Tehnica securitatii muncii in laboratorul de chimie

TEHNICA SECURITATII MUNCII IN LABORATORUL DE CHIMIE

 

I.        ORGANIZAREA SI DOTAREA LABORATORULUI
Laboratorul de chimie dispune in general de mai multe incaperi, cu destinatii diferite, formand in ansamblu un sistem complex cu functionare unitara.
Laboratorul de chimie este dotat cu :
retea electrica, care serveste atat iluminatului general, cat si diferitelor aparate;
instalatie de ventilatie naturala (ferestre, usi), cat si prin hote si nise (unde este cazul);
instalatie de incalzire;
instalatie de gaze naturale, butelii cu gaz lichefiat sau baie de nisip.
Masa de lucru este de forma dreptunghiulara, din inox, prevazuta cu sertare.
In laborator sunt rafturi, pe care se pastreaza in sticle perfect curate, etichetate si inchise ermetic, reactivi si probe de analizat.
Nisa are forma paralelipipedica, cu pereti transparenti din sticla montata pe rame de lemn sau metal. Nisa este prevazuta cu instalatii de aerisire (exhaustoare), apa, gaz si electricitate. Accesul la nisa se face prin peretele din fata care este prevazut cu usi mobile.



II. NORME DE PROTECTIE SI PREVENIRE A ACCIDENTELOR SI MASURI DE PRIM AJUTOR

Multe experiente pot devenii periculoase daca experimentatorul nu cunoaste natura reactivilor utilizati, caracteristicile acestora si ale aparaturii sau nu este atent la manipularea, respectiv manevrarea lor.
In vederea protectiei si prevenirii accidentelor din laborator este necesara respectarea unor reguli numite NORME .
Orice accident care survine in laborator trebuie imediat adus la cunostinta cadrului didactic care va aprecia gravitatea lui si va stabili masurile de prim ajutor, o interventie imediata poate preveni o agravare a situatiei.
In cele ce urmeaza se vor prezenta principalele tipuri de accidente care pot surveni in laboratoarele de chimie, normele de protectie precum si normele de prim ajutor care trebuie acordate persoanei accidentate.
Principalele accidente care se pot produce in laboratoarele de chimie sunt: intoxicatiile, arsurile, traumatismele si electrocutarile.

INTOXICATIILE pot fi:
- acute, produse datorita patrunderii in organism a substantelor toxice, intr-o cantitate care depaseste limita admisa;
- cronice produse in urma patrunderii substantelor toxice in organism in cantitati mici timp indelungat. Patrunderea substantelor toxice in organism se poate face : pe cale respiratorie (sub forma de fum, ceata, pulbere), pe cale digestiva, prin piele, de unde, prin difuzie ajungand  in sange (sulfura de carbon, alcool metilic, mercurul, etc.).
In scopul evitarii intoxicatiilor, substantele chimice ca: cianura de potasiu, hidrogen sulfurat, solutie de hidroxid de amoniu concentrat, oxid de carbon, dioxid de sulf, acid cianhidric, etc, se vor prepara sau utiliza numai sub nisa.
Este interzisa testarea substantelor chimice prin gustare.
Este interzisa pipetarea prin aspirare cu gura a solutiilor corozive sau toxice.
La incheierea sedintei de laborator, studentii sunt obligati sa aseze reactivii in trusele respective, sa predea ustensilele si sa se spele pe maini.
Masurile de prim ajutor in cazul intoxicatiilor cu substante chimice se aplica diferentiat in functie de natura reactivului care a provocat intoxicatia (tabelul nr.1)
Tabel 1
Substanta toxica Antidot
F2 NH4OH diluat
Cl2
Br2 -pulverizarea unei solutii de Na2CO3
- inspirarea prin batista udata cu o solutie de NH4OH 10% si
C2H5OH (alcool etilic) in parti egale.
H2S se inspira aer curat si cantitati foarte mici de Cl2
NO
NO2 se recomanda inhalare de oxigen, lapte si repaus complet
P4 Solutie 2% de CuSO4
As2O3 Solutie de MgO


ARSURILE pot fi:
-termice, provocate de contactul cu corpuri fierbinti sau ca urmare a aprinderii substantelor inflamabile;
- chimice, provocate de contactul cu substante caustice (baze sau acizi concentrati)
Este interzisa aplecarea capului deasupra vaselor in care fierbe o solutie.
Eprubeta in care se incalzeste o solutie se tine inclinata intr-o parte, nici spre sine, nici spre vecin, pentru a se evita stropirea in caz de supraincalzire.
Este interzisa pastrarea substantelor inflamabile si a celor volatile in apropierea radiatiilor termice.
Lampile si becurile de gaz nu se lasa aprinse fara supraveghere.
In cazul arsurilor termice, trebuie in primul rand inchis gazul sau sursa ce arde, cu ajutorul extinctoarelor, nisipului, prelatelor si apoi se acorda primul ajutor. In cazul arsurilor de gradul I pielea arsa se spala cu spirt medicinal sau cu o solutie de permanganat de potasiu si apoi se unge cu o crema protectoare dezinfectanta sau se spala locul arsurii cu o solutie de tanin 1%. In cazuri mai grave (arsuri de gradul II si III) accidentatul se transporta imediat la spital.

