ETAPE, FACTORI, POSIBILITATI DE INTERVENTIE IN INTEGRAREA SOCIO-PROFESIONALA A PERSOANELOR CU HANDICAP VIZUAL

1. Etape ale procesului de integrare socio-profesionala

11. Orientarea profesionala – alegerea profesiei

Orientarea profesionala constituie o punte de trecere spre realizarea socio-productiva a personalitatii. Modul in care este conceputa problema alegerii profesiei hotaraste in mare masura viitoarea lui evolutie sociala si profesionala. In acest sens nu trebuie subapreciata influenta pozitiva a informatiilor exacte privind propriul potential de desfasurare a unor anumite tipuri de activitati, specificul profesiei/meseriei, satisfactia si greutatile legate de exercitarea acesteia, perspectivele de promovare, deoarece numai cunoscand caracteristicile si solicitarile meseriei persoanele cu handicap vizual isi pot forma o imagine adecvata despre conditiile reale de practicare a profesiei alese, ca si despre importanta si prestigiul ei social. De asemenea, informatiile despre piata fortei de munca, sansele de ocupare a unui loc de munca si secventa din profilul ocupatiilor la care pot accede, in conditiile unei crize a locurilor de munca, modeleaza optiunile profesionale ale persoanelor cu handicap vizual. Astfel, la o justa integrare socio-profesionala se poate ajunge numai prin asigurarea unei convergente optime intre potentialul individual, aspiratiile persoanei si solicitarile sociale.

Un factor important in evolutia ulterioara a traiectoriei socio-profesionale a persoanei cu handicap este comisia de expertiza medicala si recuperare a capacitatii de munca, redenumita, in prezent, comisie de integrare socio-profesionala, care evalueaza starea de sanatate a persoanei, nevoile acesteia, stabileste incadrarea intr-un grad de handicap si planul de actiuni personalizate. Recunoasterea oficiala a persoanelor cu dizabilitati si acordarea drepturilor de protectie speciala se face in baza expertizei si deciziei comisiilor organizate pe langa consiliile locale judetene. Perceperea calitatii actului evaluativ –corect/gresit- de catre persoana cu dizabilitate, se realizeaza in functie de stocul de informatie detinut, informatie despre criteriile de incadrare intr-o categorie de handicap. Din analiza datelor , dupa cum se poate observa in Fig. 1., rezulta ca numai in municipiul Iasi incadrarea pe un grad de handicap vizual se realizeaza corect.

Fig.1. Distributia raspunsurilor la intrebarea: „In ceea ce priveste incadrarea in tipul de handicap, realizata de catre comisia de expertiza, dvs. considerati ca ati fost evaluat…”

In celelalte municipii incluse in studiu, toti subiectii care apreciaza ca fiind „gresit” actul evaluativ, sunt persoane cu handicap vizual grav (gradul I de handicap), care initial au fost incadrati de catre comisia de expertiza judeteana in gradul de handicap accentuat sau mediu. Ei au contestat decizia la comisia superioara de expertiza medicala, obtinand gradul I de handicap. Persoanele respective reclama faptul ca, membrii comisiei judetene nu respecta diagnosticele eliberate de catre medicii specialisti si orientandu-se dupa „cum arata”, „cum este imbracat”,„cum se orienteaza in spatiu”.

Starea de sanatate a populatiei reprezinta un indicator important in identificarea resursei umane care, aflata la varsta la care poate fi incadrata in munca (16-65 de ani, conform legislatiei din Romania), poate sa desfasoare activitati in sfera economica.

Evolutia ulterioara a starii de sanatate este influentata de accesul la sistemul de ingrijiri de sanatate. Sistemul ingrijirilor de sanatate cuprinde investitiile in sanatate, cat si preventie si ingrijiri de sanatate.

Prezenta uneia sau mai multor boli cronice (boli care necesita tratament medical periodic, lunar) poate afecta capacitatea de munca a persoanei, reducand capacitatea sa de insertie si mentinere pe piata muncii si, legat de aceasta, posibilitatile de a realiza castiguri economice. Itemul 2 pune in evidenta ponderea persoanelor afectate si de alte boli, in afara bolii pe care o presupune handicapul vizual: „In prezent mai suferiti si de alte afectiuni, in afara de boala pe care o presupune handicapul dvs.? a) Nu, b) Da”.

Din analiza datelor obtinute rezulta ca populatia cea mai afectata de prezenta altor boli, peste 60(%) in toate cele cinci municipii, este populatia pe categoria de varsta 40 – 50 ani. Mostenirea genetica, procesele de imbatranire, tulburarile cronice, degeneritive, geriatrice precum si consumul de medicamente depreciaza stare de sanatate a persoanelor din aceasta categorie de varsta.

In cazul persoanele cu varstele cuprinse intre 30 – 39 de ani, dupa cum se poate observa in Fig. 2., starea de sanatate este afectata intr-un procent ridicat in orasele Barlad (80%) si Galati (57%). Municipiile Baia Mare si Iasi ating cote asemanatoare de afectare a starii de sanatate (30%), iar in municipiul Braila sub 15 % dintre subiecti reclama o deteriorare a starii de sanatate.

Pentru categoria de varsta 20-29 de ani, in municipiile Galati si Barlad se inregistreaza o cota ridicata de afectare a starii de sanatate (40%). In municipiile Baia Mare si Iasi persoanele din aceasta categorie de varsta nu reclama si prezenta altor boli, putand concluziona ca starea lor de sanatate este optima pentru a le putea permite sa desfasoare activitati profesionale, in conformitate cu potentialul individual, interesele profesionale si oferta de locuri de munca.

Fig.2.    Ponderea persoanelor care mai sufera si de alte afectiuni, in afara celor pe care le presupune handicapul vizual, dupa variabila varsta

Apartenenta individului la o categorie socio-profesionala (dincolo de locul ocupat in diviziunea sociala a muncii, de nivelul veniturilor, al instructiei etc.) genereaza comportamente care au o influenta directa asupra starii de sanatate. Statusul socio-economic este un indicator sintetic, constituit din agregarea valorilor elementelor componente in calitate de statusuri particulare: status de persoana cu handicap (grav si accentuat), status de persoana ocupata pe piata muncii( salariat, pensionar), venit (fara venit – beneficiar numai al alocatiei sociale, pensionar – cumuleaza alocatia sociala cu pensia de invaliditate/pensia pentru limita de varsta/pensie I.O.V.R./ pensie de urmas, salariat – cumuleaza alocatia sociala cu veniturile obtinute din salariu),apartenenta la gen ( masculin, feminin) si varsta.

Stilul de viata joaca un rol important in mentinerea unei stari de sanatate optime. Dupa cum se poate observa din histogramele prezentate in Fig.3.1., Fig.3.2., Fig.3.3, Fig.3.4. si Fig.3.5., in toate cele cinci municipii, sedentarismul, dezvoltat de catre persoanele care nu sunt ocupate pe piata muncii, favorizeaza aparitia a uneia sau a mai multor boli.

De asemeni, se poate observa o frecventa mai mare de aparitie a altor boli la persoanele de sex masculin neocupate pe piata muncii. Persoanele de sex feminin sunt mai mult decat persoanele de sex masculin implicate in activitatile domestice mai mult decat persoanele de sex masculin si astfel dezvolta un stil de viata act

Mentinerea unei stari de sanatate optime presupune, din partea persoanei, investitii in sanatate. Exista o stransa corelatie intre venitul persoanei cu handicap si frecventa de aparitie a uneia sau mai multor boli, in afara bolii pe care o presupune handicapul vizual. Astfel, categoriile de persoane cu venituri mici, persoanele fara venit si pensionarii sunt predispusi sa dezvolte diferite afectiuni.

O parte dintre afectiuni necesita tratament medical periodic/lunar pentru ameliorare sau vindecare. Itemul 4. pune in evidenta consumul de medicamente in cazul bolilor cronice: „Pentru afectiunile de care suferiti, in prezent aveti nevoie de un tratament medical care sa includa utilizarea lunara de medicamente?: a)Da; b) Nu”.

Distributia ponderilor persoanelor cu handicap care au nevoie de tratament medical periodic, pe cele cinci municipii, arata ca segmentul de varsta 20-29 de ani este mai afectat de boli cronice in municipiile Braila si Galati (peste 60%). In Baia Mare se inregistreaza o cota scazuta (18%), iar pentru municipiul Iasi, dintre cele trei persoane care au fost intervievate, nici o persoana nu are nevoie de tratament medical periodic.

Fig.3. Ponderea persoanelor cu handicap care necesita tratament medical    periodic/ lunar, dupa variabila varsta

Pe segmentul de varsta 30-39 populatia cu handicap vizual din municipiul Barlad este cea mai afectata (80%), depasind ponderile inregistrate pe segmentul de varsta 40-40 ani.

Compensarea partiala sau totala a medicamentelor reprezinta una dintre masurile de protectie speciala a persoanelor vulnerabile, in domeniul sanatatii. Astfel, prin eliberarea unor retete compensate si retete gratuite se sprijina persoanele cu handicap in a-si procura medicamentele. Itemul 5 pune in evidenta accesul la medicamente eliberate prin cele trei tipuri de retete medicale: retete gratuite, retete compensate si retete necompensate.

Din analiza datelor reiese ca multe dintre medicamente nu sunt cuprinse in lista medicamentelor gratuite sau compensate, costul acestora fiind suportat de catre bolnav. Pentru orasul Barlad situatia este alarmanta, observandu-se o lipsa a accesului la retete compensate 100%.

Fig.4.1. Ponderea persoanelor cu handicap care beneficiaza de medicamente eliberate prin retete gratuite (compensate 100 %), pentru tratamentul medical periodic/ lunar, dupa variabila varsta

Fig.4.2. Ponderea persoanelor cu handicap care beneficiaza de medicamente eliberate prin retete compensate partial, pentru tratamentul medical periodic/ lunar, dupa variabila varsta

Fig.4.3. Ponderea persoanelor cu handicap care beneficiaza de medicamente eliberate prin retete necompensate, pentru tratamentul medical periodic/ lunar, dupa variabila varsta

Pe fondul crizei din sistemul asigurarilor de sanatate, multe persoane reclama faptul ca sunt nevoite sa suporte costurile medicamentelor 100% deoarece farmaciile nu au plafon pentru a elibera retete compensate. Slaba gestionare a fondurilor de catre Casele de Asigurari de Sanatate fac ca persoanele cu handicap sa elaboreze adevarate „strategii” pentru a putea dispune de medicamentele eliberate pe baza retetelor compensate ( randuri in fata centrelor farmaceutice, planificari etc).

In cazul procurarii medicamentelor suportate 100% din venitul personal, bolnavul realizeaza o analiza cost/ beneficiu, venitul constituindu-se factor hotarator in continuarea tratamentului medical ambulatoriu. Constatam ca, pe categoria de varsta 20-30 de ani, numai in municipiul Braila (60%) si Galati (17%) medicamentele sunt apreciate ca fiind „rezonabile” prin raportare la veniturile proprii, pentru celelalte municipii retinute in studiu nivelul de trai fiind scazut.

Fig.5.1. Ponderea persoanelor cu handicap care apreciaza costurile medicamentelor in raport cu veniturile, ca fiind „rezonabile” si isi permit sa le cumpere, pe grupe de varsta

Pe toate categoriile de varsta, nevazatorii din municipiile Barlad si Baia Mare se identifica, ca populatii cu un nivel de trai scazut.

Fig.5.2. Ponderea persoanelor cu handicap care apreciaza costurile medicamentelor in raport cu veniturile, ca fiind „scumpe” dar reusesc sa le cumpere, pe grupe de varsta

Gradul de dezvoltare socio-economica, statutul de piata a muncii locala, se reflecta in comportamentul de consum de medicamente. Reducerea oportunitatilor de a acumula venituri si din alte surse (inclusiv din economia subterana) in afara celor provenite din sistemul de protectie speciala, limiteaza posibilitatile persoanei de a-si procura medicamentele. Astfel, din histogramele reprezentate in fig6.1., fig.6.2, si fig.6.3., se poate observa ca pe categoria de varsta 20-29 de ani persoanele cu handicap vizual din orasele Galati, Braila si Baia Mare, sunt interesate sa isi mentina o stare buna a sanatatii, facand eforturi financiare pentru a-si procura medicamentele. In orasul Barlad, persoanele cu handicap pe acest segment se afla in situatie de risc, toate persoanele intervievate renuntand la tratamentul medical.

Fig.5.3. Ponderea persoanelor cu handicap care apreciaza costurile medicamentelor in raport cu veniturile, ca fiind „foarte scumpe” si renunta la cumpararea medicamentelor, pe grupe de varsta

De asemeni, analiza datelor obtinute, pune in evidenta faptul ca cele mai expuse riscului de excluziune de la resursele ingrijirilor de sanatate, sunt persoanele pe categoriile de varsta 40-50 de ani si persoanele care au venituri mici (pensionarii si cei care primesc numai alocatia sociala).

