 de persoane, angajati intr-o relatie de cuplu. Dintre acestia 24 sunt barbati si 26 femei, cu varste cuprinse intre 23 si 55 de ani.

Tabelul nr. 1. Tabel de frecvente pentru variabila "sex"

Figura nr. 1. Diagrama de structura pentru variabila "sex"

In ceea ce priveste varsta angajatilor, aceasta oscileaza intre 28 si 55 de ani (vezi tabelul 2).

Tabelul nr. 2. Tabel de frecvente pentru variabila "varsta"

Figura nr. 2. Diagrama de structura pentru variabila "varsta"

Observand diagrama de mai sus se poate constata existenta varstelor relativ mari in esantionul investigat, varsta medie fiind de 46,7 ani.

Urmatoarea variabila analizata este "statutul marital".

Tabelul nr. 3. Tabel de frecvente pentru variabila "statut marital"

Analizand tabelul nr. 3 se observa ca 15 persoane, din totalul personalului angajat, sunt casatorite, 2 persoane sunt divortate, o persoana coabiteaza, una este recasatorita si una vaduva.

Figura nr. 3. Diagrama de structura pentru variabila "statut marital"

Diagrama de mai sus scoate in evidenta faptul ca marea majoritate a persoanelor participante la studiu sunt casatorite (75%).

In ceea ce priveste aspectul legat de partenerul de viata, se observa in figura de mai jos ca partenerii tuturor subiectilor lucreaza.

Figura nr. 4. Diagrama de structura pentru itemul "Partenerul dvs. lucreaza?"

In continuare vom analiza o serie de itemi prin care vom incerca sa evidentiem aspecte legate  de viata personala a subiectilor si care ar putea sa contribuie la accentuarea complexului de factori stresori investigat.

Vom incepe cu itemul "Aveti copii?"

Tabelul nr. 4. Tabel de frecvente pentru itemul "Aveti copii?"

Figura nr. 5. Diagrama de structura pentru itemul "Aveti copii?"

La acest item, un numar de 17 persoane (85%) au raspuns ca au copii, iar un numar de 3 persoane (15%) au raspuns negativ

Urmatorul item vine sa completeze itemul anterior, incercand sa evidentieze si numarul de copii existent in familiile subiectilor.

Tabelul nr. 5. Tabel de frecvente pentru itemul "Cati copii aveti?"

Figura nr. 6. Diagrama de structura pentru itemul "Cati copii aveti?"

In ceea ce priveste categoria de copii aflati in  intretinere, la 3 de subiecti nu este cazul (15%), cei mai multi au copii scolari-8 subiecti (40%), 1 are copilul prescolar (5%), 3 au copiii scolari si cu scoala terminata (15%) si 5 subiecti au toti copiii cu scoala terminata (25%).

Tabelul nr. 6. Tabel de frecvente pentru itemul "Nivelul de studii"

Figura nr. 7. Diagrama de structura pentru itemul "Nivelul de studii"

Pentru itemul: "Nivelul de studii atins" observam ca 13 subiecti au 10 sau 12 clase (65%), 5 subiecti au 8 clase (25%), iar cate un subiect au studii superioare si doctorat (cate 5%).

Tabelul nr. 7. Tabel de frecvente pentru itemul "De cat timp lucrati in aceasta intreprindere?"

Figura nr. 8. Histograma pentru variabila "vechime"

Privind vechimea in munca in organizatia in care subiectii isi desfasoara activitatea, observam ca un numar de cate 2 subiecti au vechime 6, 7 si 9 ani, iar restul subiectilor au o vechime care variaza de la 3 ani la 25 de ani, vechimea medie fiind de 12,3 ani.

Referitor la numarul de angajati ai organizatiei din care provin participantii la studiu, se observa ca acesta este sub 100 de angajati.

Figura nr. 9. Diagrama de structura pentru itemul "Cati angajati are compania in care lucrati?"

Tabelul nr. 8. Tabel de frecvente pentru itemul "Postul pe care il ocupati"

Dupa cum se observa din tabelul de mai sus, posturile ocupate de subiectii care au participat la acest studiu sunt foarte diverse, cuprinzand toata gama de posturi existente intr-un centru de ingrijire batrani. Remarcam ca predomina infirmierii - 8 subiecti, urmati de bucatari - 4 subiecti, asistente si paznici cate 2, iar centrul mai dispune de un doctor, un manager, un bibliotecar si un gradinar.

