INSTITUTIILE SOCIALE

INSTITUTIILE SOCIALE

10. FAMILIA

Teme puse in dezbatere :

1. Precizari conceptuale :

- "definitia cea mai curenta a familiei-grup caracterizat prin resedinta comuna si cooperarea adultilor de doua sexe si a copiilor pe care i-au creat sau adoptat (Murdock, 1949) - expliciteaza foarte putin extrema diversitate a formelor sale istorice si pare ca evacueaza anumite deosebiri familiale importante" (R. Boudon, Dictionnaire de sociologie);

- "familia este un grup de persoane relativ permanent legate laolalta in roluri sociale prin legaturi de sange, casatorie sau adoptie, care trebuie impreuna si coopereaza din punct de vedere economic si in cresterea copiilor" (D. Brinkerhoff, Sociology);

- "punerea in discutie, de catre etnologie, a universalitatii structurilor noastre de rudenie traditionale, ca si revolutia introdusa de psihanaliza in intelegerea sexualitatii sunt doi factori care influenteaza pe larg asupra transformarii relatiilor familiale. e vom limita aici la a analiza impactul istoriei imediate si radicalitatea schimbarii de perspectiva pe care o antreneaza societatea de tip industrial si urban. Consecintele relativitatii in domeniul sexual, asa cum este ea dezvaluita de actuala evolutie a civilizatiei, intalnesc mari rezistente psihologice, dar ele se impun observatorului; ele afecteaza direct intalnirea cotidiana a barbatului si a femeii; ele obliga la a intelege intr-o modalitate noua viata familiala si institutia casatoriei.

La randul sau, aceste moduri noi de intalnire si modalitatea diferita de apreciere a greutatii si sensurilor institutiilor afecteaza profund ansamblul relatiilor barbat-femeie. Nu numai definitiile masculinului si ale femininului isi schimba semnificatiile, dar, dintr-o data, jonctiunea lor, in viata cotidiana ca si in casatorie, nu mai poate ramane aceeasi. Se contureaza o noua problematica a familiei" (Dictionnaire de sociologie, Enciclopaedia universalis);

- "un grup de rudenii care asigura cresterea copilului si alte nevoi umane" (P. Horton, Sociology).

2. Problematica. necesitatea familiei - universaliile :

a. relatiile de rudenie :

- de la parental la conjugal: intre trecut - accentul pus pe legaturile de linie, transmitere a bunurilor si a traditiilor - prezent - cuplu orientat catre viitor;

- familia "nucleara";

- familia si inceputurile revolutiei industriale;

- schimbari actuale;

- noi focare si noi relatii sociale: femeia in viata cuplului, relativitate a modelelor;

- familia si campul sexualitatii;

- iubire, relatie conjugala si limbaj;

relatia fundamentala: barbat-femeie, masculin-feminin;

b. reguli si practici ale alegerii partenerului :

- endogamie/exogamie;

- practici ale alegerii partenerului: casatoria prin rapt, prin cumparare, prin aranjament, prin consensul partilor;

c. criterii de diferentiere a tipurilor de casatorii si tipuri de casatorie :

- dupa modul de compozitie;

- punct de vedere functional si critica sa;

monogamie, poligamie, poliandrie, casatorie in grup;

d. modele de descendenta, de autoritate si de resedinta in familie :

- descendenta unilineara si bilaterala;

- resedinta neolocala, matrilocala si patrilocala;

- patriarhat, matriarhat, sistem egalitar;

e. teorii despre familie: functionalista, conflictualista si interactionista :

- teoria functionalista (Murdock - 1949; Parsons si Bales - 1955) considera ca familia este o institutie sociala principala, prin care societatea isi poate rezolva problemele;

- teoria conflictualista : prin functiile ei, familia ar limita mobilitatea sociala, fiind mai avantajate familiile din clasa de sus si cea mijlocie, care ar obtine standard de viata si educatie mai bune decat copiii din familiile clasei muncitoare;

- teoria interactionista pune accentul pe construirea unei sub-lumi a cuplului;

f. functiile familiei :

- biologica, economica, de solidaritate si morala (alte clasificari accentueaza astfel aceste aspecte: functiile sunt : cea sexuala, de reproductie, de socializare, afectiva, de asigurare de statusuri, de protectie, economica);

g. ca reactie la schimbarea actuala a functiilor putem vorbi despre forme alternative

ale familiei :

- coabitarea consensuala, celibatul, menajul monoparental, familiile fara copii, cuplurile de homosexuali si lesbiene;

h. conflictele in familie.