Prezenta unor boli cronice limiteaza posibilitatile de deplasare a bolnavului la cabinetele medicale. Starea precara de sanatate este indicator semnificativ in identificarea populatiei care nu poate fi antrenata in sfera economica. De asemeni, identificare segmentului vulnerabil de populatie, care necesita ingrijiri la domiciliu, reprezinta unul dintre obiectivele politicilor de sanatate.

Din analiza datelor constatam ca segmentul de varsta 40-50 de ani este predispus sa dezvolte boli cronice care limiteaza deplasarea individului, necesitand asistenta medicala la domiciliu ”intr-o foarte mare masura”. Pe acest segment de varsta, dintre municipiile retinute in studiu, Braila se detaseaza cu un procent ingrijorator (38%) de afectare grava a sanatatii. In celelalte municipii cotele de afectare grava a sanatatii mentinandu-se sub 16%.

Fig.6. Distributia ponderilor raspunsurilor la intrebarea: „In ce masura ati aveanevoie sa beneficiati gratuit de serviciile unei institutii specializate in a va oferi asistenta medicala la domiciliu…”

Pe segmentul de varsta 30-39 de ani, o cota alarmanta de afectare grava a sanatatii se inregistreaza in municipiul Barlad, respectiv 60%. Populatiile aflate in imediata vecinatate, Galati si Braila, se prezinta cu cote de afectare grava a sanatatii sub 20%.

Crizele sistemice cu care se confrunta sistemul de ingrijire a sanatatii scot in evidenta faptul ca exista dificultati in procurarea medicamentelor eliberate prin retete compensate. Bugetele mici ale Caselor de Asigurari de Sanatate prevad plafoane insuficiente care sa acopere costul medicamentelor compensate. Astfel, chiar daca sub aspect legat persoana cu handicap vizual beneficiaza de facilitati in procurarea de medicamente, in fapt el se vede obligat sa suporte costul 100% a medicamentelor respective.

Fig.7. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „In ce masura ati avea nevoie sa beneficiati gratuit de serviciile unei institutii specializate in a va oferi procurarea medicamentelor de la un singur centru, destinat nevazatorilor…”

Cele mai expuse riscului de a fi privati de accesul la medicamente compensate sunt persoanele cu varstele cuprinse intre 40-50 de ani, care doresc eliberarea retetelor compensate de la un singur centru farmaceutic (dupa exemplul realizat de programele pentru tratarea diabetului), pentru a se debloca criza economica.

Trebuie avut in vedere ca sistemul de ingrijire a sanatatii are si un segment prevent Noile descoperiri din domeniul tratarii diferitelor afectiuni ale ochiului, pot imbunatati substantial acuitatea vizuala (ex. „ochiul bionic”, implant de cristalin, retina artificiala, tratamente pentru bolie albinism etc.).

Fig.8. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „In ce masura ati avea nevoie sa beneficiati gratuit de serviciile unei institutii specializate in a va informeze in legatura cu ceea ce apare nou, in medicina pentru nevazatori…”

Un element deosebit de semnificativ pentru orientarea profesionala a persoanelor adulte cu handicap vizual il constituie oferta educationala care vizeaza calificarea/recalificarea intr-o meserie. Educatia persoanelor cu handicap vizual este reglementata in principal prin legea invatamantului. Potrivit Constitutiei si Legii Invatamantului, toti cetatenii Romaniei au drepturi egale de acces la toate nivelurile si formele de invatamant iar sistemul national de invatamant are caracter deschis. Educatia speciala este parte integranta a sistemului national de educatie, coordonat de Ministerul Educatiei si Cercetarii (MEC). Sunt in dezvoltare parteneriate intre ONG-uri si autoritati si/sau institutii scolare care diversifica si accesibilizeaza educatia speciala. La ora actuala, nu exista prevederi legale care sa reglementeze pregatirea profesionala a unor tineri cu dizabilitati, a caror varsta a depasit 26 de ani. Pentru o pregatire serioasa, acestia ar trebui sa fie inclusi in internatele unor scoli de specialitate, iar statul nu mai  finanteaza rezidenta lor peste varsta de 26 de ani. Toate acestea se intampla in conditiile in care, in Romania, nu exista centre de reabilitare si recalificare profesionala pentru cei in viata carora handicapul survine la varsta  adulta.

Oferta de cursuri de calificare si recalificare adaptate persoanele adulte cu handicap vizual, care au depasit varsta de 26 de ani, vine numai din partea Fundatiei “Cartea calatoare”, care dezvota programe de acces la informatie, instruire n utilizarea calculatorului.

  O alta problema este aceea a pregatirii profesionale in meserii necompatibile solicitarii pe piata fortei de munca si aptitudinilor persoanei cu handicap, fapt ce contribuie la accentuarea marginalizarii persoanelor cu dizabilitati si la cresterea numarului de someri. Astfel se mai mentine calificarea in confectioner cartonase si ambalaje, care nu are cautare pe piata locurilor de munca.

Agentiile Judetene de Ocupare a Fortei de Munca, care pot oferi cursuri de calificare/recalificare persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca si somerilor, nu sunt dotate cu tehnologie de acces adaptata specificului persoanelor cu handicap, nu detin personal calificat in a lucra cu persoane cu aceste caracteristici.

Pentru persoanele cu handicap vizual accentuat exista Centre si Agentii de informare, consiliere, calificare si mediere a muncii, dar accesul la servicii se face contra cost, costul fiind suportat 100% de catre beneficiar.

O buna orientare spre o activitate profesionala se realizeaza in masura in care individul isi cunoaste propriul potential (aptitudini, deprinderi), detine informatii despre posibilitatile de insertie pe piata muncii (informatii despre oferta de locuri de munca) si imbina propriile interese.

Analiza datelor releva faptul ca, pana in prezent, pe segmentul de varsta 40-50 de ani, majoritatea persoanelor cu handicap vizual isi cunosc propriul potential. Necesitatea realizarii unor servicii de consiliere se inregistreaza preponderent pentru segmentele de varsta 20-29 de ani si 30-39 de ani, unde gradul, de necesitate al satisfacerii acestei nevoi este apreciat la nivelele „mare masura” si/sau „in foarte mare masura”. Un factor semnificativ care a contribuit la dezvoltarea acestui tip de nevoie a fost „noutatea” desfasurarii cursurilor de utilizare a calculatorului, deschizandu-le perspective noi. Cei care opteaza pentru servicii de consiliere pe acest domeniu sunt beneficiari ai cursurilor de utilizare a P.C. Constatam ca aceleasi optiuni se inregistreaza si in cazul exprimarii nevoii de consiliere vocationala.

Fig.9. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „In ce masura ati avea nevoie sa beneficiati gratuit de serviciile unei institutii specializate in a oferi servicii sociale de tipul: Sa va ajute sa va identificati propriul potential de dezvoltare personala

In ceea ce priveste cererea de cursuri de calificare/recalificare aceasta este semnificativa pentru segmentul de varsta 30-39 de ani. Cea mai mare cerere se inregistreaza, pe acest segment de varsta in orasele Braila (48% estimata la un nivel de necesitate al satisfacerii de „foarte mare masura” si 22% estimata la un nivel de necesitate al satisfacerii de „mare masura”; Galati (37% estimata la un nivel de necesitate al satisfacerii de „foarte mare masura” si 42% estimata la un nivel de necesitate al satisfacerii de „mare masura”), si Baia Mare (28% estimata la un nivel de necesitate al satisfacerii de „foarte mare masura” si 46% estimata la un nivel de necesitate al satisfacerii de „mare masura”).

Pe categoria de varsta 20-29 de ani, cea mai mare cerere se inregistreaza in orasul Galati (33% estimata la un nivel de necesitate al satisfacerii de „foarte mare masura” si 15% estimata la un nivel de necesitate al satisfacerii de „mare masura”).

Pe segmentul 40-50 de ani cererea de cursuri de calificare si/sau recalificare este mai mare in orasele mari – Galati si Iasi- unde exista oportunitati de insertie pe piata muncii.

Fig.10. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „In ce masura ati avea nevoie sa beneficiati gratuit de serviciile unei institutii specializate in a oferi servicii sociale de tipul: Sa va ofere programe de formare profesionala in concordanta cu oferta de locuri de munca si cu posibilitatile dvs.”, pe categorii de varsta

1. 2.Insertia profesionala

Un prim aspect supus analizei a fost de a identica caracteristicile cererii de locuri de munca: daca exista cerere de locuri de munca, cat de imperioasa pentru individ este satisfacerea acestei nevoi de a avea un loc de munca, care sunt criteriile dupa care se orienteaza in cautarea unui loc de munca.

Exista   diferente intre a declara ca doresti sa te angajezi si a simti nevoia sa te angajezi. Pentru a pune in evidenta populatia care se afla in catarea unui loc de munca studiul a prevazut doi itemi, unul pentru identificarea atitudini fata de munca (doresc sa se angajeze), si altul pentru evaluarea gradului de necesitate al satisfacerii nevoii de a avea un loc de munca.

Astfel, constatam ca in toate municipiile retinute in studiu, populatia pe segmentele de varsta 20-29 de ani si 30-39 de ani isi doreste mai mult sa isi gaseasca un loc de munca(peste 60%) comparativ cu populatia aflata pe segmentul de varsta 40-50 de ani. Cu exceptia municipiului Baia Mare populatia cu varstele cuprinse intre 20-29 de ani are o atitudine mai favorabila insertiei pe piata muncii, comparativ cu celelalte segmente de varsta. Raspunsurile „nu” si „nu stiu, nu m-am gandit inca” , care, cumulat ating cote de 40%, pot fi interpretate numai sondand motivatia persoanei, la aceasta concurand mai multi factori (standardul de viata, venitul individual, starea de sanatate, retelele sociale de sprijin/suport, efectele generate de politicile pasive de protectie speciala etc).

Braila

Fig.11.1. Ponderea persoanelor cu handicap vizual care doresc sa-si gaseasca un loc de munca, sau un alt loc de munca in cazul in care sunt deja angajati, pe categorii de varsta

Galati

Fig.11.2. Ponderea persoanelor cu handicap vizual care doresc sa-si gaseasca un loc de munca, sau un alt loc de munca in cazul in care sunt deja angajati, pe categorii de varsta

Baia Mare

Fig.11.3. Ponderea persoanelor cu handicap vizual care doresc sa-si gaseasca un loc de munca, sau un alt loc de munca in cazul in care sunt deja angajati, pe categorii de varsta

Barlad

Fig.11.4. Ponderea persoanelor cu handicap vizual care doresc sa-si gaseasca un loc de munca, sau un alt loc de munca in cazul in care sunt deja angajati, pe categorii de varsta

Iasi

Fig.11.5. Ponderea persoanelor cu handicap vizual care doresc sa-si gaseasca un loc de munca, sau un alt loc de munca in cazul in care sunt deja angajati, pe categorii de varsta

Populatia care se afla in cautarea unui loc de munca este formata din persoane care apreciaza ca, gasirea unui loc de munca este „foarte important” sau „important”. Datele culese pun in evidenta deferente majore dupa variabila varsta. Cele mai interesate persoane de a se insera pe piata muncii sunt cele cuprinse pe segmentul de varsta 20-29 de ani. Exista diferente intre municipii in ceea ce priveste gradul de necesitate al satisfacerii nevoii de a-si un loc de munca. Orasele Braila, Galati si Barlad se delimiteaza ca zona omogena de complex de valori si atitudini favorabile muncii (40% dintre subiecti declarand ca este foarte important sa isi gaseasca un loc de munca). In municipiul Iasi se inregistreaza cea mai mare cerere de locuri de munca (64% „foarte important” si 36% „important”). Baia Mare se departajeaza ca zona distincta, doar 20% dintre persoanele cuprinse pe acest segment de varsta declarand ca este „foarte important” sa isi gaseasca un loc de munca.

Braila

Fig.12.1. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „Cat de important este pentru dvs., in prezent, sa va gasiti un loc de munca sau un alt loc de munca daca sunteti deja angajat?”

Galati

Fig.12.2. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „Cat de important este pentru dvs., in prezent, sa va gasiti un loc de munca sau un alt loc de munca daca sunteti deja angajat?”

Baia Mare

Fig.12.3. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „Cat de important este pentru dvs., in prezent, sa va gasiti un loc de munca sau un alt loc de munca daca sunteti deja angajat?”

Barlad

Fig.12.4. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „Cat de important este pentru dvs., in prezent, sa va gasiti un loc de munca sau un alt loc de munca daca sunteti deja angajat?”

Iasi

Fig.12.5. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „Cat de important este pentru dvs., in prezent, sa va gasiti un loc de munca sau un alt loc de munca daca sunteti deja angajat?”

Pe segmentul de varsta 30-39 de ani, cererea de oferta de locuri de munca este mai mare in Galati (62%), Barlad (40%) si Iasi (76%); in timp ce in Baia Mare se inregistreaza o cota de 36%, iar in Braila 35%.