Figura nr. 10. Diagrama de structura pentru itemul "Cum lucrati?"

Trebuie amintit, de asemenea, faptul ca toti subiectii sunt angajati cu norma intreaga in aceste posturi.

In complexul factorilor stresori mai poate intra si lucrul peste program. De aceea am incercat sa scoatem in evidenta elemente legate de programul de lucru normal si depasirea acestuia in situatia cand acest lucru este impus.

Figura nr. 11. Diagrama de structura pentru itemul "Cate ore vi se cere sa lucrati pe saptamana?"

Dupa cum se observa in diagrama de mai sus toti angajatii trebuie sa lucreze 8 ore pe zi, adica 40 de ore pe saptamana.

Figura nr. 12. Diagrama de structura pentru itemul "Cate ore lucrati in realitate pe zi?"

Dar in realitate, 60% dintre subiecti, intr-adevar lucreaza 8 ore pe zi, in timp ce 40% dintre subiecti lucreaza cate 10 ore pe zi.

Prin itemul: "Lucrati acest numar de ore pentru ca doriti acest lucru, sau pentru ca aceasta vi se cere?" am incercat sa aflam daca lucrul peste program este un factor de stres pentru subiecti.

Tabelul nr. 9. Tabel de frecvente pentru itemul: "Lucrati acest numar de ore pentru ca doriti acest lucru, sau pentru ca aceasta vi se cere?"

Figura nr. 13. Diagrama de structura pentru itemul: "Lucrati acest numar de ore pentru ca doriti acest lucru, sau pentru ca aceasta vi se cere?"

In tabelul de frecvente si diagrama de structura de mai sus se observa ca 17 subiecti (85%) aleg singuri numarul de ore pe care il lucreaza pe zi, fata de numai 3 subiecti (15%) care declara ca numarul de ore lucrate sunt impuse. Acestia sunt dintre cei care lucreaza 10 ore pe zi.

Itemul "Faceti exercitii fizice?" vrea sa scoata in evidenta ca, desi exista surse de tensiune, efectele lor pot fi diminuate prin sport.

Tabelul nr. 10. Tabel de frecvente pentru itemul: "Faceti exercitii fizice?"

Figura nr. 14. Diagrama de structura pentru itemul: "Faceti exercitii fizice?"

Exercitiile fizice sunt practicate "rareori" si "foarte rar" de cate 9 subiecti, procentul cumulat fiind de 90% si doar cate un subiect practica exercitiile fizice "deseori" si "intotdeauna" (10%).

Analizand acest aspect putem spune ca participantii la studiu nu folosesc exercitiile fizice pentru a diminua sau chiar elimina efectele stresului asupra starii lor de sanatate.

La itemul "Fumati" mai mult de jumatate dintre subiecti au dat un raspuns negativ.

Tabelul nr. 11. Tabel de frecvente pentru itemul "Fumati?"

Figura nr. 15. Diagrama de structura pentru itemul: "Fumati?"

Analizand tabelul si diagrama de mai sus se observa ca din totalul de 20 de subiecti, 12 subiecti (60%) nu fumeaza si 8 subiecti (40%) fumeaza.

Vom analiza un alt aspect legat de perceptia eronata a populatiei referitor la reducerea stresului si anume, consumul de alcool.

La itemul "Consumati alcool?" toti subiectii au dat un raspuns negativ, intelegand prin aceasta ca ei s-au referit doar la consumul excesiv de alcool.

Figura nr. 15. Diagrama de structura pentru itemul: "Consumati alcool?"

La itemul "De cate ori ati fost la medic in ultimele trei luni?" marea majoritate a subiectilor nu au putut sa raspunda pentru ca nu a u fost la medic.

Tabelul nr. 12. Tabel de frecvente pentru itemul: "De cate ori ati fost la medic in ultimele trei luni?"

Figura nr. 16. Diagrama de structura pentru itemul: "De cate ori ati fost la medic in ultimele trei luni?"

Dupa cum se observa din tabelul de frecvente si diagrama de structura de mai sus, 90% dintre subiecti nu au fost niciodata la medic in ultimele trei luni, iar 10% dintre subiecti au fost o data sau de doua ori.