Exercitii :

1. Cum ilustreaza schimbarile recente la nivelul familiei relatiile intre institutii ?

2. Cum ilustreaza structura unei familii inauntrul unei societati concepte ale integrarii

culturale si ale relativismului cultural ?

SEMINAR : Referate, exercitii.

BIBLIOGRAFIE :

1.     Iolanda Mitrofan - Psihosociologia si terapia cuplului (BCU)

2.     Iolanda Mitrofan - Incursiune in psihosociologie si psihosexologia cuplului

2.Cristian Ciuperca - Cuplul modern

3.Violenta - Giles Férreol, Adrian Neculau

11. POLITICA SI STATUL

Teme puse in dezbatere :

1. Precizari conceptuale : autoritarism, autoritate, putere:

- "a se supune autoritatii revine la a «recunoaste» in vointa sau judecata unei alte persoane un principiu pertinent de actiune sau de aprecieri, fara ca in prealabil sa se cantareasca pentru sau contra; atentia este indreptata, deci, catre sursa comunicari, mult mai mult decat catre continutul sau" (R. Boudon, Dictionnaire de sociologie);

- "autoritatea este puterea suportata prin norme si valori care ii legitimeaza utilizarea";

- "in sens general, puterea desemneaza facultatea de a actiona proprie fiintei umane si, intr-un sens derivat, aptitudinea unui actor dat in a intreprinde actiunile eficace" (R. Boudon, Dictionnaire de sociologie);

- "puterea este abilitatea de a directiona comportamentul cuiva chiar impotriva dorintelor sale";

- "coercitia este exercitarea puterii prin forta sau amenintarea cu forta" (D. Brinkerhoff, Sociology);

- "puterea, a spus [Max Weber], este capacitatea de a atinge scopuri, in ciuda opozitiei altora" (N. Goodman, Introducere in sociologie).

2. Problematica :

a. tipurile weberiene de autoritate: traditionala, charismatica si rational-legala;

b. consensualism si conflictualism in politica;

c. statul ca institutie politica dominanta si formele de guvernamant: democratie, autoritarism, totalitarism;

d. cultura politica - cultura civica: delimitari conceptuale. Tipuri de subculturi politice in perspectiva lui G. Almond si S. Verba;

e. socializarea politica: delimitari conceptuale.

Problematica: caracterul universal al socializarii politice, caracterul conservator, caracter dinamic; agentii socializarii politice.

Exercitii :

1.     Care dintre cele trei tipuri de autoritate weberiene ofera cetatenilor cea mai buna sansa de a-si realiza natura lor dialectica ? De ce ?

2.     Cum difera cetatenii unei democratii liberale in valorile lor politice si morale de cetatenii unei democratii socialiste ?

3.     Puterea trebuie sa fie organizata ? Exista vreo cale prin care masele neorganizate isi pot exprima puterea reala ?

SEMINAR :

Referate, exercitii.

BIBLIOGRAFIE:

1.H.Fukuyama - Sfarsitul istoriei si ultimul om

2.Politica, o vocatie si o profesie - Max Weber

12. ECONOMIA SI MUNCA

Teme puse in dezbatere :

1. Precizari conceptuale

► economia - "o structura sociala institutionalizata pentru achizitionarea, producerea, distribuirea si vanzarea bunurilor si serviciilor necesare" (N. Goodman, (Introducere in sociologie).