Populatia cu varstele cuprinse intre 40-50 de ani, dupa cum se poate observa din Fig. 12.1, Fig.12.2, fig.12.3, Fig.12. 4. Fig.12.5., este mai putin interesata sa isi gaseasca un loc de munca (23% Braila, 34% Galati, 32% Baia Mare, 24%Barlad si 0% Iasi).

Caracteristicile cererii locului de munca este un indicator semnificativ pentru politicile de protectie speciala si incurajare a insertiei pe piata muncii a persoanelor cu handicap. Studiul a dorit sa puna in evidenta care sunt criteriile dupa care se accepta sau se refuza un loc de munca.

1. Optiunea pentru sectorul privat

Comportamentul angajatorilor din sectorul privat se reflecta in increderea acordata acestora de catre persoana cu handicap, respectiv in optiunea de a se angaja in sectorul privat. Optiune numai pentru domeniul privat se inregistreaza doar in municipiul Galati. O apreciere defavorabila a sferei private se inregistreaza in cote mai mari (pana in 40%) in municipiile Braila, Baia Mare si Barlad, pe toate segmentele de varsta, persoanele indicand o lipsa a corectitudinii patronilor, („patronii sunt perversi”). Marea majoritate a populatiei (60%) nu manifesta preferinte in legatura cu segmentul de stat sau privat. Distributia ponderilor preferintelor se poate observa in Fi. 1, Fig.2, Fig.3, Fig.4, Fig.5.

In municipiul Iasi se observa un comportament corect al angajatorilor privati, cu exceptia a 18% dintre persoanele pe segmentul de varsta 30-39 de ani, subiectii inclusi in esantion declarand ca nu au preferinte legate de sectorul de sta sau privat.

2. Salariul minim oferit de catre angajator

Observam ca in negocierea salariului persoana cu handicap vizual pleaca de la nivelul venitului individual pe care il are in prezent. Paleta de „cereri” este variata, intalnind ca nivel minim de 2 milioane pana la 15 milioane. In toate municipiile plafoane mici ale salariilor cerute (in jurul salariului minim pe economie) se inregistreaza la persoanele cu handicap vizual accentuat, gradul doi de handicap, care beneficiaza in prezent numai de alocatie sociala, valoarea acesteia fiind 50% din salariul minim pe economie. Pentru persoanele cu handicap vizual grav, respectiv gradul unu de handicap, care in prezent beneficiaza numai de alocatie sociala si indemnizatie de insotitor, observam o grupare a plafonului salarial cerut in jurul valorii de 5 milioane. Nevazatorii tardivi, care beneficiaza de pensie de invaliditate, propun ca nivel de negociere al salariului cuantum-uri care se grupeaza pe intervalul 8-12 milioane. Cele mai mari salarii sunt cerute de catre persoanele cu handicap care au lucrat in cooperativele invalizilor si ale caror venituri sunt de minim de 8 milioane.

Un caz atipic de raspuns este inregistrat in Braila, unde persoana s-ar angaja indiferent de salariul oferit, desfasurand activitati in regim de voluntariat. Este cazul unui nevazator tardiv in varsta de 42 de ani, necasatorit, cu o viata sociala precara, care locuieste cu familia iar parintii sunt in varsta (70 si 76 de ani), cu o trecere brusca de la un stil de viata activ la un stil de viata sedentar, izolat, neadaptat. Cazul sau necesitand interventie de readaptare psihologica si morala si insertie in centre de terapie prin integrare ocupationala.

Prin urmare, segmentul orientat spre insertie pe piata muncii este format din persoane cu venituri mici, respectiv persoane care in prezent beneficiaza numai de alocatie sociala (cazul nevazatorilor de gradul II care nu au mai lucrat niciodata) sau cumuleaza alocatia sociala cu indemnizatia pentru insotitor (persoanele cu handicap vizual grav care nu au mai lucrat niciodata).

3. Programul de lucru pe zi sa cuprinda maxim, in ore:

Optiunile pentru programul de lucru, sub aspectul numarului de ore incluse, identifica valorile 4, 6, 7, 8 9, 10 si 12 ore. Exista cazurile atipice ”nu conteaza” semnalate in Braila, pentru persoanele care sunt izolate si manifesta dorinta de a se integra intr-un colectiv, de a avea posibilitatea sa comunice, de a avea „…un scop in viata, sa mai ies din casa, sa ma simt util”. In manifestarea preferintele pentru un anumit program orar, subiectii coreleaza starea de sanatate individuala cu nivelul venitului cumulat. Cu exceptia oraselor Barlad si Baia Mare, majoritatea optiunilor se orienteaza spre un program de lucru care sa cuprinda 8 ore pe zi (pe toate segmentele de varsta inregistrandu-se o cota medie de 70% in orasele Braila, Galati si Iasi, in Baia Mare, pe segmentele de varsta 30-39 si 40-50 de ani, inregistrandu-se o cota medie de 85%, iar in orasul Barlad pe segmentul de varsta 40-50 de ani inregistrandu-se cota de 50%) . Exista optiuni pentru un program de lucru care sa cuprinda maxim 12 ore, semnalate numai in randul populatiei cu varsta de pana la 40 de ani.

4. Accesibilitati de transport

Dat fiind specificul acestei populatii, orientarea in spatiu realizandu-se mai dificil, deplasarea spre locul unde desfasoara activitati se afla in stransa corelatie cu accesibilitatea la mijloacele de transport in comun. Starea de sanatate, varsta persoanei precum si gradul de dezvoltare socio-economica a orasului (reflectat in accesibilitatea mediului fizic, fluenta traficului transportului in comun, gradul de aglomerare a unitatilor economice) influenteaza optiunile pentru alegerea unui loc de munca plasat intr-o anumita zona a orasului accesibila subiectului sub aspectul deplasarii. Astfel, pentru orasele mici, Braila si Barlad, se inregistreaza cote mai ridicate de optiuni pentru situare a locului de munca in orice zona a orasului, indiferent de accesibilitatea la mijloacele de transport (Braila 28%,Barlad 32%). In orasele mari, pe segmentele de varsta 30-39 de ani si 40-40 de ani, optiunile sunt orientate spre un loc de munca situat in orice zona a orasului cu conditia sa se poata ajunge cu un mijloc de transport in comun(Galati 60%, Baia Mare 65%., Iasi 75%). In cazul persoanelor cu varstele cuprinse intre 20-29 de ani, in orasul Braila se inregistreaza un procent ridicat de preferinte pentru situarea locului de munca numai in apropierea locuintei, punand acest lucru pe reteaua de suport –efect de superprotejare al tanarului nevazator de catre familie.

5. Specificul activitatilor desfasurate la locul de munca

Desfasurarea unei activitati economice presupune cunostinte, deprinderi specifice. Orientarea spre activitati in afara ariei de specializare/calificare este rezultatul coroborarii factorilor individuali (orientare valorica spre perfectionare a cunostintelor si deprinderilor cumulate, nivelul veniturilor, stil de viata etc) cu factorii structurali (oferta de locuri de munca, statutul de piata locala pentru anumite meserii, gestiunea mainii de lucru etc.). Observam ca pe segmentele de varsta 30-39 de ani si 40-50 de ani optiunile sunt directionate majoritar (peste 78%) spre activitati pe care individul sa le poata desfasura, indiferent daca are sau nu calificare pe domeniul respect Se observa o buna cunoastere si pliere pe oferta de locuri de munca. Persoanele care isi doresc sa desfasoare activitati numai de tipul celor pentru care au calificare/specializare, cu exceptia segmentului de varsta 20-29 de ani din Braila (40%) si Iasi (68%), se inregistreaza cu o pondere de 20 %.

6. Alte criterii in selectarea locurilor de munca:

Analiza datelor scoate in evidenta si alte caracteristici ale locului de munca, pe care persoanele cu handicap vizual le urmaresc in acceptarea unei posibile oferte. Aceste „repere” sunt urmatoarele:

sa fie un mediu degajat, care sa inspire incredere: Braila (14,28%);

sa fie un loc de munca pe maturi/perii: Braila (5,5%); : Galati (4,54%); Barlad (8,33%);

sa fie un loc de munca protejat: Braila (5,5%); Galati (22,77%2); Barlad (8,33%); Iasi (41,6%);

sa fie un loc de munca situat la parte: Braila (4,54%);

sa fiu acceptata ca persoana cu handicap: Braila (4,54%);

sa lucrez cu carte de munca: Galati (11,77%2);

sa fie ceva care imi place: Galati (5,8%2); Iasi (41,6%);

sa fac doar ceea ce este prevazut in statutul de functiuni: Barlad (25%);

sa fie angajati persoane cu handicap: Iasi (33,6%);

sa nu imi afecteze acuitatea vizuala: Galati (11,76%);

sa fie un mediu degajat, care sa inspire incredere: Braila (14,28%;

7. Meserii/profesii pe care le-ar desfasura

Un alt aspect, pe care studiul de fata a dorit sa il puna in evidenta, a fost identificarea meseriilor/profesiilor pe care un nevazator le-ar putea desfasura. Pentru aceasta, chestionarul standardizat a prevazut un item, prin intermediul caruia persoanelor cu handicap vizual li se cerea sa raspunda la intrebarea: ”Daca vi s-ar face o oferta de angajare, destul de bine platita, ce alte tipuri de activitati/meserii credeti ca ati mai putea desfasura, in afara de meseria in care sunteti specializat/calificat”. Astfel, am identificat activitati/ meserii/ profesii, grupate pe urmatoarele categorii:

servicii de asistenta medicala: domeniul medical, kinetoteraput, maseur, reflexoterapie/presopunctura;

servicii sociale: psiholog, asistent maternal, insotitor persoane varstnice

educatie: profesor, educator, instructor operare PC;

„activitati intelectuale”: activitati intelectuale, bibliotecar, traducator limbi straine;

activitati ce presupun utilizarea calculatorului: contabilitate, operator PC, informatician;

activitati culturale: activitati culturale, actrita, baterist intr-o formatie muzicala, DJ radio, inginer sunet, inregistrari audio, redactor emisiuni, jurnalist, ghid la muzeul de arta populara;

comert: comert, vanzator, vanzator on-line, agent imobiliar;

prestari servicii: prestari servicii, relatii cu publicul, secretar, operator sondaje telefonice, liftier, tipografie, ingrijitor pasari, menaj;

bucatar-ospatar-patiser;

asamblare piese: asamblare piese in domeniul electronicii, asamblare piese la motoare masini, artizanat, confectioner cartonase, confectioner ambalaje, confectioner cosuri, confectioner maturi/perii, confectioner jucarii/ursuleti vata;

constructii: constructii, instalator sanitar, distribuitor, manipulant, muncitor necalificat, sortator (lucruri mari de lucruri mici), lacatuserie, tamplarie /montator mobila.

Optiunea pentru un loc de munca avand anumite caracteristici este influentata semnificativ de stilul de viata al persoanei, de modul in care isi stabileste anumite standarde si optiuni valorice, de posibilitatile reale de a-si indeplini anumite scopuri. Speranta in imbunatatirea vietii a afecteaza pozitiv calitatea vietii. aprecierea evolutiei vietii personale este rezultatul coroborarii factorilor de personalitate (valorici, legati de modul si stilul de viata), starea de sanatate si factorii structurali (situatia situatia socio-economica).

Analiza datelor releva faptul ca cea mai mare pondere a raspunsurilor pentru „se va imbunatati” se inregistreaza pe categoria de varsta 20-29 de ani, in orasele Braila si Galati. Dupa cum se poate observa in Fig.12.5., pe segmentul de varsta cuprins intre 40-50 de ani se inregistreaza ponderi ale raspunsurilor „se va agrava” de 20% in orasele Galati si Iasi, si ponderi de 30 5 in orasele Braila si Galati.

Fig.13. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „Considerati ca in urmatorii patru ani viata dvs….”

Nevazatorii beneficiaza de masuri de protectie speciala. Prin intermediul serviciile desfasurate de catre institutiile subordonate Autoritatii Nationale pentru Protectia Persoanelor cu handicap, se incearca sa se raspunda nevoilor sociale . Masura in care aceste raspunsuri ale societatii sunt pliate pe nevoile reale, se reflecta in raspunsul defavorabil („se va agrava”) la intrebarea ce sondeaza evolutia viitoare a vietii nevazatorilor pe urmatorii patru ani. Constatam o pondere de 100% a raspunsurilor „se va agrava” in orasul Braila, pe segmentul de varsta 30-39 de ani.

Ponderi insemnate pentru raspunsuri „nu pot sa apreciez”, reflecta continua transformare a pachetului legislativ, generand imposibilitatea de a face estimari pe termen mediu si scurt.

Fig.14. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „Considerati ca in urmatorii patru ani viata nevazatorilor ….”

Una dintre masurile de protectie speciala este asistarea veniturilor in vederea prevenirii excluziunii sociale. Se observa o scadere a nivelului de trai, semnalandu-se ponderi ridicate ale raspunsurilor „veniturile actuale le ajung pentru un strictul necesar „.

