|
|
|
PROIECT DE CERCETARE STIINTIFICA
1. Titlul lucrarii de doctorat:
Analiza teoretico – experimentala a influentei defectelor realizate prin deformare elasto-plastica locala asupra rezistentei mecanice a conductelor pentru transportul gazelor naturale.
2. Rezumatul proiectului de cercetare stiintifica:
Pe tubulaturile conductelor ingropate pentru transportul gazelor naturale pot sa existe o serie de defecte si imperfectiuni. Rezistenta mecanica reziduala si siguranta in exploatare a conductelor pentru transportul gazelor este determinata esential de prezenta defecte. Aceste defecte (imperfectiuni cu influente negative semnificative asupra functionarii corecte si capacitatii portante a unei conducte) si imperfectiuni (anomaliile de configuratie, dimensiuni, microstructura etc. prezente in peretele tubulaturii unei conducte, care nu afecteaza inadmisibil capacitatea portanta a conductei) se pot clasifica astfel:
- imperfectiuni si defecte geometrice (abateri de dimensiuni si forma care modifica semnificativ configuratia sectiunii transversale a tubulaturii conductei: scobituri si deformari locale - urme de lovituri sau de interactiune cu forte exterioare).
Deformarile locale (figura 1) sunt defecte sau imperfectiuni mai putin severe, deoarece nu modifica grosimea peretelui tubulaturii conductei, producand numai variatii locale ale curburii sectiunii transversale a acesteia. Deformarile locale influenteaza curgerea gazelor in conducte si pot produce dificultati majore la efectuarea operatilor de curatire si la inspectia interioara a conductelor, prin blocarea deplasarii instalatiilor inteligente de control.
Scobiturile, care constau din deformarea plastica locala a tubulaturii conductei si indepartarea de material prin efect de aschiere, sunt defecte sau imperfectiuni cu mare severitate. Odata cu indepartarea materialului se produce si ecruisarea stratului superficial al fundului scobiturii, astfel ca prezenta acestor imperfectiuni sau defecte poate conduce la declansarea unor procese de fisurare fragila si initiere a ruperii.
- pierderi de material imperfectiuni sau defecte care constau in subtierea peretelui tubulaturii conductei prin pierderea de metal in prezenta sau absenta unui proces corosiv - figura 2).
- fisuri sau crapaturi (defectele cu cea mai mare nocivitate) care produc puternice efecte de concentrare a tensiunilor mecanice si micsoreaza sensibil capacitatea portanta a conductelor.
Fig. 1. Defecte de tipul deformari locale elasto-plastice depistate pe tubulaturile conductelor
Fig. 2. Defect de tip pierdere de material cauzata de coroziune
Fisurile (figura 3) pot fi generate in cursul exploatarii conductelor, datorita interventiei fenomenelor de oboseala, coroziune sub tensiune, coroziune in prezenta hidrogenului etc. sau pot exista in tubulatura conductei inca de la punerea sa in functiune (fisuri si defecte similare produse la laminarea tevilor sau fisuri in imbinarile sudate ale tevilor sau tubulaturii conductelor).
In cazul defectelor locale elastice sau elasto–plastice produse sub actiunea unor factori fizici exteriori (interactiunea peretelui tubulaturii cu diverse obiecte) problemele care apar nu sunt clarificate si nu exista o metodologie coerenta si completa, unanim acceptata pentru evaluarea gravitatii acestor tipuri de defecte.
Fig. 3. Fisura superficiala exterioara depistata pe tubulatura unei conducte
Aceasta categorie de defecte nu este incadrata in anumite prescriptii tehnice de estimare a rezistentei reziduale a conductelor cu astfel de defecte, normativele API Standard 579/2004 si ASME B31.8-2003 neprezentand o metodologie de estimare a severitatii acestor tipuri de defecte, Uniunea Europeana introducand ca tema prioritara in programul FP7 evaluarea acestor tipuri de defecte ale tubulaturilor conductelor de transport gaze naturale.
In cadrul tezei de doctorat se propune elaborarea unei metodologii fundamentate stiintific pentru evaluarea rezistentei mecanice reziduale si probabilitatii de cedare in exploatare a conductelor ce prezinta deformari elastice sau elasto–plastice locale, parcurgand urmatoarele etape:
clasificarea defectelor de tipul deformarilor elastice si/sau elasto-plastice locale si stabilirea principalelor cauze care determina aparitia acestora pe tubulatura conductelor;
stabilirea modului de caracterizare a acestor defecte din punct de vedere al dimensiunilor, configuratiei si modificarile pe care le produc asupra caracteristicilor mecanice ale materialului tubular;
stabilirea modului de depistare a acestor tipuri de defecte;
modelarea analitica si numerica (folosind MEF) a influentei deformarilor elasto-plastice locale asupra rezistentei mecanice reziduale;
conceperea, proiectarea si realizarea unui stand experimental destinat cercetarii comportarii in conditii de exploatare a conductelor cu defecte de acest tip;
interpretarea rezultatelor obtinute cu metodele analitice, numerice si experimentale si elaborarea unei proceduri aplicabile practic pentru evaluarea gravitatii defectelor de acest tip;
stabilirea unor masuri tehnologice de evitare a cauzelor care duc la aparitia acestor tipuri de defecte;
stabilirea unor tehnologii de remediere a defectelor de tipul deformarilor elasto-plastice locale.
