Specii si rase de animale

Specii si rase de animale

Taurine:

Mai ales vacile de lapte din care fac parte rasele: -Rosia dobrogeana

-Pinzgau de Transilvania

-Friza

Dupa produstia pe care o ofera se pot clacifica diverse rase:rasede lapte, rase de carne, rase de mixte

Suine:

Folositi pentru carne si grasime

Cu rasele: Bazna, Mangalita, Landrace, Alb mijlociu, Duroc.

Dupa productia re care o ofera sunt impartie in doua grupe:rase de carne, rase de mixte.

Ovine si caprine:

Folosite pentru lanasi lapte.

Cu rasele :Merinos de Palas, Karakul, Spanca.

La toate aceste rase productia principala este de:lapte, piei, lana.

Pasari:

Cabaline: (cai de munca si pentru agrement)

Caii reprezinta o sursa de energie motrica pentru agricultura si transporturi, fiind utilizati ca mijloc de turism ecvestru si in sport

Calul Ahal-Tekin este o rasa veche, dezvoltata in Rusia, originara din Asia unde a fost folosit de catre triburile nomade drept cal de razboi. Calul Ahal-Tekin are o rezistenta uimitoare care a fost dovedita in 1935 cind un grup de cai Ahal-Tekin au fost dusi intr-o calatorie grea prin desert, spre Moscova, fara apa.

Inaltime

142 - 152 cm

Culoare

Roib, sur sau balan cu puncte negre. Parul are o stralucire metalica

Caracteristicile rasei

Cap mic si simpatic cu urechi lungi, git lung si subtire, corp lung, picioare fine, coama si coada cu par rar. Este robust, are pasul mare, rapid si plin de vigoare

Temperament

Ager, incapatinat si indraznet

Utilizare

Pentru calarie, curse de viteza sau rezistenta

rasa American Paint

Istoria rasei

Calul American Paint provine din caii spanioli adusi in Statele Unite si a fost popular printre indienii americani drept cal de razboi. Nu este o rasa in adevaratul sens al cuvintului. Totusi, pentru a fi considerat ca facind parte din aceasta rasa, un cal trebuie sa provina de la ''Quarter Horse, US Thoroughbred'', sau ''Paint Horse breeding''. Exista doua tipuri: Overo cu capul cu pete albe si pe corp pete colorate imprastiate neregulat, adesea cu picioare negre si Tobiano cu capul de o singura culoare (cu exceptia unor pete normale ex. tinta, stea, etc.), petele colorate sunt obisnuite, ovale sau rotunde si cel putin partea de jos a picioarelor este alba. Exista si exemplare cu caracteristicile ambelor tipuri si acestea sunt numite 'Tovero'.

Inaltime   

pana la 160 cm

Culoare   

Alb cu diferite proportii din alte culori

Temperament

Inteligent si dispus

Utilizare

Pentru calarie, munca la ferma, rodeo, spectacole, sarituri, dresaj

Calul Andaluz

a fost dezvoltat in sudul Spaniei, fiind folosit de catre armata si la coride. A contribuit si la crearea de noi rase.

Inaltime   

151 - 161 cm

Culoare   

Obisnuit sur, dar se poate intlni si murg sau alte culori.

Temperament

Inteligent docil si calm

Utilizare

La calarie, dresaj de inalta scoala, coride.

Arab

Calul Arab reprezinta una din cele mai vechi si nobile rase, provenind din vechiul Equus Caballus Aryanus, perfectionata si meliorata prin dragostea si daruirea poporului arab fata de cal.
La formarea si perfectionarea calului arab un rol important l-au avut factorii social-istorici din vremea respectiva, calul reprezentind un mijloc ce satisfacea din plin cerintele vietii nomade.

Inaltime   

144 - 157 cm

Culoare   

Murg, vinat, roib, rar negru si foarte rar alte culori

Caracteristici ale rasei

Cap mic de forma usor conica, ochi mari cu privire a blinda, bot mic, git arcuit, spinare si sale musculoase si rezistente. Coama bogata este purtata pe una din fetele laterale. Coada este sus prinsa, cu par abundent si matasos.

Temperament

Curajos, sprinten si inteligent

Utilizare

La calarie si competitii.

Lusitano

Calul Lusitano este originar din Portugalia si este inrudit cu cel Andaluz. A fost folosit pentru munca la ferma si in cadrul coridelor.

Pur sange francez

Calul Pur Singe Francez s-a format in prima jumatate a secolului trecut prin incrucisari alternante dintre Arab si Pur Singe Englez.