Fig.15. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „Cum apreciati veniturile actuale ale dumneavoastra

In ceea ce priveste aprecierea nivelului venitului pentru un trai decent, observam o optare spre nivele mai ridicate ale venitului (minim 8 milioane), pe segmentul de varsta 40-50 de ani. De asemenea, ponderi ridicate se inregistreaza si pe categoria de varsta 30-39 de ani. Corelate cu venitul nivelul venitului de care dispune persoana, se constata ca, un pentru niveluri ridicate de venituri opteaza persanele care cumuleaza alocatia sociala cu alte venituri. Cele mai scazute nivele ale venit se inregistreaza la persoanele cu handicap vizual accentuat.

Braila

Fig.15.1. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „Va rugam sa aproximati nivelul venitului lunar pe care credeti ca ar trebui sa il aiba un nevazator cu gradul dvs. de handicap, pentru a considera ca are un nivel de trai decent…”

Galati

Fig.15.2. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „Va rugam sa aproximati nivelul venitului lunar pe care credeti ca ar trebui sa il aiba un nevazator cu gradul dvs. de handicap, pentru a considera ca are un nivel de trai decent…”

Baia Mare

Fig.15.3. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „Va rugam sa aproximati nivelul venitului lunar pe care credeti ca ar trebui sa il aiba un nevazator cu gradul dvs. de handicap, pentru a considera ca are un nivel de trai decent…”

Barlad

Fig.15.4.     Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „Va rugam sa aproximati nivelul venitului lunar pe care credeti ca ar trebui sa il aiba un nevazator cu gradul dvs. de handicap, pentru a considera ca are un nivel de trai decent…”

Iasi

Fig.15.5. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „Va rugam sa aproximati nivelul venitului lunar pe care credeti ca ar trebui sa il aiba un nevazator cu gradul dvs. de handicap, pentru a considera ca are un nivel de trai decent…”

Unul dintre obiectivele politicilor de protectie speciala incadrarii n munca a persoanelor cu handicap vizual este crearea de unitati protejate. Exista meserii/profesii care prezinta risc de afectare a starii de sanatate. Din analiza datelor, in toate orasele retinute in studiu, segmentul de varsta 30-39 de ani se detaseaza ca avand cea mai mare nevoie de a avea un loc de munca protejat, gradul de necesitate al satisfacerii acestei nevoi fiind estimat ca „in foarte mare masura” si „in mare masura”. Dintre orasele retinute in studiu, in Baia Mare se inregistreaza cea mai mica cerere de locuri de munca protejate (pondere de 40% pentru optiunea „in foarte mare masura”), iar cele mai mare cerere inregistrandu-se in Braila (pondere de 78% pentru optiunea „in foarte mare masura”) si Iasi (pondere de 75% pentru optiunea „in foarte mare masura”).

Fig.16. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „In ce masura ati avea nevoie sa beneficiati gratuit de serviciile unei institutii specializate in a oferi servicii sociale de tipul: Sa va ofere un loc de munca protejat…”, pe grupe de varsta

In ceea ce priveste oferta locurilor de munca pentru persoanele cu handicap vizual, constatam ca aceasta este precara. Din anul 2002 pana in prezent nu fost oferit nici un loc de munca pentru persoanele cu handicap vizual grav. Pentru nevazatorii cu handicap aceentuat s-au oferit locuri de munca in meserii ca: agent de vanzari, vanzator stradal, calcator la fabrici de confectii, meserii pentru care nici un nevazator nu are calificare pe domeniu.

Un aspect semnalat de catre nevazatorii specializati in balneo-fizio-terapie este faptul ca sunt discriminati in insertia pe posturi de maseuri, angajatorii preferand persoane „valide”, care pot sa desfasoare activitati variate.         

Fig.17. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „Cum apreciati oferta de locuri de munca pentru nevazatori…”, pe grupe de varsta

Analiza datelor releva faptul ca unii dintre nevazatori si-au creat propria firma, oferind locuri de munca. Studiul de fata a dorit sa puna in evidenta initiativa antreprenoriala a persoanelor cu handicap vizual. Persoanele orientate in a-si creea si dezvolta propria afacere sunt persoanele care au nevoie intr-o foarte mare masura” de consultanta si asistenta. Observam ca, in orasele cu potential economic mai mare, persoanele sunt orientate intr-o proportie mai mare spre a-si crea propria afacere. Astfel, in Braila si Galati, segmentul de varsta 30-39 de ani manifesta nevoia de a beneficia de consultanta intr-o proportie de 60%. O cota ridicata se inregistreaza si pe segmentul de varsta 40-50 de ani din orasul Braila (38%). In schimb, in orasul Iasi, populatia care manifesta intr-o masura mai mare „spirit intreprinzator” se afla pe segmentul de varsta 20-29 de ani.

                           Fig.18. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „In ce masura ati avea nevoie sa beneficiati gratuit de serviciile unei institutii specializate in a oferi servicii sociale de tipul: Sa va ofere consultanta si asistenta in vederea crearii si dezvoltarii unei afaceri proprii

Accesul la informatii despre oferta locurilor de munca are un rol important in insertia pe piata muncii. Analiza datelor releva faptul ca accesul la informatie este limitat de insasi specificul acestei categorii. Informatia despre piata muncii apare preponderent intr-o forma neadaptata specificului acestei categorii de populatie. Nu exista publicatii in Braille, iar elaborarea acesteia ar fi costisitoare. In mare parte, nevazatorii declara ca nu se considera informati despre oferta locurilor de munca, informatiile fiind fluctuante, in functie de sursa la care apeleaza.

                          

Fig.19. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „In prezent considerati ca sunteti suficient de informat despre piata locurilor de munca…”

Principalele surse identificate, la care apeleaza persoanele cu handicap, sunt: familia, prietenii, mass-media, Filiala locala a Asociatia Nevazatorilor, Centre de informare specializate, internet, angajatorii si Agentiile Judetene de ocupare a Forteii de Munca.

In cazul familiei se constata un fenomen neasteptat. Am presupus ca ca familia este o sursa valoroasa de informatii despre piata locurilor de munca, intermediind accesul la informare, dat fiind faptul ca membrii familiei se afla in imediata vecinatate a persoanei cu handicap si pot sa transforme informatia scrisa in mesaj sonor (prin citire). Datele releva faptul ca, pe toate categoriile de varsta, in toate orasele retinute in studiu, in marea majoritate se apeleaza la familie „foarte rar” sau „niciodata”. Ponderile cele mai ridicate, cand subiectii declara ca apeleaza la familie „foarte des” s-au semnalat pe segmentele de varsta 20-29 de ani, in orasele Braila (28%) si Galati (31%).

Prietenii constituie o sursa importanta de date numai in orasul Iasi, pe categoria de varsta 30-39 de ani (40%). Marea majoritate a persoanelor cu handicap vizual nu apeleaza la prieteni, din urmatoarele doua motive: pe de o parte nu au interactiuni cu alte persoane carora sa le acorde statutul de prieten, iar pe de alta parte, orice alta persoana aflata in cautarea unui loc de munca, constituie competitie.

Asociatia Nevazatorilor din Romania, prin filialele locale, nu constituie o sursa de informare care sa fie apelata frecvent. Chiar daca din statutul de functionare al Asociatiei este prevazut, printre obiective, desfasurarea de activitati care sa duca la integrarea socio-profesionala a nevazatorilor, prin urmare si activitati de informare despre piata locurilor de munca, constatam ca informarea nu se desfasoara intr-o maniera organizata si accesibila tuturor membrilor. Din datele culese din interviuri, se semnaleaza critici modul cum decurge procesul de informare, acesta realizandu-se preferential. De asemenea, criticile se orienteaza si asupra comportamentului personalului incadrat, care devalorizeaza prin atitudine, membrii filialei. In ceea ce priveste opiniile persoanelor cu handicap legate de activitatile Filialei locale a Asociatiei Nevazatorilor din Romania, trebuie avut in vedere faptul ca, opiniile negative sunt in mare parte un vot de blam la adresa fostului presedinte al organizatiei neguvernamentale; colectarea datelor s-a suprapus peste alegerile locale ale presedintelui filialei.

Agentia Judeteana de Ocupare a Fortei de Munca nu constituie o sursa importanta de informare. Cele mai mari frecvente de apelare la aceasta sursa se inregistreaza in Baia Mare (20%) si Braila (18%). Principalul obstacol care sta in apelarea la aceasta sursa este modul de prezentare a informatiei. Astfel, listele cu locuri de munca disponibile nu apar si in limbaj Braille, limitand astfel accesul la informare.

Centre de informare asupra locurilor de munca, specializate pe problematica handicapului vizual, nu exista in nici una dintre localitatile incluse in studiu. Oferta de servicii ale acestor centre se adreseaza in principal persoanelor valide. Constatam ca apeleaza la aceasta sursa de informare segmentul de populatie cu varsta cuprinsa intre a 20-29 de ani.

Alte surse de informare identificate in studiul de fata, sunt:

internet: Braila (19,4%), Barlad (20%);

- angajatori: Braila (14,28%).

1.3. Adaptarea socio-profesionala

In momentul absolvirii unei scoli ce l-a pregatit pentru o profesie, adultul cu handicap vizual este pus in fata unei probleme deosebite – adaptarea socio-profesionala. Pe dimensiunea profesionala, persoana cu handicap obtine satisfactii in activitatile care ii permit sa-si foloseasca abilitatile.. Efectele unei optiuni eronate apar mai tarziu, dupa incadrarea in munca, in intentiile de a parasi unitatea unde lucreaza. Si chiar de a-si schimba profesia.

Pentru persoanele incluse in studiu, nu se semnaleaza nici un caz despre care sa putem concluziona ca se afla in etapa de adaptare socio-profesionala.

1.4. Integrarea socio-profesionala

Integrarea socio-profesionala este un proces continuu de adaptare la conditiile mediului socio-profesional, o adaptare la cerintele muncii. Pentru a putea observa masura in care persoanele cu handicap vizual se integreaza profesional, am urmarit urmatorii indicatori: stabilitate in profesia exercitata, indicatorul indeplinirii sarcinilor de productie si in stransa legatura cu acesta, randamentul profesional al adultului cu handicap, indicatorul participare la viata de grup.

Gradul de stabilitate in profesia exercitata ofera masura integrarii unei persoane cu handicap vizual. Integrarea in colectivul de munca nu poate fi conceputa decat in paralel cu o reala integrare comunicativa, cu statornicirea unor relatii de apropiere, de colaborare si intrajutorare cu membrii colectivului de munca. Toti subiectii inclusi in esantion prezinta in structura relationala personala stabilirea a cel putin patru relatii puternice, ca intensitate, cu membrii grupului.

Indeplinirea sarcinilor de productie in totalitate se reflecta in planul afectiv al persoanei cu handicap vizual. Aceasta este satisfacuta de rezultatele sale, pe de o parte, prin mandria lucrului bine facut de propria persoana, iar pe de alta parte, prin nivelul salarizarii.

Cele observate ne spun ca toate persoanele cu handicap vizual, incluse in esantion, care sunt incadrate, s-au integrat socio-profesional.

2. Studii de caz

In acest subcapitol voi prezenta cateva din cazurile care mi s-au parut mai interesante. Voi incerca sa fac la fiecare caz un istoric social care sa cuprinda cat mai multe date despre situatia trecuta si actuala a persoanei cu handicap vizual. Subiecsii intervievati constituie exemple tipice pentru tema supusa cercetarii.

Studiul de caz 1

M.M. s-a nascut in localitatea Baia Mare, judetul Maramures la data11 aprilie 1981, fiind ce de-al doilea copil al familiei. Spune despre el ca a fost un copil dorit, deoarece primul nascut era fata, iar parintii isi doreau nesperat de mult un baiat. La nastere a prezentat toate aspectele unui copil normal, insa, a mostenit capitalul genetic al bunicilor, nascandu-se cu cataracta la ambii ochi. Putea sa se dirijeze in spatiu, mergea singur, doar ca nu vedea «  clar ». La varsta de 5 ani tulburarile de vedere s-au accentuat, prezentand o scaderea accentuata a acuitatii vizuale, scadere pe care medicii nu au putut sa o explice. A suferit mai multe operatii pe ambii globi oculari intr-un timp relativ scurt (4 luni), operatii care s-au soldat cu insucces, astfel ca, din cauza unui mapraxis, pe parcursul verii anului 1989 a ramas fara vedere. Parintii s-au obisnuit foarte greu cu situatia creata, dar, au decis ca cel mai bine pentru el este sa urmeze o scoala speciala pentru copii cu handicap vizual. A urmat Scoala Generala Liceul pentru deficienti de vedere intre anii 1988-1996, un an de scoala profesionala si liceul la Centrul Scolar nr.11 Arad, dupa care a absolvit in cadrul Universitatii de Nord din Baia Mare Facultatea de Litere, specializarea romana-enologie, promotia 2005, cu o medie de 9,52. In timpul facultatii a urmat un curs de initiere in utilizarea calculatorului, in cadrul unui program realizat de catre Fundatia « Cartea Calatoare », curs care i–a facilitat accesul la informatie.