3. Prezentarea proiectului de cercetare stiintifica:
3.1. Stadiul actual al cunoasterii in domeniu, pe plan national si international, raportat la cele mai recente referinte din literatura de specialitate:
Evaluarea severitatii (gravitatii), a rezistentei mecanice reziduale si a duratei de viata remanente ale conductelor care prezinta pe tubulatura defecte de tip deformari elasto-plastice cat si efectele de diminuare a capacitatii portante a tubulaturilor conductelor de transport gaze naturale, sunt probleme care fac obiectul cercetarilor pe plan international, dar care nu sunt aproape de loc aprofundate in literatura de specialitate de pe plan intern, asa cum se poate observa analizand lista bibliografica anexata proiectului.
Defectele de tip deformari elasto-plastice se pot clasifica in mai multe categorii:
indentari ale tubulaturii conductelor de transport gaze naturale fara modificare diametrului interior al conductei (severitatea acestor tipuri de defecte nu este mare atat timp cat acestea nu se combina cu alte tipuri de defecte);
deformari ale tubulaturii conductelor de transport gaze naturale cu modificare diametrului interior al conductei (problemele care apar la aceste tipuri de defect sunt legate, in special, de imposibilitatea utilizarii metodelor moderne inteligente de curatire si inspectie de tip PIG);
deformari ale tubulaturii combinate cu aschierea materialului din zona respectiva (cu diminuarea grosimii de perete) urmata de ecruisarea puternica a materialului in zona defectului - scobituri;
deformari ale tubulaturii cu aparitia unei fisuri la varful indentarii.
Necesitatea realizarii unei proceduri de estimare a rezistentei mecanice a tubulaturii conductelor de transport gaze naturale sub influenta defectelor locale elasto-plastice reiese si din analiza unui proiect realizat de catre 16 societati internationale cu renume in domeniul transportului de gaze naturale si petrol pe conducte (Advantica Technologies, BP, CSM, DNV, EMC, Gaz de France, Health and Safety Executive, MOL, Petrobras, PII, Promigas, SNAM Rete Gas, Shell Global Solutions, Statoil, Toho Gas and TotalFinaElf).
In ceea ce priveste metodele de evaluare a defectelor locale de tipul deformarilor elasto-plastice, PDAM nu are o procedura de evaluare, oferind numai anumite limite empirice asa cum se prezinta si in tabelul 1 extras din PDAM.
In proiectul respectiv, denumit si Joint Industry Projects, companiile care au sponsorizat proiectul au realizat un document intitulat “Pipeline Defect Assessment Manual” (PDAM) in care sunt specificate metodele de evaluare a rezistentei mecanice a tubulaturii conductelor cu diferite tipuri de defecte (defecte de coroziune, deformari locale elasto-plastice, defecte de sudura). Documentul a fost realizat in 2003 si este in continuare adus la zi de catre companiile care au contribuit la realizarea acestuia.
Intr-un articol publicat in International Journal of Mechanical Sciences 46 (2004) intitulat “Denting Of Pressurised Pipelines Under Localised Radial Loading”, autorul, Daniel C. Brooker, expune o succesiune de etape pentru caracterizarea unui defect de tip deformare elasto-plastica, de la initierea impactului pana la indepartarea elementului care a introdus defectul (figura 4).
Fig. 4 Curba tipica de incarcare-deformare (conducta presurizata, supusa unei indentari si depresurizata)
Etapa I: aparitia unei mici deformari radiale a conductei;
Etapa II: aparitia unei abateri elastice a tubulaturii;
Etapa III: pe masura ce continua procesul de indentare, se produc deformari plastice, la sfarsitul etapei III peretele tubulaturii a ajuns la capacitatea maxima de deformare pe directie longitudinala;
Etapa IV: inceputul deformarii circumferentiare a peretelui tubulaturii, deformare ce ajunge rapid la capacitatea de deformare plastica, rezultand un palier pe curba incarcare-abatere (deformare);
Etapa V: pe masura ce deformarea se mareste, tensiunile de membrana tind sa opreasca aceasta deformare, rezultand o aparenta crestere a tenacitatii;
Etapa VI: indepartarea factorului extern ce a produs deformare duce mai intai la o relaxare elastica a tubulaturii in zona defectului;
Etapa VII: in momentul in care sarcina de apasare este mai mica, presiunea interioara din conducta impinge deformarea produsa in domeniul plastic, deformarea plastica inversa are loc in principal pe directie circumferentiara;
Etapa VIII: ultima etapa presupune indepartarea presiunii interne ceea ce conduce la o marire semnificativa a dimensiunilor defectului.