Inaltime   

144 - 160 cm

Culoare   

Roiba sau murga si foarte rar sura

Caracteristicile rasei

Cap fin, git lung purtat oblic. Spinare si sale rezistente, membre bine proportionate

Temperament

Echilibrat, cu aptitudini de viteza, rezistenta si tinuta sobra

Utilizare

Pentru sport

Semigreu romanesc

Poneii Shetland sunt originari din Insulele Shetland din nordul Scotiei, desi originea exacta nu este determinata exact. Erau folositi in mine la tractarea vagoanelor cu turba . Poneiul Shetland a devenit prima rasa de ponei recunoscuta prin crearea in 1603 a registrului genealogic al rasei. In 1890 a fost infiintata ''Shetland Pony Stud Society''.

Inaltime   

Pana la 102 cm

Culoare   

Negru, murg, maro, gri-castaniu, baltat

Caracteristicile rasei

Poneiul Shetland are capul mic in lungime, dar mare, umeri oblici, spinare si picioare scurte, coama si coada bogate. Este in stare sa traga greutati considerabile. Robust si viguros.

Temperament

Incapatinat si independent

Utilizare Pentru agrement si plimbari cu trasura.

Calul Shire este cel mai mare din rasele native din Anglia si a fost folosit in principal pentru tractiune. In 1878 a fost infiintata 'Cart Horse Society' (mai tirziu va deveni 'Shire Horse Society') pentru ameliorarea rasei. Calul Shire-Horse a fost deasemenea folosit la concursuri de tractare de greutati. Mecanizarea a determinat scaderea numarului de exemplare dar calul Shire-Horse este inca popular la spectacole si prin berarii care il folosesc la munca in orase.

Inaltime   

Peste 162 cm

Culoare   

Roib, maron, negru sau gri cu alb din abundenta pe gambe

Caracteristicile rasei

Frunte larga cu ochi mari, nas mic, git gros, corp musculos, par lung la jaret si la genunchi. Capabil sa tracteze greutati mari.

Temperament

Docil, linistit si harnic

Utilizare

Pentru munca in agricultura, pentru tractiune si spectacole

Iepuri 

Exista peste 70 de rase de iepuri de casa, care se impart in patru categorii: rase mari (ajung pana la 12 kg), rase mijlocii (au greutatea intre trei si cinci kilograme), rase mici (sub trei kilograme) si rase cu parul lung (cea mai cunoscuta fiind Angora).

IEPURI MARI

Uriasul belgian Originar din provincia Flandra, acesta are capul mare, urechile in forma de V, cu lungimea de 15-18 cm. Culorile blanitei: salbatica (aguti), neagra, cenusiu-inchis, brun, si fluture - adica alb cu extremitatile (urechi, bot si labe) negre.
Marele alb Foarte popular in Belgia si Germania, are capul rotunjit (masculul) sau alungit (femela), ochii de culoare roz, urechile lungi (circa 16 cm), cu varfurile rotunjite.
Berbec englez Originar din Anglia, are capul mare, berbecat, urechile foarte lungi, de pana la 65 cm, atarnande. Are ochii de culoare cenusie, iar blanita este de un negru-cenusiu.
Berbec francez (de Rouen): gri, galben, baltat, pestrit; urechile au 28-30 cm si sunt atarnande.
Berbecul german este cel mai mare, ajungand chiar la 12 kg, cu urechi de 30-40 cm si culori diverse: cenusiu, negru, albastrui, alb.

IEPURI MIJLOCII

Chinchilla S-a format ca rasa in Franta si are culoarea gri, asemanatoare cu cea a rozatorului Chinchilla lanigher. Blanita este matasoasa, puful este cenusiu-deschis, iar parul este alb la baza si cenusiu la varf.
Argintiu francez Corpul are culoarea argintie, extremitatile sunt negre, si urechile mici (de 14 cm), in forma de V. Blanita este un amestec de fire albe, albastre si negre, asemanatoare vulpii argintii.
Alb vienez Are o superba blanita alba, stralucitoare si matasoasa, asemanatoare cu cea a Hermelinei.

IEPURI MICI

Alaska Este o rasa originara din Rusia! Culoarea este de un negru stralucitor, cu puful de culoare albastruie, urechile sunt in forma de V, iar ochii - cafenii.
Olandeza este baltata, alb cu negru: urechile, partile laterale ale capului si jumatatea posterioara a trunchiului sunt negre, iar restul blanitei este alb. Hermelina este o rasa creata in Polonia, are greutatea de 1, 5-2 kg si este foarte pretentioasa. Are blanita alba, stralucitoare.