Despre anii petrecuti in internatul scolii speciale pentru nevazatori si ambliopi, relateaza ca au fost « ani grei dar frumosi ». Ani grei pentru ca in internat trebuia sa fie foarte vigilent. Se fura si se fura absolut orice. In plus se practicau injuraturi si trebuia sa se adapteze la viata de grup, sa reziste. Au fost ani frumosi deoarece a avut profesori calificati, sufletisti, de la care a invatat « nu numai lucruri de specialitate ci si lucruri de viata ». Cu fostii colegi nu mai mentine legaturile. Stie despre ei ca lucreaza in mare parte « la negru », deoarece nu si-au gasit locuri de munca. In rest, altceva legat de fostii colegi de la internatul din Bucuresti, nu il intereseaza, deoarece el are alte aspiratii.

Dupa absolvirea facultatii s-a decis sa isi continuie studiile, urmind cursurile la masteratul Etnologie si Antrolpologie, din cadrul aceleiasi facultati. Inca de la inceput si-a pus problema achitarii taxei cursurilor de masterat, deoarece locurile la masterat, la zi, sunt numai cu taxa, iar taxa este de 400 de euro pe an. Venitul sau actual nu-i ofera posibilitatea sa isi platesca singur cheltuielile. Nu a mai lucrat niciodata, in prezent beneficiaza de alocatia sociala pentru persoanele cu handicap vizual de gradul unu si, la optiunea sa, de indemnizatia pentru insotitor. Parintii si sora mai mare nu-l pot ajuta, posibilitatile materiale ale acestora sunt reduse. Astfel, in prezent tatal este in somaj de lunga durata, mai lucreaza doar mama, dar salariul acesteia este mic (de 4,5 milioane pe luna). Sora mai mare locuieste cu parintii, lucreaza ca vanzatoare, salariul acesteia fiind modest. Dat fiind venitul mic al familiei, a fost sfatuit de catre parinti si de catre sora sa renunte la a se inscrie la masterat, caci, oricum nu-i foloseste pentru a se putea angaja.

A incercat sa se angajeze, pentru a-si putea plati taxa si pentru a putea deveni « independent ». Pentru aceasta, primul pas pe care l-a intreprins a fost sa-si depuna in luna iunie 2005 dosar pentru titularizare in invatamat, pentru un post de profesor de Limba si Literatura romana. La depunere a fost refuzat de catre inspectorul de resurse umane de la Inspectoratul Scolar Baia Mare, pe motivul ca o persoana cu handicap vizual nu poate sa desfasoare, conform legii, activitati in invatamantul de masa pe care le presupune un cadru didactic. In urma refuzului a inaintat un memoriu la Ministerul Educatiei si Cercetarii cerand sa i se explice de ce este refuzat la depunerea dosarului. De asemeni, a cerut sprijinul Asociatiei Nevazatorilor din Romania pentru a nu mai fi discriminat in obtinerea unui loc de munca in invatamant. Rezultatul a fost ca i s-a permis sa candideze pe un post de profesor suplinitor in invatamantul special, deaorece nu are absolvit modulul de psihopedagogie speciala. In conditiile date, a decis sa se inscrie si sa participe la concurs, din dorinta de a acumula venituri pentru a-si urma cursurile.

Examenul a decurs cu succes, la examenul de suplinire i s-a asigurat un profesor de sprijin, care a scris pe teza raspunsurile sale, iar nota obtinuta a fost una care sa ii permita sa obtina un post de profesor. La repartizare, in schimb, a fost propus pentru o scoala speciala pentru copii cu handicap mental. Postul respectiv l-a speriat, deoarece nu a mai intalnit pana in prezent persoane care au handicap mental. Cerand si sfatul parintilor, a refuzat oferta de munca.

A incercat sa isi caute de lucru in alta parte. A depus C.V.-uri la diverse firme, pentru a obtine un post de operator calculator si procesare texte, sau vanzator on-line. De asemeni, a mers la Bursa Locurilor de Munca pentru Persoanele cu Handicap, insa aici nu a fost facuta nici o oferta pentru handicapul vizual.

In iarna anului 2005 Biblioteca Muncipala Baia Mare s-a oferit sa il angajeze ca bibliotecar, punand la dispozitie fond de carte in Braille si in format audio, fond de carte destinat persoanelor cu handicap vizual. Pentru a se putea creea postul respectiv, trebuia realizat un acord cu Asociatia Nevazatorilor, filiala Baia Mare, acord prin care filiala trebuia sa puna la dispozitie spatiu necesar depunerii fondului de carte si desfasurarii activitatilor de imprumut/restituire. Acordul nu s-a semnat, deoarece nu avut sprijinul filialei. Mai mult, conducerea Asociatiei Nevazatorilor Bucuresti, careia ii este subordonata filiala locala, a decis ca norma referentului de la filiala din Baia Mare sa fie injumatatita, pe motivul ca, cheltuielile filialei nu sunt acoperite din cotizatiile membrilor. Prin urmare, plata alocata intretinerii spatiului necesar activitatilor ca bibliotecar, nu poate fi suportat de catre filiala. Astfel, si acesta incercare a esuat.

Pentru a-si imbunatati cunostintele in utilizarea calculatorului s-a inscris in ianuarie 2006 la un curs de « Operare P.C. si Prelucrare Texte », realizat de catre Agentia Judeteana de Ocupare a Fortei de Munca Baia Mare. Initial a intampinat refuzuri din partea Agentiei, deoarece aceasta nu dispunea de tehnologie de acces pentru persoanele cu handicap si nici de personal calificat . La insistentele sale, a fost acceptat cu conditia sa isi aduca tehnologie de acces, ceea ce a si facut.

Ultima incercare de a-si gasi un loc de munca a fost de a contacta o Organizatie Neguvernamentala pe problemele persoanelor cu handicap, Fundatia Kelsen. Aici s-a oferit sa realizeze o pagina Web de prezentare a Fundatiei, fara a fi remunerat. Si-a indeplinit cu success sarcinile si asteapta oferte de lucru din partea organizatiei.

Pe parcursul cautarii unui loc de munca, s-a inscris la masterat. Pentru aceasta a realizat un imprumut in banca, achitarea imprumutului fiind suportata numai de catre el, din veniturile realizate din alocatia de sprijin si indemnizatia de insotitor. Decizia sa a fost contestata de catre familie, deoarece cheltuielile pentru « supravietuire » au fost preluate de catre aceasta. In schimb, el este foarte multumit de decizia pe care a luat-o, deoarece a promovat prima sesiune numai cu note de zece. In plus, o parte dintre colegii de facultate ii sunt acum colegi la masterat, colegi cu care a mentinut relatiile, o parte dintre ei fiindu-i prieteni, vizitandu-se reciproc.

In ceea ce priveste comunicarea cu grupuri de egali, prieteni, internetul este o cale facila de a comunica si de a lega relatii. Prin intermediul unui program cu sinteza vocala, programul Jaws, citeste foarte repede si foarte bine ceea ce il intereseaza. Si-a largit cercul de prieteni, din acesta facand parte atat persoane cu handicap vizual cat si persoane « normale » din toata tara. Spune ca are in lista sa de contacte in jur de 100 de persoane, dintre care comunica frecvent cu 20. Schimburile de informatii l-au ajutat sa isi perfectioneze cunostintele pe partea de informatica, acum cunoscand « aproape tot ceea ce trebuie sa stie un programator ». Tot datorita internetului, a putut sa isi gaseasca o partenera de viata. Prietena sa este din Bucuresti, este o persoana fara handicap, lucreaza in domeniul publicitar si in acelasi timp este masterand la Universitatea Bucuresti. Au impreuna planuri de viitor si spera ca anul viitor se vor casatori.

Putem spune ca, in prezent persoana este integrata social. In cea ce priveste integrarea socio-profesionala, subiectul se afla in etapa de orientare profesionala, urmand ca in lunile urmatoare sa fie inserat in piata muncii.

Studiul de caz 2

A. B. este o nevazatoare tardiva avand gradul I de handicap, handicap grav. S-a nascut la data de 12.02.1971 in localitatea Galati si locuieste in prezent in Galati. Este singurul copil al familiei, in prezent este necasatorita, locuind cu familia. A absolvit scoala generala in galati, apoi Liceul sanitar din Galati, specializandu-se ca asistent medical. Relateaza ca era un copil foarte bun la invatatura, avea note mari, dovada ca a fost admisa la cel mai cotat liceu galatean. Meseria in care s-a specializat a constituit pasiune, deoarece ii place sa se ingrijeasca de sanatatea celorlalti, atat cea fizica, dar in special cea mentala. In plus, a fost descoperita cu diabet la varsta de 12 ani, ceea ce i-a sporit dorinta de a ajuta pe cei din jur. Dupa absolvirea liceului, in 1989 s-a angajat ca asistenta medicala la Spitalul Judetean din Galati, din nou eforturile sale reflectate in mediile de absolvire si-au spus cuvantul, putand obtine un loc de munca in localitate. Mediul de munca, colegii au avut o influenta semnificativa pentru urmatorii ani. Avea un colectiv format numai din persoane tinere si active. Colegele sale de munca erau inscrise intr-un club de sport-turism, mergeau impreuna in drumetii pe munte, isi petreceau impreuna concediile. Astfel, s-a inclus in grup si pe o perioada de patru ani spune ca « a batut tara in lung si in lat ». A fost cea mai frumoasa perioada din viata sa. A avut posibilitatea sa intalneasca in calatoriile sale pe noii edili ai orasului. In plus, in una dintre aceste calatorii si-a intalnit partenerul de viata si s-a casatorit in anul 1991, dupa numai sase luni. Nu a regretat niciodata pasul facut, deoarece o completa in toate.

In planul sanatatii, datorita diabetului, i s-a produs o hemoragie la ochiul stang, care a generat complicatii si si-a pierdut vederea la acest ochi in anul 1993. A incercat sa-si reorganizeze stilul de viata pentru a mentine vederea la celalalt ochi. Astfel, si-a schimbat locul de munca la un cabinet de stomatologie, unde nu mai lucra in schimb de noapte si nu mai depunea efort considerabil. Evenimentul respectiv a fost unul nefericit deoarece s-a suprapus cu plecarea sotului in Canada. Isi facusera planuri de viitor, dorea sa emigreze, sa se stabileasca impreuna cu sotul in Canada. Crede ca stresul cumulat in perioada realizarii formelor legale necesare plecarii sale, a declansat complicatia sanatatii, dar era de neevitat.

Pe parcursulul aceluiasi an s-au ivit complicatii si la celalalt ochi, astfel ca intr-o perioada foarte scurta, doua luni, si-a pierdut total vederea. Perioada de adaptare a fost dramatica, deoarece trebuia sa isi modifice radical stilul de viata. Era dependenta de parinti, trebuia sa invete cum sa se orienteze, cum sa nu se loveasca, cum sa isi organizeze spatiul, cum sa manance fara sa se murdareasca. In plus nu exista nici un material din care sa se informeze, sa invete sa se adapteze. A trebuit sa invete din propriile experiente, multe soldate cu accidentari.

Pensionarea sa i-a redus posibilitatea de a mentine contactele cu fostele colege si rand pe rand a rupt relatiile cu ele. Astazi nici macar nu mai vorbesc la telefon. Si-a pierdut si posibilitatea de a face drumetii, devenind « un om de casa ».

O parte peste care a trecut cu dificultate a fost cea legata de acces la informatii. Obisnuita sa citeasca mult, lipsa vederii a simtit-o ca o pierdere acuta a identitatii sale. Pentru nevazatori nu exista materiale in format audio care sa ii satisfaca interesele culturale si in acest caz, pe langa dependenta de satisfacere a nevoilor de baza, era dependenta si in satisfacerea nevoilor de informare.

In prezent, a divortat, locuieste cu parintii, starea de sanatate s-a agravat – abia se poate deplasa din cauza complicatiilor antrenate de diabet. Dar, obisnuita sa fie o persoana activa, viziteaza Asociatia nevazatorilor din localitate, unde detine o functie de conducere-este lider de grupa. Participa la concursuri literare, care nu se realizeaza dupa criterii de performanta, ci, spune ea, „dupa capacitatea de a memora un material oricat de stufos”. Totusi, participa, pentru a se simti utila siesi.

Alte tipuri de activitati, cum sunt cele pe plan profesional, nu poate desfasura. Oricum, ea apreciaza ca functia pe care o detine este „job-ul meu si mi-l indeplinesc cu cea mai mare responsabilitate si chiar ma pot mandri cu asta”.

Invocand punctul de vedere al subiectului, putem spune ca acesta este integrat socio-profesional.