In articolele publicate in reviste internationale de specialitate s-a analizat atat modelarea analitica si numerica a zonei defectului cat si a unor dispozitive capabile sa reproduca astfel de defecte.
O modelare interesanta au realizat autorii unui articol intitulat “Elastic–plastic analysis of offset indentations on unpressurised pipes”. T.H. Hyde, R. Luo si A.A. Becker au investigat tensiunea limita si curba incarcare-deformare pe inele cu indentari si modelarea geometrica a formei inelului dupa deformare asa cum se prezinta in figurile 5, respectiv 6.
In cadrul cercetarilor au stabilit si o formula de calcul din care se poate deduce adancimea indentarii, δ:
, unde A, B, C, D sunt parametrii in functie de
unghiurile θ1, θ2, θ5.
Fig. 5 Indentarea si conditiile de reazem
Fig. 6 Forma inelului supus indentarii
a – la inceputul deformarii; b – la sfarsitul deformarii
O alta abordare o intalnim in articolul “Theoretical analysis of local indentation on pressured pipes” publicat in revista “International Journal of Pressure Vessels and Piping 81 (2004) 931–939”. Autorii, J.H. Liu si A. Francis, au realizat o modelare hexagonala a zonei defectului conform figurii 7.
Fig. 7 Profilul zonei indentate
Aceeasi modelare geometrica este analizata si in articolul “Denting of pressurised pipelines under localised radial loading” al Daniel C. Brooker publicat in revista International Journal of Mechanical Sciences 46 (2004).
In ceea ce priveste modelarea dispozitivelor de realizare experimentala a acestor tipuri de indentari, s-a incercat apropierea de profilul dintelui unei cupei de excavator.
In articolul “Experimental puncture loads for external interference of pipelines by excavator equipment” autorul a modelat profilul unui asemenea dinte de excavator asa cum se observa in figura 8. Experimental, autorul articolului, a folosit diferiti dinti de excavator (figura 9) pentru a realiza defecte de tipul deformarilor elasto-plastice locale.
Fig. 8 Profilul unui indentor
Fig. 9 Dinti de excavator
Intr-un raport al Departamentului de Energie - Laboratorul national de tehnologii energetice (NETL) si Departamentul Cercetari Transporturi sunt expuse rezultatele obtinute in urma unui program experimental de evaluare a defectelor de tipul deformarilor elasto-plastice locale. In figura 10 sunt prezentate tubulaturi cu defecte de acest tip, realizate cu diferite scule, precum si unelte speciale de indentare.
a) indentari experimentale;
b) tipuri de scule folosite
c) indentor;
d) modelare geometrica a uneltelor de indentare
Fig. 10 Realizarea defectelor de tipul deformarilor locale elasto-plastice
3.2. Contributia personala potentiala la tematica stiintifica vizata in proiect, reflectata prin gradul de originalitate/inovatie: aportul personal si original adus de teza de doctorat la dezvoltarea cunoasterii in domeniu propus; contributiile potentiale; evaluarea impactului contributiilor vizate, modalitatile de diseminare a rezultatelor cercetarii)
Principalele contributii avute in vedere, care tin seama de stadiul actual al cercetarilor, de noutatea temei si de inexistenta unor metodologii standardizate pentru evaluare acestor defecte de tipul indentarilor, sunt prezentate in continuare:
realizarea unui portofoliu de informatii provenind din literatura de specialitate cu privire la cercetarile de pe plan international legate de tema tezei de doctorat;
analiza rezultatelor si datelor obtinute din literatura de specialitate privind atat defectele produse prin deformare elasto-plastica cat si influenta acestora asupra rezistentei mecanice reziduale a tubulaturii conductelor pentru transport gazelo naturale;
tipizarea etapelor necesare pentru analiza calitativa si cantitativa a acestor tipuri de defect:
1. O scurta definitie a tipului de defect existent pe tubulatura conductei
2. O figura care sa ilustreze dimensiunile si orientarea fata de axul tevii
3. Enumerarea problemelor asociate cu acest tip de defecte
4. Informatiile minime necesare pentru evaluarea defectului
5. Metoda de evaluare
6. Limitele si marja de aplicare a metodei
7. Un exemplu de aplicare a metodei
8. Referiri catre diferite informatii referitoare la metoda de evaluare disponibile in diferite coduri si standarde
sistematizare incercarilor experimentale corespunzatoare cercetarilor din domeniul abordat;
elaborarea unui program de cercetari experimentale avand ca obiectiv estimarea capacitatii portante a conductelor pentru transportul gazelor naturale ce prezinta defecte de tipul deformarilor locale de natura elasto-plastica;
conceperea, proiectarea si realizarea unui stand experimental destinat cercetarii comportarii in conditii de exploatare a conductelor cu defecte de acest tip;
elaborarea unei proceduri, a unui produs informatic de calcul, pentru evaluarea defectelor de acest tip;
utilizare unei metodei analitice de tip MEF pentru estimarea rezidentei mecanice si a capacitatii portante a tubulaturii conductelor ce prezinta defecte de tipul indentarilor;
corelarea diagramei de analiza a ruperii (Failure Assessment Diagram) – FAD pentru evaluare a gravitatii defectelor de tip fisura si a diagramei de analiza a ruperii – FAD pentru analiza defectelor de tipul deformarilor elasto-plastice;
construirea unei diagrame tridimensionala de evaluare si evolutie a defectelor, in functie caracteristicile dimensionale de pe cele 3 directii (meridional, longitudinal si circumferentiar).