RASE CU PARUL LUNG

Angora de tip englez are 'mot' pe cap, 'cercei' la urechi si 'papuci' in picioare. Iepurii cu par lung trebuie periati si tunsi

CE TREBUIE SA STII DESPRE IEPURI

DURATA DE VIATA
Este intre opt si zece ani. Puii cresc foarte repede, iar dupa varsta de trei luni fiecare trebuie sa aiba o cusca separata, pentru a evita luptele teritoriale.

CUSCA
Pentru interior exista custi speciale. Afara, li se amenajeaza o ingraditura din plasa de sarma, pentru ca sa se poata misca in voie.

HRANA
Iepurii pot manca si de 70-80 de ori in decurs de 24 de ore, in portii mici, durata unei mese fiind de circa doua minute.
De aceea, mancarea trebuie sa li se acorde la discretie.
Le plac foarte mult semintele de ovaz, orz si porumb, taratele, mazarea, legumele uscate si plantele. Vor aprecia fanul si hrana proaspata (varza, morcovii, merele, perele si rosiile).
Au nevoie de saruri minerale, care se gasesc in comert sub forma de batoane pentru lins. Ca desert, ofera-le paine neagra prajita, rosii verzi
si pepene.
Intrucat iepurii au nevoie sa rontaie incontinuu, vor manca tot ce este verde in gradina; ba chiar si propriile excremente, care ii ajuta la digestie.

INMULTIREA
Iepurii sunt animale precoce din punct de vedere sexual.
Ei ajung la maturitate sexuala in jurul varstei de sapte-opt luni, iar o iepuroaica poate sa fete de la trei pana la sase ori pe an.
(Masculii tineri isi marcheaza teritoriul cu urina, care miroase foarte puternic si iti poate distruge hainele.)

SANATATEA
Puii se vaccineaza la varsta de patru-cinci saptamani contra virusului bolii hemoragice virale a iepurelui si a mixomatozei.
O afectiune dermatologica frecventa la iepuri este raia auriculara, care necesita tratament adecvat. Iepurele nu poate vomita; de aceea, alimentele alterate determina afectiuni gastrointestinale foarte grave, care ii pot fi fatale.

Albine si viermi de matase  

Prolificitatea matcii - Este unul din factorii principali care determina puterea uneii familii.Matca trebuie sa depuna un numar mare de oua, aprox. 150-180000, in decursul unui sezon.Prezenta masiva a ramelor cu puiet este un indiciu clar.Felul depunerii si repartizarea puietului pe rame pot spune ceva despre calitatea matcii.O matca trebuie sa fie activa pentru ca ea reprezinta viitorul unei familii.Nu degeaba se spune ca matca da tonul.Exemplu:prin schimbarea unei matci, intr-o anumita perioada de timp stupul se va transforma, calitatile matcii fiind transmise la descendenti.
    - Rezistenta la iernare - Sunt familii de albine care pe langa faptul ca sunt ingrijite bine de apicultor, au un fel al lor de a trece mai usor prin iarna.De aceasta insusire trebuie sa se tina seama, pentru ca iernile noastre sunt destul de lungi(120-150 zile).Parametrii luati in calcul sunt:mortalitatea albinelor, consumul de hrana.Bineinteles se vor prefera familii cu o mortalitate redusa si un consum mai

mic de miere.

   - Blandetea albinelor - Se stabileste prin urmarirea lor in momentul cand se executa o anumita lucrare.Daca la deschiderea stupului albinele stau linistite, nefiind nevoie de mult fum, totul este in regula si o sa stim ca am dat peste o familie buna.

    - Rezistenta la boli - In aceasta directie felul de a reactiona al albinelor la boli si daunatori este diferit.Sunt familii cu un instinct mai mare de a pastra curatenia in stup.Acestea trebuie alese! Prin comparatie, se intampla ca la oameni.O casa mai curata - un spatiu cu mai putini factori agresivi externi.
    - Harnicia la cules - Familiile mai harnice isi incep activitatea la primele ore ale diminetii, au un numar mare de zboruri pe zi, iar seara isi continua activitatea pana mai tarziu.De obicei, un urdinis aglomerat de la primele ore ale diminetii reprezinta o dovada.
    - Productia de miere - Este indiciul principal!O familie care la sfarsitul sezonului activ si-a asigurat rezervele de hrana si a dat o mare cantitate de miere marfa, este valoroasa