Referindu-ne in acest studiu la sursele de tensiune de la locul de munca am considerat necesar ca trebuie sa aflam care este atitudinea subiectilor vis-a-vis de locul de munca actual. Astfel, prin itemul "De cate ori v-ati gandit serios sa va schimbati serviciul actual?" am incercat sa exploram dorinta acestora de a pastra actualul loc de munca sau de pleca catre un alt loc de munca care sa le ofere mai multe satisfactii.

Tabelul nr. 13. Tabel de frecvente pentru itemul: "De cate ori v-ati gandit serios sa va schimbati serviciul actual?"

Figura nr. 17. Diagrama de structura pentru itemul: "De cate ori v-ati gandit serios sa va schimbati serviciul actual?"

Datele obtinute privind dorinta schimbarii locului de munca releva faptul ca 8 subiecti (40%) nu s-au gandit niciodata sa schimbe locul de munca, 4 subiecti (20%) s-au gandit rareori la acest lucru, 3 subiecti (15%) s-au gandit doar uneori, 3 subiecti (15%) s-au gandit relativ des la schimbarea locului de munca si doar 2 subiecti (10%) s-au gandit destul de des ca si-ar dori alt loc de munca.

Putem afirma ca pentru majoritatea subiectilor locul de munca actual le ofera anumite satisfactii care atarna mult in balanta cand este vorba sa se gandeasca la alt loc de munca.

4.    INSTRUMENTE UTILIZATE

Evidentierea factorilor de stres la locul de munca a fost realizata prin aplicarea Chestionarului de stres profesional (OSI). Din acest chestionar am utilizat doar capitolul 4 care scoate in evidenta sursele de tensiunedin mediul organizational.

Chestionarul este alcatuit din 40 de itemi care urmaresc 6 dimensiuni  impartite dupa cum urmeaza:

dimensiunea "factori intrinseci ai muncii" alcatuita din itemii: 7, 12, 13, 16, 19, 21, 25, 29, 31, 36;

dimensiunea "rol managerial" alcatuita din itemii: 1, 9, 20, 22, 32, 35;

dimensiunea "relatii interpersonale": 5, 10, 15, 27, 28;

dimensiunea "cariera si dezvoltare": 3, 8, 23, 33, 37, 39;

dimensiunea "structura si climat organizational": 4, 14, 18, 26, 34, 40;

dimensiunea "echilibrul munca-familie": 2, 6, 11, 17, 24, 30, 38.

Variantele de raspuns au fost realizate pe o scala de la 1 la 6 dupa cum urmeaza:

1 - categoric nu este sursa de tensiune,

2 - in general nu este sursa de tensiune,

3 - mai degraba nu este sursa de tensiune,

4 - mai degraba este sursa de tensiune,

5 - in general este sursa de tennsiune,

6 - categoric este sursa de tensiune.

Cotarea s-a realizat insumand notele corespunzatoare fiecarei variante de raspuns, iar scorul pe fiecare dimensiune s-a obtinut prin insumarea notelor obtinute la itemii aferenti dimensiunii.

5.    PROCEDURA DE LUCRU

Cercetarea s-a desfasurat in luna iulie a nului in curs, in centrul de ingrijire batrani din orasul Constanta, pe un numar de 20 de subiecti care reprezinta personalul angajat al centrului.

Am utilizat metoda anchetei sociale, prin autoadministrare de chestionar, dar raspunsurile au fost date sub atenta noastra supraveghere pentru a evita nonraspunsurile la subiectii chestionati.

Metodele si tehnicile utilizate in aceasta cercetare au fost alese in concordanta cu obiectivele si ipotezele stabilite. Astfel, datele, o data recoltate, au fost cotate si supuse unor prelucrari statistice pe baza programului Statistical Program for Social Sciences (SPSS 10.0 Windows).

6. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

Pentru testarea ipotezei stabilite, datele culese au fost mai intai supuse unei prelucrari primare, constand in  calcularea indicatorilor de start pentru fiecare dimensiune a chestionarului privind sursele de tensiune in mediul organizational.

Vom incepe cu prelucrarea datelor pentru dimensiunea "factori intrinseci ai muncii".

Tabelul nr. 14. Tabel cu indicatorii de start pentru variabila "factori intrinseci ai muncii"

Analizand indicatorii de start pentru variabila "factori intrinseci ai muncii" se observa ca mediana (43,50) este mai mare decat media (41,55) ceea ce indica o asimetrie negativa, cu alte cuvinte predomina scorurile relativ mari, deci o concentrare a scorurilor in partea dreapta.