3.3. Programul experimental ce urmeaza a fi realizat: stand experimental, incercari experimentale, testari produse informatice etc.)
Programul experimental ce urmeaza a fi realizat este in concordanta cu ultimele cercetari din domeniu pe plan international.
Verificarea experimentala a rezistentei mecanice, respectiv a capacitatii portante a tubulaturile conductelor ce prezinta defecte de tipul deformarilor elasto-plastice locale, trebuie facuta in mai multe etape:
- determinarea caracteristicilor de rezistenta mecanica ale tubulaturii conductelor lipsite de defecte prin determinarea presiunii de plesnire (spargere), comportarii la incovoiere statica, momentului de incovoiere pentru pierderea stabilitatii sectiunii transversale, rezistentei la oboseala la solicitari variabile produse prin variatia ciclica a presiunii interioare sau prin incovoiere alternanta;
- determinarea performantelor de rezistenta mecanica ale tubulaturii conductelor cu aceste tipuri de defecte;
Se are in vedere realizarea pe diferite esantioane tip teava (figura 11) a mai multor tipuri de defecte locale elasto-plastice, presurizarea esantioanelor si urmarirea comportarii acestora pana la atingerea tensiunii de plesnire (strapungere).
Fig. 11 Esantion de teava cu defect
In revista “Journal of Constructional Steel Research” a fost publicat un articol (“The effect of corrosion defects on the burst pressure of pipelines”) in care autorul a realizat un stand experimental (figura 12) de determinare a presiunii de spargere pe o conducta de transport gaze naturale.
Fig. 12 Stand pentru testare
Un alt tip de stand,
prezentat in figura
Fig. 13. Echipamentul de testare
In vederea realizarii programului experimental se are in vedere doua tipuri de stand experimental ce urmeaza a fi analizate in functie de avantajele si dezavantajele ce sunt impuse de fiecare in parte.
Un prim proiect de stand experimental este prezentat in figura 14. Acest proiect de stand experimental prezinta o serie de dezavantaje:
dificultatea realizarii unei etansari corespunzatoare la interiorul tevii, avand in vedere necesitatea obtinerii unei rugozitati mici si a unei circularitati foarte bune;
necesitatea alegerii unui material de etansare cu proprietati foarte bune, care sa nu fie extrudat in interstitiul dintre teava si bucsa de etansare;
existenta pericolului de pierdere a stabilitatii esantioanelor de teava.
Fig. 14 Stand experimental I
Avantajul acestui stand il reprezinta posibilitatea inlocuirii rapide a esantioanelor de teava si evitarea sudurilor pe conducta.
Un tip de stand experimental, mai simplu, dar mai eficace, este prezentat in figura 15.
Fig. 15 Stand experimental II
Principalul avantaj al acestui stand experimental il constituie posibilitatea asigurarii unei etanseitati foarte bune prin sudare de capace la capetele probei esantion. Umplerea tevi se va face cu apa, urmata apoi de atingerea presiunii de spargere cu ajutorul unei pompe cu ulei.
Dezavantajul
acestui tip de stand experimental il constituie necesitatea realizarii
sudurilor de etansare pentru fiecare proba in parte. Datorita
acestui lucru, capacele vor fi sudate, fiecare in parte, mai intai de o cate o
bucata de teava de aproximativ
Acest
tip de stand (figura 16) a fost realizat practic in cadrul pregatirii preliminarii
in vederea elaborarii tezei de doctorat. Utilizand standul respectiv s-a
realizat si o incercare experimentare de determinare a presiunii de
spargere pe o teava cu diametru exterior de 114,3 si grosimea de
Fig. 16 Stand experimental UPG
3.4. Activitatile si resursele necesare realizarii proiectului de cercetare stiintifica:
ETAPA 1 – Raportul de cercetare (referatul de doctorat) nr. 1
Titlu:
Stadiul actual al cercetarilor privind procedurile de evaluare si verificare a conductelor cu defecte de tipul deformarilor elasto-plastice locale
Activitati:
1.1.