2. Problematica :

a) ordinea economica - scurt istoric si sectoarele economiei moderne: ordinea preindustriala, revolutia industriala, societatea postindustriala. Sectoarele: primar, secundar, tertiar, si economia dubla: sectorul central, periferic; sectorul de stat;

b) sisteme economice - analiza comparativa: economia de piata, economiile centralizate, economiile hibride. Un sistem economic mondial - posibilitati si limite;

c) principalele teme ale sociologiei muncii: exista o mare diversitate a temelor, dar se pot contura, in principal, urmatoarele: "diviziunea si organizarea muncii, durata, ritmul si timpii de lucru, problemele calificarii, ale salariului, ale formarii, cele ale locului de munca si ale somajului, diviziunea sexuala a muncii si problema muncii feminine (si a utilizarii copiilor in diferite sectoare, mai ales in tarile slab dezvoltate astazi), sociologia profesiilor, studiile asupra clasei muncitoare, sindicatele si miscarile sociale" (R. Boudon, Dictionnaire de sociologie);

d) efectele tehnologiei asupra muncii;

a)     capitalismul corporatist.

Exercitii :

Exista, la ora actuala un (sau mai multe) aspect(e) specific culturale din societatea noastra care tinde sa intareasca structura unei noi economii ?

SEMINAR :

Referate, exercitii.

BIBLIOGRAFIE :

1.Robert Reich - Munca natiunilor

2.N.Goodman - Introducere in sociologie

3.Delbert Miller - Industrial sociology (BCU)

4.Eugen Maniac - Somajul (BCU)

5.Lusin Bagla-Gokalp - Sociologie des relations professionelles.

6.Alain Chenu - Les employés.

13. STIINTA SI TEHNOLOGIA

Teme puse in dezbatere :

1. precizari conceptuale:

- "constituita numai catre 1940 odata cu lucrarile lui R. K. Merton (1949), sociologia stiintelor isi ofera ca scop a studia stiintele (inclusiv stiintele sociale si mai ales sociologia) atat cat ele constituie realitati sociale. Aceasta propozitie simpla o distinge net de specialitati vecine precum istoria si filosofia stiintelor. Dar ea poate avea sensuri diferite, corespunzand unor ambitii mai mult sau mai putin mari. Cateodata, activitatea oamenilor de stiinta ca si actori sociali, cooperand sau rivalizand dupa modalitati particulare in institutii specifice, este cea din centrul analizei. Alteori, raportul intre oamenii de stiinta si ansamblul societatii. Alteori, cunostintele stiintifice ele insele, in continutul lor si in structura lor sunt cele care se doreste sa fie supuse analizei sociologice. (.) Autori ca Durkheim, M. Weber, M. Scheler, K. Manheim (.) considera ca punctele de vedere ale actorilor sociali (mai ales in materie estetica, etica, politica sau religioasa) sunt «determinate» de pozitia lor in societate. Aceasta interogare constituie sociologia cunoasterii. Prin raporturile complexe cu ea, sociologia stiintelor se poate dezvolta cel mai comod" (R. Boudon, Dictionnaire de sociologie);

- "sociologia cunoasterii este preocupata de dezvoltarea si schimbarea criteriilor pentru cunoasterea autorizata" (D. Brinkerhoff, Sociology).

"La inceputul secolului XX filosoful austriac Wilhelm Jerusalem crea si adopta expresia «sociologie a cunoasterii», care ulterior va fi criticata de Florian Znaniecki;

2. problematica :

a. dezvoltarea stiintei moderne. Stiinta fundamentala si stiinta aplicata:

- "cercetarea stiintifica fundamentala cauta sa produca noi cunostinte, fara sa tina seama de vreo folosire practica ce poate fi recunoscuta imediat";

- "cercetarea stiintifica aplicata se concentreaza asuprea dezvoltarii de noi cunostinte pentru vreun scop identificabil sau asupra modului de folosire a cunostintelor existente" (N. Goodman, Introducere in sociologie);

b. perspectiva functionalista si conflictualista asupra stiintei :

► functionalista. Principiu: a considera stiinta ca un instrument util pentru intelegerea lumii fizice si sociale si, prin aceasta, a problemelor cu care se confrunta societatea;

► conflictualista. Principiu: evidentiaza modul in care repartizarea inegala a resurselor si a puterii in societate afecteaza stiinta;

c. normele care guverneaza stiinta: comunalismul, universalismul, absenta interesului personal, scepticismul organizat, neutralitatea emotionala. Devianta in stiinta;

d. conceptia lui Th. Kuhn despre progresul stiintei :

- despre cele doua tipuri de inovatie: stiinta normala si schimbarile paradigmei;

e. tehnologia si relatiile sale cu societatea: problemele progresului tehnologic, controlul tehnologiei; stiinta, tehnologia si politica sociala;

f. impactul tehnologiei asupra vietii sociale in viziunea lui Mario Bunge.