Asimetria negativa este confirmata si de valoarea coeficientului de asimetrie (-0,279). Coeficientul de boltire (-1,183) indica o forma platicurtica a distributiei, adica distributia este aplatizata.

Tabelul nr. 15. Tabel de frecvente pentru dimensiunea "factori intrinseci ai muncii"

Frecventele de aparitie a scorurilor sunt cuprinse intre un minim de 33 si un maxim de 49 de unde rezulta o amplitudine egala cu  16.

Figura nr. 18. Distributia datelor pentru variabila "factori intrinseci ai muncii"

Dupa cum se observa si in histograma de mai sus distributia prezinta o asimetrie negativa, iar valoarea abaterii standard (4,61) ne arata gradul de imprastiere a datelor, valoare care este nu este prea mare, dar totusi distributia scorurilor este eterogena.

Analizand mai profund aceasta dimensiune si plecand de la media scorurilor obtinute de participantii la studiu, dar raportand aceasta medie la grila de raspuns a chestionarului putem spune ca subiectii apreciaza aceasta dimensiune ca fiind un factor de stres.

Dar ce include aceasta dimensiune? Fiind vorba de factori intrinseci, aceasta dimensiune include perceptia fiecaruia asupra factorilor stresori aparuti la locul de munca. Si dupa cum releva rezultatele, subiectii considera ca exista surse de tensiune la locul lor de munca.

Pornind de la acesti factori intrinseci sa vedem de fapt care sunt sursele de tensiune pe care le percep subiectii.

Tabelul nr. 16. Tabel cu indicatorii de start pentru variabila "rol managerial"

a  Multiple modes exist. The smallest value is shown

Pentru variabila "rol managerial" mediana (19,00) este mai mare decat media (18,50) si decat modul (16) ceea ce releva o asimetrie negativa, adica predomina scorurile mari. Tinand cont de media scorurilor obtinute pentru aceasta variabila putem afirma ca rolul managerial mai degraba nu este o sursa de tensiune. Acest lucru este adevarat si datorita faptului ca lotul nostru de subiecti nu are decat un singur manager.

In ceea ce priveste coeficientul de asimetrie, acesta are o valoare negativa (-0,617) ceea ce confirma existenta asimetriei negative a scorurilor. Tinand cont de valoarea coeficientului de boltire (0.306) putem spune ca distributia noastra este o distributie leptocurtica.

Dupa cum se observa si din figura 19 avem o distributie multimodala, valoarea cea mai mica a modului fiind de 16, iar scorurile sunt situate intre un minim de 11 si un maxim de 24, rezultand o amplitudine de 13.

Abaterea standard este relativ mare (3,35), deci avem o variabilitate a distributiei mai mare, deci distributia este eterogena.

Figura nr. 19. Distributia datelor pentru variabila "rol managerial"

Vom analiza acum indicatorii de start pentru variabila "relatii interpersonale".

Tabelul nr. 17. Tabel cu indicatorii de start pentru variabila "relatii interpersonale"

In cazul variabilei "relatii interpersonale" trebuie remarcat faptul ca media (23,05) este foarte apropiata ca valoare de mediana (23,00) si de mod (23,00) ceea ce inseamna ca distributia este simetrica, cu o usoara asimetrie pozitiva. Acest fapt este confirmat si de valoarea coeficientului de asimetrie (0,591). Coeficientul de boltire are o valoare pozitiva (0,301) ceea ce arata o distributie usor leptocurtica.

Figura nr. 20. Distributia datelor pentru variabila "relatii interpersonale"

Dupa cum se observa si in histograma de mai sus, pentru variabila "relatii interpersonale" distributia are o usoara asimetrie pozitiva, dar ea este aproximativ simetrica. Trebuie remarcat si faptul ca abaterea standard are o valoare mica (1,73) ceea ce inseamna ca scorurile formeaza un grup omogen in jurul mediei.

Valoarea mediei arata ca relatiile interpersonale sunt mai degraba o sursa de tensiune, dar intensitatea acestei surse este medie fara sa ridice probleme subiectilor. Acest lucru este confirmat si de valoarea mediei care se incadreaza la percentil-ul 50.

Distributia scorurilor pentru aceasta dimensiune este unimodala, iar diferenta dintre scorul maxim si cel minim indica o amplitudine de 7.

Vom analiza acum indicatorii de start pentru variabila "cariera si dezvoltare".