3. Concluzii si propuneri de interventie in procesul de integrare socio-profesionala a persoanelor cu handicap vizual

a) Concluzii

Calitatea vietii populatiei oricarei tari, viata de zi cu zi a cetatenilor, este in stransa corelatie si influentata in mod direct de schimbarile si procesele sociale care se deruleaza in societate, de gradul de dezvoltare al acesteia, specificul economic, politic si cultural al tarii. Situatia persoanelor cu handicap in Romania s-a ameliorat dupa 1989. Legislatia adoptata de dupa 1992, inca in continua modificare, prevede ca aceste persoane pot beneficia de masuri de protectie speciala prin care li se asigura un venit minim pentru supravietuire, acces la servicii de ingrijire a sanatatii, acces la servicii sociale.

In ceea ce priveste integrarea socio-profesionala constatam nu exista inca o politica sustinuta si coerenta care sa urmareasca insertia persoanelor cu handicap si mentinerea acestora pe piata muncii. Mai mult, situatia profesionala a persoanelor cu handicap vizual s-a inrautatit fata de 1989, in ceea ce priveste gasirea unui loc de munca. Astfel, pana la revolutie nevazatorii care puteau sa lucreze erau angajati pe meserii traditionale (masaj, confectioner ambalaje, confectioner maturi/perii, telefonist etc), in spitale sau „Cooperative ale invalizilor”, medierea muncii cadea in seama autoritatilor statului. Desfasurarea activitatilor unitatilor economice era sprijinita de catre stat, pe toate etapele ciclului de productie: procurarea marfurilor, productie, desfacere. Trecerea spre economie de piata dupa 1989 a surprins „Cooperativele Invalizilor” nepregatite pentru a face fata concurentei. Acestea, retragandu-li-se sprijinul statului, s-au vazut in fata unei concurente neloiale cu produsele importate din alte tari, produse la preturi mult mai mici si au pierdut piata de desfacere. Structura manageriala a „Cooperativelor Invalizilor” nu a elaborat un plan de afaceri viabil, care sa faca fata concurentei, sa gaseasca posibilitati de insertie pe piata marfurilor. In aceste conditii, multe dintre cooperative, pentru a supravietui, au trecut la disponibilizari de personal si in final s-au inchis. Din orasele incluse in studiul de fata mai functioneaza doar „Cooperativa Invalizilor” din Iasi, dar si aceasta se confrunta cu grave probleme economice.

De asemeni, cautarea unui loc de munca si angajarea intr-o forma de activitate economica este lasata pe seama persoanei cu handicap vizual si a familiei acestuia, chiar daca legea 324/2004 prevede ca, orientarea profesionala, medierea muncii cade in atributiile comisiei de integrare socio-profesionala din cadrul Directiilor Judetene de asistenta sociala si Protectie si Agentiei Judetene de ocupare a fortei de Munca. Dupa 2002 una dintre masurile de stimulare a angajarii persoanelor cu handicap a fost realizarea Burselor locurilor de Munca pentru Persoanele cu Handicap, unde se faciliteaza intalnirea directa a angajatorului. Pentru persoanele cu handicap vizual grav, din 2002 pana in prezent, in toate municipiile incluse in studiu, nu a fost realizata nici o oferta de loc de munca. Pentru persoanele cu handicap vizual accentuat, oferta este precara, iar locurile de munca oferite sunt locuri neprotejate, neadaptate mentinerii starii de sanatate a nevazatorilor si prost platite.

In prezent se constata desfasurarea de politici sociale pasive, care au ca efect crearea dependentei, transformarea persoanei cu handicap vizual intr-u client permanent al sistemului de protectie speciala.

Trebuie avut in vedere ca politicile din sfera economica trebuie sa fie corelate cu politicile din sfera sanatatii, educatiei si din sfera protectiei speciale.

In ceea ce priveste calificarea si recalificarea persoanelor adulte cu handicap vizual, educatia persoanelor cu handicap vizual este reglementata in principal prin legea invatamantului. Potrivit Constitutiei si Legii Invatamantului, toti cetatenii Romaniei au drepturi egale de acces la toate nivelurile si formele de invatamant iar sistemul national de invatamant are caracter deschis. Educatia speciala este parte integranta a sistemului national de educatie, coordonat de Ministerul Educatiei si Cercetarii (MEC). Sunt in dezvoltare parteneriate intre O.N.G -uri si autoritati si/sau institutii scolare care diversifica si accesibilizeaza educatia speciala. La ora actuala, nu exista prevederi legale care sa reglementeze pregatirea profesionala a unor tineri cu dizabilitati, a caror varsta a depasit 26 de ani. Pentru o pregatire serioasa, acestia ar trebui sa fie inclusi in internatele unor scoli de specialitate, iar statul nu mai  finanteaza rezidenta lor peste varsta de 26 de ani. Toate acestea se intampla in conditiile in care, in Romania, nu exista centre de reabilitare si recalificare profesionala pentru cei in viata carora handicapul survine la varsta  adulta.

Oferta de cursuri de calificare si recalificare adaptate persoanele adulte cu handicap vizual, care au depasit varsta de 26 de ani, vine numai din partea Fundatiei “Cartea calatoare”, care dezvota programe de acces la informatie, instruire n utilizarea calculatorului.

  O alta problema este aceea a pregatirii profesionale in meserii necompatibile solicitarii pe piata fortei de munca si aptitudinilor persoanei cu handicap, fapt ce contribuie la accentuarea marginalizarii persoanelor cu dizabilitati si la cresterea numarului de someri. Astfel se mai mentine calificarea in confectioner cartonase si ambalaje, care nu are cautare pe piata locurilor de munca.

Agentiile Judetene de Ocupare a Fortei de Munca, care pot oferi cursuri de calificare/recalificare persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca si somerilor, nu sunt dotate cu tehnologie de acces adaptata specificului persoanelor cu handicap, nu detin personal calificat in a lucra cu persoane cu aceste caracteristici.

Pentru persoanele cu handicap vizual accentuat exista Centre si Agentii de informare, consiliere, calificare si mediere a muncii, dar accesul la servicii se face contra cost, costul fiind suportat 100% de catre beneficiar.

Referitor la starea de sanatate si nevoia de servicii de ingrijire medicala constatam ca starea de sanatate a persoanelor cu handicap pe parcursul celor 15 ani de tranzitie s-a inrautatit. La aceasta inrautatire a contribuit in mod semnificativ scaderea standardului de viata, in special pentru categoriile de populatie care cumuleaza venituri numai din alocatiile sociale. Saracia inseamna pentru aceste categorii o alimentatie insuficienta sau dezechilibranta, stres, abandonare a grijii fata de propria sanatate, imposibilitatea de a-si procura unele medicamente care nu sunt compensate, stil de viata nesanatos (incluzand aici si sedentarismul), acestea ducand la o acumulare treptata de boli netratate sau insuficient tratate.

De asemeni, starea de sanatate este afectata negativ de lipsa de acces/ acces redus la serviciile de ingrijire a sanatatii, la medicatie si programele de educatie/ preventie sanitara. Calitatea si numarul serviciilor de ingrijire de sanatate oferite populatiei, accesul la ingrijirea sanatatii si costul acesteia, bolile de care sufera populatia constituie indicatori relevanti pentru capitalul uman in calitatea sa de resursa de forta de munca. Sistemul de sanatate, care vizeaza reforma, se confrunta cu crize sistemice in domeniu, care au efect negativ asupra starii de sanatate a persoanelor cu handicap.

Un prim aspect il observam la calitatea serviciilor de ingrijire de sanatate. Astfel, cabinetele medicale sunt prost dotate, cu exceptia muncipiului Iasi, spitalele nu detin tehnologie performanta necesara tratarii diverselor afectiuni ale ochiului. De asemenea, spitalele nu dispun de fonduri pentru a achizitiona medicamentele necesare tratarii diverselor afectiuni. In aceste conditii costul interventiilor medicale si al procurarii medicamentelor este suportat 100% de catre bolnav, care este nevoit sa apeleze la serviciile medicale oferite de catre clinicile private. Exista si un efect pervers generat de criza din sistemul de sanatate, si anume coruptia. Tratarea pacientilor se realizeaza in functie de aportul financiar pe care acesta il aduce medicului (mita) chiar daca Legea asigurarilor sociale de sanatate prevede ca persoanele cu handicap au acces gratuit la asistenta medicala si la serviciile aferente.

Un alt element identificat in studiul de fata este numarul insuficient al medicilor specialisti care ofera consultatii de specialitate in spitale. Fiecare medic specialist are prevazut un numar fix de consultatii medicale pe care sa le ofere asiguratilor. Pentru a putea beneficia de o consultatie medicala la cabinetele de oftalmologie din cadrul spitalelor, bolnavul trebuie sa intre in posesia unui bon de consult, iar pentru aceasta va sta la randuri constituite in fata ghiseelor

b) Propuneri

Sanatate si servicii de ingrijire a sanatatii

- sustinerea construirii centrului de reabilitare a persoanelor cu deficiente de vedere, initiat printr-un program PHARE de catre Asociatia Nevazatorilor din Romania;

- dezvoltarea unor campanii de informare a opiniei publice pentru a preveni contactarea de boli si afectiuni ale ochiului;

- dezvoltarea unor servicii de asistenta medicala la domiciliu;

- investitii in cercetare pentru identificare de tratamente pentru afectiunile ochiului (ex. „ochiul bionic”);

- dezvoltarea unor programe de prevenire a inrautatirii starii de sanatate care sa urmareasca informarea si consilierea pentru stil de viata sanatos;

- investitii in sistemul de ingrijire a sanatatii sub urmatoarele aspecte: acces la medicamente compensate (introducerea pe lista medicamentelor compensate a medicamentelor necesare mentinerii acuitatii vizuale in bolile retinopatie si albinism ), acces la cadre medicale specializate, dotarea spitalelor si cabinetelor medicale de oftalmologie cu tehnologie performanta;

Educatie

In sfera educationala se necesita demararea unor reforme, implementarea unor masuri care sa impiedice deteriorarea ulterioara calitatii studiilor si inrautatirea situatiei ce tine de accesul inechitabil al persoanelor adulte cu handicap, ce depasesc varsta de 26 de ani, la educatie. Consolidarea sectorului educational este garantia asigurarii stabilitatii si autoafirmarii persoanelor cu handicap ca membri activi ai comunitatilor din care fac parte. Asigurarea procesului de autoafirmare a persoanelor cu handicap trebuie sa fie realizata prin intermediul consolidarii echitatii ce tine de accesul la educatie continua, egalitatii de sanse in acces la cursuri de calificare si/sau recalificare.

asigurarea de programe educative pentru nevazatorii adulti care sa urmareasca insusirea unei profesii, in acord cu oferta de pe piata muncii, interesele profesionale si potentialul individual a nevazatorilor adulti;

realizarea unor servicii specializate pentru formarea deprinderilor de viata independenta a nevazatorilor tardivi (cursuri de orientare in spatiu, cursuri de adaptare si insusire a unui nou stil de viata);

infiintarea unor centre si servicii specializate care sa urmareasca reabilitarea psihologica si morala a nevazatorilor adulti;

realizarea unor servicii sociale de consiliere a familiei nevazatorului tardiv in lucrul cu acesta;

Insertia pe piata muncii

Persoanele cu handicap vizual reprezinta un potential economic valoros. Reducerea somajului in randul persoanelor cu handicap constituie unul dintre obiectivele prioritare ale politicilor de protectie speciala a grupurilor defavorizate, deoarece insertia pe piata muncii reprezinta o conditie esentiala pentru integrarea sociala a acestora. in acest sens recomandandu-se: instruirea profesionala a persoanelor cu handicap, revitalizarea si modernizarea sistemului de instruire profesionala a adultilor cu handicap vizual,

crearea unei baze de date care sa includa si informatii despre nivelul de instruire al nevazatorilor;

derularea unor programe in parteneriat intre Agentiile Judetene de Ocupare a Fortei de Munca, Directiile de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului – Departamentul Persoane Adulte - si Organizatiile Neguvernamentale specializate in problematica persoanelor cu handicap vizual (Asociatia Nevazatorilor din Romania, Fundatia „Cartea calatoare”) care sa vizeze identificarea nevazatorilor aflati in cautarea unui loc de munca, consilierea vocationala a acestora, calificarea/recalificarea acestora si medierea muncii;

infiintarea la nivelul Agentiilor Judetene de Ocupare a Fortei de Munca a unor Centre de Integrare Socio-Profesionala a Persoanelor cu Handicap;

crearea de unitati de munca protejate si centre de integrare prin terapie ocupationala;

sprijinirea muncii la domiciliu;

facilitarea accesului la credite bancare pentru deschiderea propriei afaceri,

Participare la viata comunitatii

Participarea activa a persoanelor cu handicap vizual la viata comunitara, reprezinta unul dintre obiectivele politicilor sociale. Persoanele cu handicap vizual trebuie sa devina parteneri egali si dinamici la viata politica, economica si sociala a tarii. Pentru aceasta propunem:

crearea un mecanism social de consultare permanenta intersectoriala (educatie, sanatate, protectie sociala, autoritati publice locale) cu participarea persoanelor cu handicap, societatii civile si a expertilor in problematica persoanelor cu handicap la realizarea strategiei si planurilor locale de actiuni din domeniul protectiei speciale a persoanelor cu handicap;.