Problema: este cunoasterea stiintifica independenta de originile sale sociale sau, ala cum se intreaba Cazeneuve, "cunoasterea insasi, validitatea sunt cele care sunt puse in discutie atunci cand intra in perspectiva sociologica ? Altfel spus, o cunoastere este ea mai adevarata, mai absoluta, sau dimpotriva mai putin sigura atunci cand ea depinde de circumstante sociale ? In al doilea rand, este vorba despre cunoastere sub toate aspectele sale, prin toate domeniile despre care este vorba, sau pur si simplu despre ceea ce se numeste ideologie, adica partea cunoasterii care este, prin vocatie, direct implicata in viata sociala, sau cel putin in relatiile umane ? In al treilea rand, este vorba despre a studia conditiile sociale ale elaborarii cunostintelor, spre exemplu ale progresului lor si ale inventiilor facute de savanti ? Sau sociologia, pentru a se indrepta catre aceste fenomene mai direct sesizabile prin ea, trebuie sa se aplice mai ales difuzarii, utilizarii si vulgarizarii chiar a cunoasterii ?" (J. Cazeneuve, Dix grands notions de la sociologie).

Exercitii :

- De ce este greu pentru un stat totalitar sa "construiasca" oameni de stiinta conform viziunilor oficiale ?

SEMINAR :

Referate, exercitii.

BIBLIOGRAFIE:

1.Peter Burke - O istorie sociala a cunoasterii (BCU)

2.Werner Stark - The Sociology of Knowledge (BCU)

14. RELIGIA

Teme puse in dezbatere :

1.problematica

a.     religia ca universal cultural - institutiile religioase exista in fiecare dintre societati; ea ofera raspunsuri unor intrebari-limita (de ce existam, de ce murim etc.);

b.     secularizarea - in societatile industriale, progresele stiintifice si tehnologice au afectat major toate aspectele vietii; termenul de secularizare refera la procesele prin care influenta religiei asupra altor institutii sociale se diminueaza - rezultat: a. retragerea religiei catre sfera privata (individuala, familiala); b. Suprematia celorlalte institutii (economia, educatia) care isi mentin seturl de norme independent de religie;

c.      religia in societatile industriale - perspectiva durkheimiana asupra religiei: E. Durkheim este printre primii care recunoaste importanta religiei in societatile umane ; religia este construita social ; religia este "un sistem unificat de credinte si practici referitoare la lucrurile sacre" ; sacru - profan ;

d.     functiile religiei (perspective teoretice) : functii latente si manifeste ;

functia integrativa (E.Durkheim), functia de control social (Max Weber); relatia religie - schimbare sociala (Max Weber);

e.     dimensiunile religiei - credintele, ritualurile, experientele religioase;

f.      organizarea comportamentului religios - biserica, secta, cultul;

Exercitii:

1.Ar trebui ateii si agnosticii sa fie priviti drept minoritati religioase? Au acestia credinte religioase, ritualuri sau experiente religioase?

SEMINAR :

Referate, exercitii.

BIBLIOGRAFIE:

1.Max Weber - Etica protestanta si spiritul capitalismului

2.E.Durkheim - Formele elementare ale vietii religioase

3.Rene Coste - Les dimensions sociales de la foi (BCU)

4.Nicu Gavriluta - Mentalitati si ritualuri magico-religioase (BCU)

15. EDUCATIA

Teme puse in dezbatere :

1.problematica

a.     perspective sociologice asupra educatiei - perspectiva functionalista, perspectiva conflictualista, perspectiva interactionista ;

b.     scolile ca organizatii formale - birocratizarea scolilor (aplicarea modelului weberian al birocratiei) ;

c.      educatie si globalizare

SEMINAR :

Referate, exercitii.

BIBLIOGRAFIE:

1.Elena Stanciulescu - Sociologia educatiei.

2.Francois de Singly - La sociologie de la famille.

3.Marlaine Caconault - Sociologie de l ducation.