Analizand tabelul de mai jos observam ca media (30,20) este mai mare cu putin mai mare decat mediana (30,00) si mai mare decat modul (26) ceea ce indica o distributierelativ simetrica.

Tabelul nr. 18. Tabel cu indicatorii de start pentru variabila "cariera si dezvoltare"

Daca luam in calcul si valoarea coeficientului de asimetrie (-0,121) putem spune ca distributia noastra este asimetric negativa, adica predomina scorurile relativ mari. Coeficientul de boltire (-1,132) ne indica o distributie platicurtica, adica o aplatizare a scorurilor.

Figura nr. 21. Distributia datelor pentru variabila "cariera si dezvoltare"

Dupa cum se observa si in histograma de mai sus, abaterea standard are o valoare relativ mica, acest lucru evidentiind o omogenitate a scorurilor in jurul mediei.

Raportand media scorurilor obtinuta pentru variabila "cariera si dezvoltare" la variantele de raspuns ale chestionarului putem afirma cu certitudine ca aceasta variabila este in general sursa de tensiune. Tinand cont de profesiile pe care le detin participantii nostri la studiu, precum si de posibilitatile foarte reduse ale acestora de promovare in functii trebuie sa recunoastem ca aceasta variabila este o sursa de tensiune pentru subiecti.

In continuare vom analiza indicatorii de start pentru variabila "structura si climat organizational".

Tabelul nr. 19. Tabel cu indicatorii de start pentru variabila "structura si climat organizational"

Dupa cum reiese din tabelul de mai sus, media (21,35) este mai mare decat mediana (21,00) si decat modul (18) ceea ce releva o distributie asimetric pozitiva, distributie confirmata si de coeficientul de asimetrie (0,966). Valoarea coeficientului de boltire (0,184) ne atrage atentia asupra faptului ca distributia este relativ leptocurtica, avand o frecventa mai mare a scorurilor in jurul mediei.

Figura nr. 22. Distributia datelor pentru variabila "structura si climat organizational"

Dupa cum reiese si din histograma de mai sus, scorurile obtinute la aceasta variabila formeaza un grup eterogen, valoarea abaterii standard fiind de 4,32.

De asemenea, in cazul acestei distributii predomina scorurile mici, deci se confirma existenta asimetriei pozitive, iar amplitudinea este 15, distributia fiind unimodala (18).

Referindu-ne la media scorurilor obtinute la aceasta dimensiune si raportand aceasta medie la variantele de raspuns ale chestionarului putem spune ca aceasta variabila este mai degraba sursa de tensiune.

Participantii la studiu percep structura si climatul organizational din centrul de ingrijire batrani ca fiind sursa de tensiune, dar luand in calcul si valoarea mediei corespunzatoare quartilei 3 putem afirma ca subiectii percep aceasta sursa de tensiune cu o intensitate medie.

In urma prelucrarii primare a datelor ce vizeaza dimensiunea "interfata familie-munca" au reiesit indicatorii de start prezentati in tabelul de mai jos.

La o analiza atenta a tabelului putem observa ca media (34,35) este mai mare decat mediana (34,00), dar distributia este multimodala, valoarea 34 fiind valoarea cea mai mica.

Tabelul nr. 20. Tabel cu indicatorii de start pentru variabila "interfata familie-munca"

a Multiple modes exist. The smallest value is shown

De asemenea, ne-au atras atentia valorile negative ale coeficientului de asimetrie (-0,016) si a coeficientului de boltire (-0,259), valori ce exprima o distributie asimetric negativa, respectiv o distributie platicurtica. Dar tinand cont de faptul ca distributiile multimodale nu pot fi detectate prin urmarirea coeficientului de asimetrie, vom inspecta graficul distributiei.

Figura nr. 22. Distributia datelor pentru variabila "interfata familie-munca"

Urmarind distributia datelor in histograma de mai sus se observa ca predomina scorurile relativ mari, ceea ce releva o distributie asimetric negativa.

Gradul de imprastiere al scorurilor este mic, valoarea abaterii standard fiind de 2,74, ceea ce ne spune ca exista un grup aproximativ omogem al scorurilor in jurul mediei.

Tinand cont de valoarea mediei si raportand-o la variantele de raspuns ale chestionarului putem afirma ca interfata familie-munca este in general sursa de tensiune pentru participantii la studiu. De asemenea, putem spune ca intensitatea acestei surse este medie deoarece media scorurilor se incadreaza la quartila 3.