Intocmirea listei bibliografice si selectarea pe probleme a lucrarilor privind defectele de tipul deformarilor elasto-plastice locale
1.2.
Cercetarea lucrarilor de specialitate si sistematizarea informatiilor privind tema lucrarii de doctorat
1.3.
Elaborarea referatului si a unei lucrari (articol sau comunicare) de diseminare a concluziilor cercetarii bibliografice efectuate
1.4.
Sustinerea referatului de doctorat nr. 1
Resurse necesare:
Codurile, normativele, standardele si alte surse bibliografice recente in domeniul evaluarii defectelor de pe tubulatura conductelor pentru transportul gazelor naturale
Durata de realizare:
Semestrul 3
ETAPA 2 – Raportul de cercetare (referatul de doctorat) nr. 2
Titlu:
Cercetari privind evaluarea analitica si numerica a rezistentei mecanice a conductelor care prezinta pe tubulatura defecte de tipul deformarilor elasto-plastice locale
Activitati:
2.1.
Studiul metodelor dezvoltate in diferite norme si standarde pentru evaluarea rezistentei mecanice a conductelor cu defectelor locale elasto-plastice
2.2.
Uniformizarea si corelarea metodelor dezvoltate pana in prezent intr-o procedura coerenta si completa, unanim acceptata de evaluare a rezistentei mecanice a conductelor cu defecte de tipul deformarilor elasto-plastice locale
2.3.
Studierea prin simulare numerica, cu metoda elementelor finite – MEF a rezistentei mecanice a conductelor ce prezinta aceste tipuri de defecte
2.4.
Redactarea referatului 2 si elaborarea unei lucrari (articol sau comunicare) de diseminare a concluziilor cercetarilor efectuate
2.5.
Sustinerea referatului de doctorat nr. 2
Resurse necesare:
Codurile, normativele, standardele, reviste de specialitate, Software specializat pentru simularea numerica cu MEF
Durata de realizare:
Semestrul 4
ETAPA 3 – Raportul de cercetare (referatul de doctorat) nr. 3
Titlu:
Cercetari experimentale privind rezistenta mecanica a conductelor care prezinta pe tubulatura defecte de tipul deformarilor elasto-plastice locale
Activitati:
3.1.
Conceperea, proiectarea si realizarea unui stand experimental destinat cercetarii comportarii in conditii de exploatare a conductelor cu defecte de tipul deformarilor elasto-plastice
3.2.
Realizarea de incercari pe diferite tevi esantion pentru determinarea influentelor acestor defectelor de tipul deformarilor elasto-plastice locale asupra rezistentei mecanice
3.3.
Elaborarea Referatului 3 si a doua lucrari (articole sau comunicari) de diseminare a rezultatelor cercetarii
3.4.
Sustinerea referatului de doctorat nr. 3
Resurse necesare:
Tevi esantion, scule si dispozitive pentru realizarea practica a defectelor de tipul deformarilor elasto-plastice locale, pompa pentru realizarea de presiuni in gama 0 … 400 bar, diferite materiale metalice
Durata de realizare:
Semestrul 5
ETAPA 4 – Finalizarea tezei de doctorat
Tema:
Analiza teoretico – experimentala a influentei defectelor realizate prin deformare elasto-plastica locala asupra rezistentei mecanice a conductelor pentru transportul gazelor naturale.
Activitati:
4.1.
Sinteza studiului bibliografic si definitivarea cercetarilor experimentale privind rezistenta mecanica a conductelor pentru transportul gazelor naturale ce prezinta defecte realizate prin deformare elasto-plastica locala
4.2.
Stabilirea unor masuri tehnologice de evitare a cauzelor care duc la aparitia acestor tipuri de defecte si a unor tehnologii de remediere a defectelor de tipul deformarilor elasto-plastice locale
4.3.
Redactarea tezei de doctorat si elaborarea a doua lucrari (articole sau comunicari) de diseminare a rezultatelor cercetarii
4.4.
Sustinerea tezei de doctorat
Durata de realizare:
Semestrul 6
3.5. Diagrama de realizare a activitatilor din proiectul de cercetare stiintifica:
ETAPA
Activitati
Semestrul 3
Semestrul 4
Semestrul 5
Semestrul 6
2006
2007
2008
11
12
01
02
03
04
05
06
07
08
09
10
11
12
01
02
03
04
05
06
07
08
09
10
1
1.1.
1.2.
Eroare! Legatura incorecta.
1.4.
2
2.1.
2.2.
2.3.
2.4.
2.5.