Pesti

Pestii ocupa aproape orice habitat acvatic. Unele specii se afla in cel mai mare lac aflat la cea mai mare inaltime (lacul Titicaca din America de Sud - 3810m deasupra nivelului marii); alte specii au fost observate in cel mai adanc lac ( lacul Baikal - 1637m adancime) din Rusia si in adancurile abisale ale oceanelor (7000m). In izvoarele calde din Mexic, unele specii pot indura pana la 45° C in timp ce in apele de langa Antarctica, pestii vietuiesc la aproximativ -2° C. apa nu ingheata la aceasta temperatura din cauza continutului bogat de sare, iar pestii nu ingheata deoarece sangele lor contine un fel de antigel biologic. Unii pesti vietuiesc in ape dulci aproape pure, in timp ce altii din Hispaniola tolereaza un grad de salinitate de patru ori mai mare decat cel din apa marii. Pestii de pestera isi pot petrece toata viata in intuneric, in timp ce pestii din mlastinile din desert suporta nivele record ale radiatiilor solare. Un grup de pesti din America de Sud supravietuiesc anual in urma unor secari periodice prin petrecerea acestor perioade in adevarate oua de dormit, pentru a cloci si a se dezvolta odata cu venirea urmatorului sezon umed.
Numarul cel mai mare de specii marine se afla in apele tropicale, datorita recifilor de corali. Cea mai mare diversitate de specii de peste de apa dulce poate fi gasita in marile lacuri ale Africii si in izvoarele bazinelor tropicale, in special in bazinul Amazonului din America de Sud.

Exista peste 25.000 de specii diferite de pesti in lume si aproximativ 2000 in America de Nord.
De fapt, pestele reprezinta mai mult decat jumatate din totalitatea animalelor vertebrate.
Exista pesti plati, pesti slabi (numai piele si os), pesti care se tarasc pe pamant, pesti care zboara, pesti electrici, pesti care vietuiesc in bancuri.
Pestii variaza ca marime si colorit. Unii sunt minusculi, masurand doar 2 inci in lungime (Naked Gobi). Altii sunt uriasi. Rechinul balena (whale shark) masoara aproape 15 metrii (mai lung decat un autobuz!!!!). Unii sunt lipsiti de colorit si pestriti. Altii au dungi oblice, verticale sau pete. In timp ce altii sunt plini de culori aprinse: rosu, galben, portocaliu, verde, roz, argintiu si albastru. Diversitatea imensa din lumea pestilor este rezultatul a 400 de milioane de ani de evolutie si conditii de mediu unice asociate cu viata de sub apa.

Criteriile care stau la baza clasificarii speciilor sunt: colorit viu si forme anatomice cat mai aparte, conditii speciale legate de biotopul natural.

Specie: Acipenser nudiventris - viza

Famile: Acipenseridae

Tip bazin: Pasnic

Origine: Marea Neagra, Caspica, Aral

Tmp 10sC-20sC

Dim. mascul: 180-200 cm

Tmp reproducere: 20sC-25sC

Hrana Carnivor

Observatii: Comportament anadrom, dificil de rescut, apa putin sarata

Specie de apa dulce si limpede, rar observata in mare. Botul este scurt si conic, rotunjit la capat. Gura dreapta. Spatele de un cenusiu inchis, cu nuante de cafeniu, pe laturi ceva mai deschis, iar abdomenul este alb.
Se hraneste cu crustacei si larve de insecte (rusalii, vetrite), care se dezvolta la 6-8 m adancime. Hiberneaza in fluvii, alaturi de cega, in gropi adanci si cu fund tare. Traieste cca 30 de ani. Femela depune intre 200.000 si 1.000.000 de icre pe bancuri de nisip si pietris, la curent puternic in lunile mai-iunie. Cantaresc intre 46-80 Kg

Famile: Acipenseridae

La exemplarele tinere, botul este triunghiular si ascutit la varf, iar la cele batrane devine din ce in ce mai scurt si mai moale. Gura semilunara, mare, iar buza inferioara, continua. Cu 41-52 scuturi laterale si 9-11 ventrale. Dorsal cenusiu pana la negru, ventral alb. Culoarea variaza dupa mediu: cei din Dunare cenusii mai deschis, cei din mare mai inchisi.

Specie solitara, traind pe fund mitiloid si fascolinoid, la adancime de de 50-70 m. Se hraneste cu crustacei, moluste, creveti, crabi si cu mari cantitati de pesti (crap, avat, babusca, platica, guvizi, hamsii), poate ajunge la 4-5 m (500-1200 kg, rar 2000 kg). In aprilie-mai migreaza in Dunare, unde femela depune, pefundul pietros si nisipos, intre 500.000 si 5.000.000 de icre. Ierneaza in grupuri. Traieste in mod obisnuit 30-60 de ani, insa poate trece si peste 100 de ani. Pot exista hibrizi cu nisetrul, pastruga si viza.

Paunii

Pagini: 1  2  3  4  5  6