Daca un pahar cu o solutie acida sau bazica se rastoarna pe masa, locul trebuie spalat cu multa apa si uscat.
La efectuarea experientelor cu acizi, se pot utiliza acizi concentrati numai daca reteta prevede special acest lucru. Acizii concentrati se vor manui cu multa precautie si sub nisa.
Prepararea solutiilor insotita de degajare mare de caldura (de exemplu : diluarea acidului sulfuric, prepararea amenstecului sulfocromic din acid sulfuric concentrat si dicromat de potasiu, etc.) se efectueaza in vase de sticla cu peretii rezistenti pentru a evita craparea lor sau in capsule de portelan.
Diluarea acidului sulfuric concentrat cu apa se face intotdeauna prin introducerea acidului sulfuric in apa, in jet subtire si cu agitare continua si nu invers.
Dizolvarea acidului sulfuric in apa are loc cu degajare mare de caldura datorita hidratarii ionilor HSO4- si H+ . Prin turnarea apei cu d= 1g/cm3 peste H2SO4 concetrarii cu d=1,84 g/cm3 procesul de hidratare are loc la suprafata acidului. Caldura degajata nu se transmite masei de acid sulfuric ci solutia de amestecare poate ajunge la fierbere. Vaporii formati pot antrena cu ei H2SO4 concentrat , producand in acest fel o stropire cu acid sulfuric. In schimb, daca se toarna acid sulfuric in apa, picatura cu picatura, acidul sulfuric mai greu, cade la fundul paharului si solutia se incalzeste treptat.


TRAUMATISMELE prin lovire sunt provocate prin manevrarea gresita a aparatelor grele , buteliilor , la prelucrarea si utilizarea gresita a sticlariei.
Cand se introduc tuburi de sticla in dopuri de cauciuc perforate, acestea trebuie infasurate intr-o panza si tinute in apropierea partii solicitate mecanic pentru a evita plesnirea tevii si ranirea mainilor. Pentru usoara alunecare a tubului de sticla prin dop acesta trebuie umectat cu o solutie de sapun sau detergent.
Este interzisa ungerea ventilelor si manometrelor buteliilor cu oxigen lichid cu grasimi sau uleiuri sau chiar atingerea acestora cu mainile unse cu grasimi deoarece se pot produce explozii foarte grave.


ELECTROCUT|RI pot fi provocate de montarile defectuoase a aparaturilor electrice. Aparatele de incalzit electrice (etuve, cuptoare, bai de nisip si de apa) se vor aseza pe mese cu suprafata izolata termic.
Instalatiile si aparatele electrice vor fi legate la priza de pamant. Nu se utilizeaza aparate cu conductori neizolati sau montati neregulamentar.
Se interzice manipularea aparatelor in instalatiilor electrice din laborator cu mana umeda.

III.RECOMAND|RI PENTRU STUDENTII CARE EFECTUEAZA LUCRARI PRACTICE IN LABORATORUL DE CHIMIE
Studentii au acces in laborator numai in prezenta cadrului didactic.
Studentii au acces in laborator numai daca cunosc lucrarea si normele de protectia muncii referitoare la lucrarile practice.
In laborator se va pastra ordine si curatenie perfecta.
Este obligatorie folosirea halatelor de protectie.
Studentul trebuie sa se prezinte in lucrarile practice cu un caiet de laborator , chibrituri, detergenti, lavete, forfecuta.
Se interzice ingramadirea obiectelor din dotare pe masa de lucru, acestea punandu-se imediat la loc dupa utilizare.
Este interzisa pastrarea si consumarea alimentelor in laborator.
Este strict interzis fumatul in laborator.
Studentul va evita deplasarile inutile pentru a evita stanjenirea colegilor si a accidentelor.
Lucrarile se vor efectua numai dupa ce studentul este bine documentat asupra modului de lucru si dupa ce a discutat in detaliu planul lucrarii cu cadrul didactic.
Se interzice a se efectua alte lucrari in afara celor indicate.
In laborator se lucreaza individual, in orice problema neclara studentul se adreseaza cadrului didactic.
Fiecare student utilizeaza trusa individuala.
Nu este permisa folosirea sticlelor de reactivi de la alte lucrari. Inainte de a deschide o sticla cu reactivi se va citi cu atentie eticheta.
Reactivii se manevreaza astfel incat sa se evite impurificarea lor.
Dupa efectuarea experientelor cu substante deficitare, costisitoare ca azotatul de argint, iodul, alcoolul etilic, acestea nu se arunca ci se depoziteaza in sticle pentru recuperarea lor ulterioara.
Nu se arunca in chiuveta hartii, chibrituri, etc.
In cursul lucrarilor fiecare student trebuie sa fie preocupat permanent de economisirea consumului de apa distilata, curent electric, gaz, etc.
La terminarea lucrarilor, studentul trebuie sa lase ordine pe masa de lucru si in laborator.
Observatiile si datele experimentale acumulate in timpul efectuarii lucrarii practice se noteaza in caietul de laborator.
Inregistrarea rezultatelor experientelor cat si interpretarea lor trebuie astfel facuta , incat sa fie intelese atat de studentul care le-a efectuat cat si de oricare alta persoana care ar consulta caietul de laborator.
Caietul de lucrari practice va cuprinde inregistrarea datelor, descrierea detaliata a observatiilor in timpul experientei cat si efectuarea calculelor.
Dupa efectuarea lucrarii, studentul intocmeste referatul de laborator.