3
3.1.
3.2.
3.3.
3.4.
4
4.1.
4.2.
4.3.
4.4.
Anexa
BIBLIOGRAFIE
1. Adams N.J.I., Characterization of fracture in vessels and piping, Transaction of the ASME, feb., 1977, p. 144148
2. Ahammed, M., Prediction of remaining strength of corroded pressurised pipelines, Int. J. Pres. Ves. & Piping, 71, 1997, p.213-217
3. Ainsworth R.A., Failure assessment diagrams for use in R6 assessment for austenitic components, Int. J. Pres. Ves. & Piping, vol. 65, 1996, p. 303-309
4. Ainsworth, R.A., Ruggles, M.B., and Takahashi, Y., Flaw Assessment Procedure for High-Temperature Reactor Components, Journal of Pressure Vessel Technology, Vol. 114, American Society of Mechanical Engineers, New York, May, 1992, p. 166-170
5. Antonescu N.N., Ulmanu V., Fabricarea, repararea si intretinerea utilajului chimic si petrochimic, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981
6. Brooker D. C., Denting of pressurised pipelines under localised radial loading, International Journal of Mechanical Sciences 46 (2004) 1783–1805
7. Brooker D. C., Experimental puncture loads for external interference of pipelines by excavator equipment, International Journal of Pressure Vessels and Piping 82 (2005) 825–832
8. Brooker D. C., Numerical modeling of pipeline
punctures under excavator loading.
9. Brooker D. C., Numerical modelings of pipeline puncture under excavator loading. Part II: parametric study, International Journal of Pressure Vessels and Piping 80 (2003) 727–735
10. Buchheim, G.M., s.a., Fitness-For-Service and Inspection for the Petrochemical Industry, ASME PVP-Vol. 261, American Society of Mechanical Engineers, New York, 1993, p. 245-256
11. Buchheim, G.M., s.a., Update for Fitness-For-Service and Inspection for the Petrochemical Industry, ASME PVP-Vol. 288, American Society of Mechanical Engineers, New York, 1994, p. 253-260
12. Chicota D., Araujob P., Hornyc N., Tricoteauxc A., Lesage T, J., Application of the interfacial indentation test for adhesion toughness determination, Surface & Coatings Technology 200 (2005) 174– 177
13. Choi J.B., Goo B.K., Kim J.C., Kima Y.J., Kim W.S., Development of limit load solutions for corroded gas pipelines, International Journal of Pressure Vessels and Piping 80 (2003) 121–128
14.
Corder I,
Chatain P., EPRG Recommendations for
the Assessment of the Resistance of Pipelines to External Damage,
Proceeding of the EPRG/PRC, Biennial Joint Technical Meeting On Line Pipe
Research,
15. Cosham A., Hopkins P.; The Pipeline Defect Assessment Manual, IPC02-27067, Proceedings of IPC 2002, International Pipeline Conference, American Society of Mechanical Engineers, Calgary, Alberta, Canada, 2002
16. Cosham A., Hopkins P., The effect of dents in pipelines—guidance in the pipeline defect assessment manual, International Journal of Pressure Vessels and Piping 81 (2004) 127–139
17. Cosham A.,
18. Cosham A., Penspen Integrity (a member of the Penspen Group), UK and Cambridge University Engineering Department, Hopkins P., Penspen Integrity (a member of the Penspen Group), UK, An overview of the pipeline defect assessment manual, (PDAM) 4th International Pipeline Technology Conference, 9-13 May 2004, Oostende, Belgium
19. Cosham A., Penspen Integrity (Andrew Palmer and Associates),
Hawthorn Suite, Units 7-
20. Cronin D. S., A new multilevel assessment procedure
for corroded line pipe, 2000 International Pipeline Conference – ASME 2000 /
21. Cronin D.S., - Experimental Database for corroded pipe: evaluation of RSTRENG and B31G, 2000 International Pipeline Conference, Vol. 21, ASME 2000, p. 757-767
22. Donoghue P.E. s.a., The development and validation of dynamic fracture propagation model for gas transmission pipelines, in Int. J. Pres. Ves. & Piping, nov. 1997, p. 11-25
23. Draghici Gh, Zecheru Gh., Particularitati privind verificarea tenacitatii tevilor din otel pentru conducte, Mecanica ruperii – Buletinul ARMR, nr. 11, 2001, p.