desfasurarea unor programe de mediatizare a problematicii handicapului vizual;

Pentru sectorul neguvernamental – Organizatiile Neguvernamentale specializate pe problematica handicapului vizual propunem:

modificarea procesului decizional, o descentralizare a acestuia, astfel incat filialele Asociatiei Nevazatorilor din Romania sa aiba oportunitati reale de a derula programe ce vizeaza integrarea sociala a persoanelor cu handicap vizual;

schimbare a statutului Asociatiilor Nevazatorilor astfel incat sa le permita sa angajeze specialisti in problematica handicapului vizual (psihologi, asistenti sociali, sociologi, psihopedagogi) si sa poata coopta voluntari in actiunile pe care le desfasoara;

derularea unor programe de integrare sociala in parteneriat cu autoritati publice locale si/sau organizatii neguvernamentale (ex. Organizatia Persoanelor cu Handicap Locomotor);

desfasurarea unor activitati educativ-cultural-sportive care sa se plieze pe o arie larga de interese;

continuarea si extinderea programelor de instruire a nevazatorilor in utilizarea calculatorului, programe realizate de catre Fundatia „Cartea Calatoare”;

Anexa1. Starea de sanatate a persoanelor cu handicap vizual

Braila

Fig.1.1. Ponderea persoanelor care mai sufera si de alte afectiuni, in afara celor pe care le presupune handicapul vizual, dupa variabila status socio-economic (varsta, grad de handicap, venit, apartenenta la gen si status de persoana ocupata pe piata muncii)

Galati

      

Fig.1.2. Ponderea persoanelor care mai sufera si de alte afectiuni, in afara celor pe care le presupune handicapul vizual, dupa variabila status socio-economic (varsta, grad de handicap, venit, apartenenta la gen si status de persoana ocupata pe piata muncii)

Barlad

Fig.1.3. Ponderea persoanelor care mai sufera si de alte afectiuni, in afara celor pe care le presupune handicapul vizual, dupa variabila status socio-economic (varsta, grad de handicap, venit, apartenenta la gen si status de persoana ocupata pe piata muncii)

Baia Mare

Fig.1.4. Ponderea persoanelor care mai sufera si de alte afectiuni, in afara celor pe care le presupune handicapul vizual, dupa variabila status socio-economic (varsta, grad de handicap, venit, apartenenta la gen si status de persoana ocupata pe piata muncii)

Iasi

Fig.1.5. Ponderea persoanelor care mai sufera si de alte afectiuni, in afara celor pe care le presupune handicapul vizual, dupa variabila status socio-economic (varsta, grad de handicap, apartenenta la gen si status de persoana ocupata pe piata muncii)

Anexa 2. Evaluarea calitatii serviciilor de asistenta medicala oferite de catre medicul de familie

Fig.2.1. Ponderea persoanelor cu handicap vizual care apreciaza ca fiind „nesatisfacataoare” asistenta medicala acordata de catre medicul de familie, pe categorii de varsta

Fig.2.2. Ponderea persoanelor cu handicap vizual care apreciaza ca fiind „satisfacataoare” asistenta medicala acordata de catre medicul de familie, pe categorii de varsta

Fig.2.3. Ponderea persoanelor cu handicap vizual care apreciaza ca fiind „asa si asa” (nivel mediu) asistenta medicala acordata de catre medicul de familie, pe categorii de varsta

Fig.2.4 Ponderea persoanelor cu handicap vizual care apreciaza ca fiind „buna” asistenta medicala acordata de catre medicul de familie, pe categorii de varsta

Fig.2.5. Ponderea persoanelor cu handicap vizual care apreciaza ca fiind „foarte buna” asistenta medicala acordata de catre medicul de familie, pe categorii de varsta

Anexa 3. Nevoia de servicii de informare, consiliere, calificare/recalificare si mediere a muncii

a)     servicii de consiliere vocationala

Fig.3. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „In ce masura ati avea nevoie sa beneficiati gratuit de serviciile unei institutii specializate in a oferi servicii sociale de tipul: Sa va ajute sa identificati tipurile de activitati lucrative accesibile dvs.”, pe categorii de varsta

b)     servicii de mediere a muncii

Fig.4. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „In ce masura ati avea nevoie sa beneficiati gratuit de serviciile unei institutii specializate in a oferi servicii sociale de tipul: Sa va sprijine pentru incadrarea in munca…”, pe categorii de varsta

c) institutia de la care ar dori sa primeasca informatii despre piata muncii

Fig.5. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „De la care institutie ati dori sa primiti, intr-o maniera organizata, informatii despre oferta de locuri de munca si/sau cursuri de calificare/ recalificare/ perfectionare…”, pe categorii de varsta

d)servicii de calificare/recalificare profesionala

Fig.6. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „In ce masura ati avea nevoie sa beneficiati gratuit de programe de formare profesionala in concordanta cu oferta de locuri de munca si cu posibilitatile dvs…”

Anexa 4. Caracteristicile cererii de locuri de munca

1. Optiunea pentru sectorul privat

Braila

              Fig.7.1. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „In cazul in care vi s-ar face o oferta sa va angajati, ati avea in vedere ca locul de munca sa fie disponibil…”

Galati

              Fig.7.2. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „In cazul in care vi s-ar face o oferta sa va angajati, ati avea in vedere ca locul de munca sa fie disponibil…”

Baia Mare

              Fig.7.3. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „In cazul in care vi s-ar face o oferta sa va angajati, ati avea in vedere ca locul de munca sa fie disponibil…”

Barlad

              Fig.7.4 Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „In cazul in care vi s-ar face o oferta sa va angajati, ati avea in vedere ca locul de munca sa fie disponibil…”

Iasi

Fig.7.5. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „In cazul in care vi s-ar face o oferta sa va angajati, ati avea in vedere ca locul de munca sa fie disponibil…”

2. Salariul minim oferit de catre angajator

Braila

Fig.8.1. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „In cazul in care vi s-ar face o oferta sa va angajati, salariul minim pe care ar trebui sa vi-l ofere angajatorul ar fi de…”

Galati

Fig.8.2. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „In cazul in care vi s-ar face o oferta sa va angajati, salariul minim pe care ar trebui sa vi-l ofere angajatorul ar fi de…”

Baia Mare

Fig.8.3. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „In cazul in care vi s-ar face o oferta sa va angajati, salariul minim pe care ar trebui sa vi-l ofere angajatorul ar fi de…”

Barlad

Fig.8.4. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „In cazul in care vi s-ar face o oferta sa va angajati, salariul minim pe care ar trebui sa vi-l ofere angajatorul ar fi de…”

Iasi

Fig.8.5. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „In cazul in care vi s-ar face o oferta sa va angajati, salariul minim pe care ar trebui sa vi-l ofere angajatorul ar fi de…”

3. Programul de lucru pe zi sa cuprinda maxim, in ore:

Braila

Fig.9.1. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „In cazul in care vi s-ar face o oferta sa va angajati, programul de lucru pe zi ar trebui sa cuprinda maxim, in ore…”

Galati

Fig.9.2. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „In cazul in care vi s-ar face o oferta sa va angajati, programul de lucru pe zi ar trebui sa cuprinda maxim, in ore…”

Baia Mare

Fig.9.3. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „In cazul in care vi s-ar face o oferta sa va angajati, programul de lucru pe zi ar trebui sa cuprinda maxim, in ore…”

Barlad

Fig.9.4. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „In cazul in care vi s-ar face o oferta sa va angajati, programul de lucru pe zi ar trebui sa cuprinda maxim, in ore…”

Iasi

Fig.9.5. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „In cazul in care vi s-ar face o oferta sa va angajati, programul de lucru pe zi ar trebui sa cuprinda maxim, in ore…”

4. Accesibilitati de transport

Braila

Fig.10.1. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „In cazul in care vi s-ar face o oferta sa va angajati, ati avea in vedere ca locul de munca sa fie disponibil…”

Galati

Fig.10.2. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „In cazul in care vi s-ar face o oferta sa va angajati, ati avea in vedere ca locul de munca sa fie disponibil…”

Baia Mare

Fig.10.3. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „In cazul in care vi s-ar face o oferta sa va angajati, ati avea in vedere ca locul de munca sa fie disponibil…”

Barlad

Fig.10.4. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „In cazul in care vi s-ar face o oferta sa va angajati, ati avea in vedere ca locul de munca sa fie disponibil…”

Iasi

Fig.10.5. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „In cazul in care vi s-ar face o oferta sa va angajati, ati avea in vedere ca locul de munca sa fie disponibil…”

5. Specificul activitatile desfasurate la locul de munca

Fig.11. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „In cazul in care vi s-ar face o oferta sa va angajati, a-ti avea in vedere ca activitatile pe care sa le desfasurati la locul de munca sa fie…”

6. Nevoia de servicii de monitorizare/evaluare a securitatii la locul de munca

Fig.12. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „In ce masura ati avea nevoie sa beneficiati gratuit de serviciile unei institutii specializate in a oferi servicii sociale de tipul: Sa monitorizeze adaptarea locurilor de munca ale nevazatorilor incadrati…”

Anexa 5. Surse de informare despre piata locurilor de munca

Frecventa cu care apeleaza la diferite surse de informare

1.Familie

Fig.13.1. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „Pentru a afla informatii despre oferta delocuri de munca, va rugam sa precizati in ce masura apelati la familie…”

2. Prieteni

Fig.13.2. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „Pentru a afla informatii despre oferta de locuri de munca, va rugam sa precizati in ce masura apelati la prieteni…”

3.Mass-media (radio, TV, ziare)

Fig.13.3.. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „Pentru a afla informatii despre oferta de locuri de munca, va rugam sa precizati in ce masura apelati la Mass-media (radio, TV, ziare)…”

4. Asociatia Nevazatorilor

Fig.13.4.. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „Pentru a afla informatii despre oferta de locuri de munca, va rugam sa precizati in ce masura apelati la Asociatia Nevazatorilor… ”

5. Agentia Judeteana de Ocupare a Fortei de Munca

Fig.13.5. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „Pentru a afla informatii despre oferta de locuri de munca, va rugam sa precizati in ce masura apelati la Agentia Judeteana de Ocupare a Fortei de Munca…”

6.Centre de informare specializate

Fig.13.6.. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „Pentru a afla informatii despre oferta de locuri de munca, va rugam sa precizati in ce masura apelati la Centre de informare specializate…”

Anexa 6. Viata de familie/cuplu

a) statutul marital

Braila

Fig.14.1. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „Despre situatia dvs. maritala puteti spune…”

Galati

Fig.14.2. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „Despre situatia dvs. maritala puteti spune…”

Baia Mare

Fig.14.3. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „Despre situatia dvs. maritala puteti spune…”

Barlad

Fig.14.4. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „Despre situatia dvs. maritala puteti spune…”

Iasi

Fig.14.5. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „Despre situatia dvs. maritala puteti spune…”

b)     numarul descendentilor (copiilor)

Item 11. Aveti copii?

Braila

Fig.15.1. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „Cati copii aveti…”

Galati

Fig.15.2. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „Cati copii aveti…”

Baia Mare

Fig.15.3. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „Cati copii aveti…”

Barlad

Fig.15.4. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „Cati copii aveti…”

Iasi

Fig.15.5. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „Cati copii aveti…”

c)     mentinerea relatiilor cu rudele

Item15. Cu rudele va vizitati?

Braila

Fig.16.1. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „Cu rudele va vizitati …”

Galati

Fig.16.2. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „Cu rudele va vizitati …”

Baia Mare

Fig.16.3. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „Cu rudele va vizitati …”

Barlad

Fig.16.4. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „Cu rudele va vizitati …”

Iasi

Fig.16.5. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „Cu rudele va vizitati …”

Anexa 7. Retelele sociale de sprijin/suport

1. Persoane contactate pentru a se consulta in legatura cu greutatile cu care se confrunt in viata cotidiana

Braila

Fig.17.1. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „In ceea ce priveste greutatile din viata de zi cu zi, cu care va confruntati, dvs. discutati cu…”

Galati

Fig.17.2. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „In ceea ce priveste greutatile din viata de zi cu zi, cu care va confruntati, dvs. discutati cu…”

Baia Mare

Fig.17.3. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „In ceea ce priveste greutatile din viata de zi cu zi, cu care va confruntati, dvs. discutati cu…”

Barlad

Fig.17.4. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „In ceea ce priveste greutatile din viata de zi cu zi, cu care va confruntati, dvs. discutati cu…”

Iasi

Fig.17.5. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „In ceea ce priveste greutatile din viata de zi cu zi, cu care va confruntati, dvs. discutati cu…”

2. Evaluarea nevoii de a fi sprijinit mai mult de catre familie

Braila

Fig.18.1. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „Ati dori ca membrii familiei dvs. sa se implice in rezolvarea problemelor cu care va confruntati…”

Galati

Fig.18.2. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „Ati dori ca membrii familiei dvs. sa se implice in rezolvarea problemelor cu care va confruntati…”

Baia Mare

Fig.18.3. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „Ati dori ca membrii familiei dvs. sa se implice in rezolvarea problemelor cu care va confruntati…”

Barlad

Fig.18.4. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „Ati dori ca membrii familiei dvs. sa se implice in rezolvarea problemelor cu care va confruntati…”

Iasi

Fig.18.5. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „Ati dori ca membrii familiei dvs. sa se implice in rezolvarea problemelor cu care va confruntati…”

3. Evaluarea nevoii de sprijin in a gestiona conflictele in familie

Fig.19. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „In ce masura ati avea nevoie sa beneficiati gratuit de serviciile unei institutii specializate in a oferi servicii sociale de tipul: Sa va indrume, consilieze in legatura cu relatiile din familie ….”