In ideea ca mai erau multe de spus la aceasta analiza primara a datelor referitoare la dimensiunile chestionarului de surse de tensiune la locul de munca din centrul pentru ingrijirea batranilor si cu sentimentul ca am acoperit aspectele de baza ale acestei analize, vom continua cu analiza secundara a datelor culese de la esantionul nostru, care ne va permite identificarea unor diferente intre barbati si femei in ceea ce priveste perceperea surselor de tensiune.

Pentru verificarea validitatii ipotezei studiului nostru: anticipam ca exista diferente semnificative intre barbati si femei in ceea ce priveste perceptia surselor de tensiune la locul de munca, am apelat la analiza de varianta - ANOVA simpla (One-Way ANOVA).

In aceasta situatie, datele obtinute pe cele sase dimensiuni ale chestionarului de surse de tensiune la locul de munca au fost supuse unei analize statistice pentru stabilirea diferentelor dintre mediile subesantionului de barbati si a celui de femei. Am optat pentru aceasta procedura deoarece doream sa verificam daca exista o variatie a perceptiei surselor de tensiune in functie de gen.

Diferentele in perceperea surselor de tensiune intre barbati si femei au fost examinate prin testul Levene pentru omogenitatea variantei, in sase modele ANOVA, in care variabilele dependente au fost considerate dimensiunile chestionarului de surse de tensiune la locul de munca, iar variabila factor a fost considerata sexul.

Tabelul nr. 21. Analiza de varianta (ANOVA) efectuata pentru dimensiunile chestionarului de surse de tensiune la locul de munca

Rezultatele obtinute prin analiza de varianta ANOVA, arata ca exista diferente semnificative intre barbati si femei doar in cazul factorilor intrinseci ai muncii:

F= 7,352; p<0,05

De asemenea, rezultatele au aratat ca nu exista diferente semnificative intre barbasi si femei in ceea ce priveste celelalte surse de tensiune:

Rol managerial: F= 0,212, p= 0,651;

Relatii interpersonale: F= 0,135, p= 0,717;

Cariera si dezvoltare: F= 0,899, p= 0,356;

Structura si climat organizational: F= 1,653, p= 0,215;

Interfata munca-familie: F= 1,406, p= 0,251.

Dupa cum se costata, chiar daca pe ansamblu nu avem un numar mai mare de diferente semnificative intre cele doua subesantioane, totusi prezenta diferentei in cazul factorilor intrinseci ai muncii ne indeamna sa credem ca intre barbati si femei sunt diferente in ceea ce priveste perceperea muncii si chiar a surselor de tensiune legate de aceasta.

Putem afirma pe baza acestor rezultate ca ipoteza a fost confirmata doar partial, existand diferente semnificative intre barbati si femei doar la nivelul factorilor intrinseci ai muncii.

CONCLUZII

O concluzie generala care se poate formula este ca solicitarile muncii sub aspectul setului de stresori investigat in cercetarea relatata afecteaza in aceeasi masura si in aceeasi directie barbatii si femeile din Centrul pentru ingrijirea batranilor Constanta.

S-a constatat totusi ca exista diferente intre barbati si femei la nivelul factorilor intrinseci ai muncii, factori subiectivi ce tin de perceptia muncii, precum si de perceptia surselor de tensiune de la locul de munca.

Stresul ocupational este generat de viata profesionala, de mediul muncii, avand consecinte nemijlocite asupra activitatii profesionale, dar si asupra sanatatii celor care presteaza munca respectiva.

Cu toate ca nu s-au evidentiat diferente intre barbati si femei pe dimensiunile chestionarului de surse de tensiune la locul de munca (rol managerial, relatii interpersonale, cariera si dezvoltare, structura si climat organizational, interfata munca-familie), trebuie sa remarcam faptul ca majoritatea dimensiunilor sunt percepute de participantii la studiu ca fiind mai degraba surse de tensiune.

Ca orientare pentru viitoarea cercetare este foarte important de aflat daca subiectii considerati in acest studiu folosesc mecanisme de coping si care sunt aceste mecanisme. De asemenea este foarte important de luat in calcul personalitatea, ca variabila moderatoare in diminuarea starii de stres sau a actiunii factorilor stresanti.

In timp ce mecanismele fiziologice monitorizeaza si regleaza impactul cu stresorii, factorii psihologici si dimensiunile de personalitate joaca un rol semnificativ in controlul unui mediu stresant.