24. Dutta B.K., s.a., Application of a modified damage potential to predict ductile crack initiation in welded pipes, in Pressure Vessels Piping, 82 (2005), p. 833-839
25. Dziubinski M., Fratczak M., Markowski A.S., Aspects of risk analysis associated with major failures of fuel pipelines, Journal of Loss Prevention in the Process Industries, 19 (2006) 399–408
26. Heitzer M., Plastic limit loads of defective pipes under combined internal pressure and axial tension, International Journal of Mechanical Sciences 44 (2002) 1219–1224
27. Hopkins P., Jones D.G., Clyne A.C.; The Significance of Dents and Defects in Transmission Pipelines, Paper C376/049, Proceedings of International Conference on Pipework, Engineering and Operation, Institution of Mechanical Engineers, London, February 1989
28. Hovey D.J., Farmer E.J.,- Pipeline accident, failure probability determined from historical data, Oil & Gas Journal, July, 12 1993, p. 104-107
29. Hyde T.H., Luo R., Becker A.A., Elastic–plastic analysis of offset indentations on unpressurised pipes, International Journal of Solids and Structures 23 (2006) 2356–1269
30. Iung T., s.a., Resistance and toughness of
pipeline steels. Crack arrest in clevage fracture,
31. Jahromi S.A. J., Javadpour S., Gheisari Kh., Failure analysis of welded joints in a power plant exhaust flue, Engineering Failure Analysis 13 (2006) 527–536
32. Jayadevana K.R., Østbyb E., Thaulow C., Fracture response of pipelines subjected to large plastic deformation under tension, International Journal of Pressure Vessels and Piping 81 (2004) 771–783
33. Jones D.G.; The Significance of Mechanical Damage in Pipelines, 3R International, 21, Jahrgang, Heft, 7, July 1982
34. Kelly J.S. s.a., ASTM Standards for preservation and rehabilitation, Chemical Process Industry, 1996
35. Kiefner J.F., Alexander C.R., Fowler J.R., Repair of Dents Containing Minor Scratches, Paper 9, 9th Symposium on Line Pipe Research, Pipeline Research Committee of the American Gas Association, Houston, Texas, 1996
36. Kim J. W., Park C. Y., Experimental investigation of the failure behavior of notched wall-thinned pipes, Nuclear Engineering and Design 236 (2006) 1838–1846
37. Kuprewicz B., Observations on the Application of Smart Pigging on Transmission Pipelines, A Focus on OPS’s Inline Inspection Public Meeting of 8/11/2005
38. Liu J.H., Francis A., Theoretical analysis of local indentation on pressured pipes, International Journal of Pressure Vessels and Piping 81 (2004) 931–939
39. Lopez E., Osella A., Martino L., Controlled experiments to study corrosion effects due to external varying fields in embedded pipelines, Corrosion Science 48 (2006) 389–403
40. Macdonald K.A., Cosham A., Best practice for the assessment of defects in pipelines – gouges and dents, Engineering Failure Analysis 12 (2005) 720–745
41. Macdonald K.A., Maddox S.J., New guidance for fatigue design of pipeline girth welds, Engineering Failure Analysis 10 (2003) 177–197
42. Martinez L.J., Rodriguez E., Developing tolerable risk criteria for gas transmission pipelines, Zhang B., s.a., Theoretical and experimental study of stress corrosion cracking of pipeline steel in near neutral pH environment, 2000 International Pipeline Conference – ASME 2000 / Canada, vol.1, p.63-69
43. Milne I., Solution to the problem of the use of R6, The assessment of cracked components by fracture mechanics, EGF4, Mechanical Engineering Publications, London, 1989, p.457-472
44. Muntinga T.G., Koning C.; Verification of External Damage Models by Burst Tests on Pipe Sections, Paper 13, Proceedings of International Pipeline Technology Conference, Oostende, Belgium, 15-17 October 1990, pp.13.25-13.32.