4. Evaluarea nevoii de interventie calificata pentru sanatate mentala a membrilor familiei

Fig.20. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „In ce masura ati avea nevoie sa beneficiati gratuit de serviciile unei institutii specializate in a oferi servicii sociale de tipul: sa va ofere consiliere psihologica pentru familia dvs….”

Anexa 8. Retelele sociale de comunicare/petrecere a timpului liber

1. retele sociale de comunicare/ petrecere a timpului liber

Braila

Fig.21.1. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „subiectele de interes general sau mondenitatile dvs. le discutati cu ….”

Galati

Fig.21.2. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „subiectele de interes general sau mondenitatile dvs. le discutati cu ….”

Baia Mare

Fig.21.3. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „subiectele de interes general sau mondenitatile dvs. le discutati cu ….”

Barlad

Fig.21.4. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „subiectele de interes general sau mondenitatile dvs. le discutati cu ….”

Iasi

Fig.21.5. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „subiectele de interes general sau mondenitatile dvs. le discutati cu ….”

2. Evaluarea nevoii de a comunica mai mult cu familia

Braila

Fig.22.1. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „Ati dori ca membrii familiei dvs. sa-si aloce timp pentru a discuta cu dvs …”

Galati

Fig.22.2. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „Ati dori ca membrii familiei dvs. sa-si aloce timp pentru a discuta cu dvs …”

Baia Mare

Fig.22.3. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „Ati dori ca membrii familiei dvs. sa-si aloce timp pentru a discuta cu dvs …

Barlad

Fig.22.4. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „Ati dori ca membrii familiei dvs. sa-si aloce timp pentru a discuta cu dvs…”

Iasi

Fig.22.5. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „Ati dori ca membrii familiei dvs. sa-si aloce timp pentru a discuta cu dvs …”

3. Evaluarea nevoii de servicii sociale care sa se ocupe cu activitati de petrecere a timpului liber a nevazatorilor

Item 54. 6. In ce masura ati avea nevoie sa beneficiati gratuit de serviciile unei institutii specializate in a oferi servicii sociale de tipul: Sa desfasoare activitati de petrecere a timpului liber, pentru nevazatori

Fig.23. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „In ce masura ati avea nevoie sa beneficiati gratuit de serviciile unei institutii specializate in a oferi servicii sociale de tipul: Sa desfasoare activitati de petrecere a timpului liber, pentru nevazatori…”

Anexa 9. Participare la viata de viata de grup

a)     participare la activitati in cadrul Asociatiei Nevazatorilor

Braila

Fig.24.1. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „Participati la activitatile desfasurate de catre Asociatia Nevazatorilor – filiala din localitatea dvs …”

Galati

Fig.24.2. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „Participati la activitatile desfasurate de catre Asociatia Nevazatorilor – filiala din localitatea dvs …”

Baia Mare

Fig.24.3. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „Participati la activitatile desfasurate de catre Asociatia Nevazatorilor – filiala din localitatea dvs …”

Barlad

Fig.24.4. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „Participati la activitatile desfasurate de catre Asociatia Nevazatorilor – filiala din localitatea dvs …”

Iasi

Fig.24.5. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „Participati la activitatile desfasurate de catre Asociatia Nevazatorilor – filiala din localitatea dvs …”

b)     participare la activitati desfasurate in localitate

Fig.25. Ponderea raspunsurilor la intrebarea: „Participati la alte tipuri de activitati care se desfasoara in localitatea dvs….”

CAP.VI. BIBLIOGRAFIE

1. Asociatiei Nevazatorilor din Romania, Statutul Asociatiei Nevazatorilor din Romania, www. anvr.ro.
2. Banciu,D., Radulescu, R., Introducere in sociologia deviantei, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1981.
3. Banciu,D., Radulescu, R., Sociologia crimei si a criminalitati, Casa de Editura si Presa Sansa S.R.L., Bucuresti, 1996.
4. Buzarnescu,S., Istoria doctrinelor sociologice,Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995.
5. Chelcea, S., Chestionarul in investigatia Sociologica, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1975.
6. Dragan, A., Integrarea profesionala a tineretului, Bucuresti, 1973.
7. Dubar, C., La socilization. Construction des idés sociales et professionnelles, in Revue français de sociologie, XXXIII, 1995.
8. Dubar, C., L’insertion comme articulation temporelle du biographique et du structurel, in Revue français de sociologie, XXXV, 1994.
9. Florian, A., Procesul integrarii sociale, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1983.
10. Linton, R., Fundamentul cultural al personalitatii, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1982.
11. Lupu, I., Zanc, I., Sociologie medical. Teorie si aplicatii, Editura Polirom, Iasi, 1999.
12. Manea, L., Protectia sociala a persoanelor cu handicap, Casa de editura si presa SANSA S.R.L., Bucuresti, 2000.
13. Miftode, V. (coord.), Populatii vulnerabile si fenomene de marginalizare, Editura „Lumen”, Iasi, 2002.
14. Miftode, V., Tratat de metodologie sociologica, Editura „Lumen”, Iasi, 2003.
15. Molnar, M., Saracia si protectia sociala, Editura Fundatiei „Romania de Maine”, Bucuresti, 1999.
16. Miroiu, A., Reforma sectorului public in Romania, Editura TREI, 2000.
17. Moroianu, I., Salajeanu, F., (coord.), Egalitate de sanse pentru persoanele cu handicap. Instrumente internationale si jurisprudenta,Regia Autonoma „Monitorul Oficial”, Bucuresti, 2004.
18. Mungiu-Pippidi, A., Ionita, S., (coord.), Politici publice. Teorie si practica, Editura Polirom, Iasi, 2002.
19. Neagu, G., Stoica, L., Surdu, L., Accesul la educatie in societatea

Romaneasca actuala, in revista Caliatatea Vietii, XIV, nr.3-4, 2003.

20. Neculau, A., Psihologie sociala. Aspecte contemporane, Editura Polirom, Iasi, 1997.
21. Nicole-Drancourt, C., Mesurer  l’insertion professionnelle, in Revue français de sociologie, XXXV, 1994.
22. Ogien, A., Sociologia Deviantei, Editura Polirom, Iasi, 2002.
23. Poede, G., Politici sociale. Abordare politologica, Tipografia Moldova, Iasi, 2002.
24. Preda, M., Politica sociala romaneasca. Intre saracie si globalizare, Editura Polirom, Iasi, 2002.
25. Rotariu, T., Ilut, P., Ancheta sociologica si sondajul de opinie. Teorie si practica, Editura Polirom, Iasi, 1997.
26. Radulescu, S., Homo sociologicus. Rationalitate si irationalitate in actiunea umana, Casa de editura si presa „Sansa”-S.R.L., Bucuresti, 1994.
27. Radulescu, S., Sociologia deviantei, Editura Victor, 1998.
28. Sandu, D., Sociabilitatea in spatiul dezvoltarii, Editura Polirom, Iasi, 2003.
29. Sandu, D., Spatiul social al tranzitiei, Editura Polirom, Iasi, 1999.
30. Stanciu, M., Serviciile sociale si cele de asistenta sociala in centrul atentiei specialistilor americani, in Calitatea Vietii,an 2, nr.3/4, 1991.
31. Stanciulescu, E., Teorii sociologice ale educatiei, Editura Polirom, Iasi, 1996.
32. Stoenescu, C., Teodorescu, L., Mihaiescu, O., Sistemul de protectie speciala a persoanleor cu handicap din Romania, Editura ALL BECK, Bucuresti, 2003.
33. Ungureanu, I., Costea, S., Introducere in sociologia contemporana, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1981.
34. Ungureanu, I., Paradigme ale cunoasterii societatii, Editura Humanitas, Bucuresti, 1990.
35. Voicu, V., Capitalul uman: componente, niveluri, structuri. Romania in context european, in revista Calitatea vietii, XV, nr.1-2, 2004.
36. Vasilescu, D., Grupul de Studiu al Problematicii Handicapului, Oameni asemenea, „Compania”, Bucuresti, 2001.
37. Vlasceanu, L., Metodologia cercetarii sociale, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1985.
38. Vlasceanu, L., Politica si dezvoltare. Romania incotro?, Editura „TREI”, 2001.
39. Vlasceanu, L., Reforma, guvernarea si politicile sociale, , in Revista de cercetari sociale, nr.1, 1995.
40. Zamfir, C., Rebedeu, I., (coord.), Modul de viata si calitatea vietii, Editura Politica, Iasi, 1982.
41. Zamfir, C., Zamfir, E., Politici Sociale, Editura Alternative, Bucuresti,1996.
42. Zamfir, E., Statul bunastarii. Mecanismele producerii bunastarii intr-o societate moderna, in Revista de cercetari sociale, nr.1, 1995.
43. Zapartan, M., Eficienta factorilor de personalitatein orientarea scolara si profesionala a elevilor, Editura Dacia, Cluj, 1990.
44. Zamfir, C., Vlasceanu, L. (coord.), Dictionar de sociologie, Editura Babel, Bucuresti, 1993.

Legislatie

1. Legea nr. 45 din 8 martie 2006 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 51/2005 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 14/2003 privind infiintarea, organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap
2. Legea nr.403 din 27/12/2005 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr.16 16 din 09/01/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 130/1999 privind unele masuri de protectie a persoanelor incadrate in munca.
3. Legea nr. 343 din 15 iulie 2004 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 641 din 15 iulie 2004 Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 641 din 15 iulie 2004.
4. Lege nr. 107 din 07/04/2004 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 338 din 19/04/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca
5. Lege nr. 326 din 8 iulie 2003 privind drepturile de care beneficiaza copiii si tinerii ocrotiti de serviciile publice specializate pentru protectia copilului, mamele protejate in centre maternale, precum sau dati in plasament la asistenti maternali profesionisti Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 525 din 22 iulie 2003.
6. Lege nr. 705 din 3 decembrie 2001 privind sistemul national de asistenta sociala Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 814 din 18 decembrie 2001.
7. Legea 416/2001 privind venitul minim garantat, publicata in M. Of. nr 401/20.07.2001
8. Legea nr. 783 din 29 decembrie 2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 170/1999 privind acordarea, in mod gratuit, a asistentei medicale, medicamentelor si protezelor pentru unele categorii de persoane prevazute in legi speciale Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 39 din 21 ianuarie 2002
9. Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale
10. Ordonanta de urgenta nr. 65 din 29/06/2005 privind modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 576 din 05/07/2005.
11. Ordonanta de urgenta nr. 65 din 29/06/2005 privind modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 576 din 05/07/2005.
12. Ordin nr. 216 din 17/02/2005 Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 566 din 01/07/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modalitatea de acordare a gratuitatii de transport cu metroul si cuantumul acestei gratuitati pentru persoanele cu handicap accentuat si grav si pentru asistentii personali sau insotitorii acestora.
13. Ordin nr. 88/2004 din 27/07/2004, eliberat de catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind centrul de consiliere si sprijin pentru parinti si copii Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 726 din 12/08/2004
14. Ordonanta 68 din 28 august 2003, privind serviciile sociale, Publicat in Monitorul Oficial Partea I nr. 619 din 30 august 2003.
15. Ordin nr. 373 din 04/08/2003 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 737 din 22/10/2003 pentru stabilirea documentelor justificative si a modalitatii de decontare privind taxa pentru abonamentul la curentul electric pentru nevazatorii cu handicap grav.
16. Ordin MSF nr. 726 din 01/10/2002 , publicat in M.O nr.775 din 24/10/2002 , criteriile pe baza carora se stabileste gradul de handicap pentru adulti si se aplica masurile de protectie speciala a acestora.
17. Ordin nr. 649 din 25/04/2001 Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 287 din 31/05/2001 privind aprobarea Normativului pentru adaptarea cladirilor civile si spatiului urban aferent la exigentele persoanelor cu handicap, indicativ NP 051/2000.