45. Netto T.A., Ferraz
46. Ong L.S., Chan Y.W., Seet G.; The Elastic Analysis of a Dent on Pressurised Pipe, International, Journal of Pressure Vessels and Piping, Vol. 38, 1989, pp. 369-383
47. Ong L.S., Derivation of Stresses Associated With a Long Axial Dent in a Pressurised Cylinder, International Journal of Mechanical Science, Vol. 33, No. 2, 1991, pp. 115-123
48. Ong L.S., Soh A.K., Ong J.H.; Experimental and Finite Element Investigation of a Local Dent on a Pressurised Pipe, Journal of Strain Analysis, Vol. 27, No. 3, 1992, pp. 177-185
49. Osage, D.A., Prager, M., Status and Unresolved Technical Issues of Fitness-For-Service Assessment Procedures for the Petroleum Industry, ASME PVP-Vol. 359, American Society of Mechanical Engineers, New York, 1997, p. 117-128
50. Palmera A., Touheya M., Holdera S., Murray A., Booth S., Full-scale impact tests on pipelines, International Journal of Impact Engineering 32 (2006) 1267–1283
51. Pavel A., s.a., Siguranta in functionare a utilajelor petrochimice, vol. I , cap.2 – Siguranta functionarii conductelor, Editura Tehnica, Bucuresti, 1987
52. Pellini W. S., Principles of Fracture – Safe Design. Part I, Welding Research. Supplement to the Welding Journal, 91 – s, martie 1971
53. Pellini W. S., Puzak P.P., Fracture Analysis Diagram Procedures for the Fracture – Safe Design of Steel Structures, Welding Research Council Bulletin, 88, 1963
54. Popescu D., Pavel A. Risc tehnic/tehnologic. Editura Briliant, Bucuresti, 1998
55. Pussegoda L. N.,s.a., Review of CTOA as a
measure of ductile fracture toughness, 2000 International Pipeline Conference –
ASME 2000 /
56. Raseev. D., Zecheru Gh., Tehnologia fabricatiei aparaturii – instalatiilor statice – petrochimice si de rafinarii, Editura Tehnica, Bucuresti, 1982
57. Roovers P., Bood R., Galli M.,
58. Rosenfeld M.J., Investigations of Dent Rerounding Behaviour, Volume 1, Proceedings of Second International Pipeline Conference, IPC-98, Calgary, Canada, American Society of Mechanical Engineers, 1998, pp. 299-307
59. Rosenfeld M.J., Procedure improves line pipe Charpy test interpretation, Oil &Gas Journal, Apr. 14, 1997, p. 40-46
60. Rothwell A.B., The application of the Battelle “short formula” to the determination of ductile fracture arrest toughness in gas pipelines, 2000 International Pipeline Conference – ASME 2000 / Canada, vol.1, p.233-238
61. Rothwell A.B., The application of the Battelle “short formula” to the determination of ductile fracture arrest toughness in gas pipelines, 2000 International Pipeline Conference – ASME 2000 / Canada, vol.1, p.233-238
62. Rusu O., Teodorescu M., Lascu – Simion N., Oboseala metalelor. Baze de calcul, Editura Tehnica, Bucuresti, 1992
63. Sandvik A., Řstby E., Thaulow C., Probabilistic fracture assessment of surface cracked pipes using strain-based approach, Engineering Fracture Mechanics 73 (2006) 1491–1509
64. Saxena S., Ramachandra Murthy D.S., Elastic-plastic fracture mechanics based prediction of crack initiation load in through-wall cracked pipes, Engineering Structures 26 (2004) 1165–1172
65. Schulze H.D., Togler G., Bodman E.; Fracture Mechanics Analysis on the Initiation and Propagation of Circumferential and Longitudinal Defects in Straight Pipes and Pipe Bends, Nuclear Engineering And Design, Vol. 58, 1980, pp 19-31
66. Spiekhout J., Gresnigt A.M., Koning C., Wildschut H.; Calculation Models for the Evaluation of the Resistance Against Mechanical Damage of Pipelines, 3R International, 25. Jahrgang, Heft, pp198-203, 4 April 1986
67. Staat M., Plastic collapse analysis of longitudinally flawed pipes and vessels, Nuclear Engineering and Design 234 (2004) 25–43
68. Stephanie A., Flamberg C.G, Robert C.G, Final
Report on Benchmarking, Emerging Pipeline Inspection Technologie, September
2004, Battelle,
69. Stephens D., Lais B.N., - Development of an alternative criterion for residual strength of corrosion defects in moderate – to high – toughness pipe, 2000 International Pipeline Conference, Vol. 1, ASME 2000, p.781-791
70. Stephens, D., Lais, B.N., - Development of an alternative criterion for residual strength of corrosion defects in moderate – to high – toughness pipe, 2000 International Pipeline Conference, Vol. 1, ASME 2000, p.781-791
71. Stewart G.R., Elwazri A.M., Varano R., Pokutylowicz N., Yuea S., Jonas J.J., Shear punch testing of welded pipeline steel, Materials Science and Engineering A 420 (2006) 115–121
72. Taweela A.M., Yan J., Azizi F., Odedrab D., Goma H.G., Using in-line static mixers to intensify gas–liquid mass transfer processes, Chemical Engineering Science 60 (2005) 6378 – 6390
73. Tenchea P., Elemente de asigurare a calitatii produselor sudate, OID – ICM, Bucuresti, SID 78, 1992
74. Tudor I., Materiale speciale si coroziune,
Editura Universitatii din
75. Ulmanu V., Dumitrescu A., Conducte submarine pentru transportul produselor petroliere, Editura AGIR, Bucuresti, 2001
76. Ulmanu V., Material tubular petrolier, Editura Tehnica, Bucuresti, 1992
77.
Wang K.C.,
Smith E.D., The Effect of Mechanical
Damage on Fracture Initiation in Linepipe: Part I - Dents, Canadian
Centre for Mineral and Energy Technology (CANMET),
78. Westwood S., BJ Pipeline Inspection Services Arti Bhatia, Inline Inspection Decisions and Results using an Integrated Technology for a Baseline, Inspection Program on a Large Diameter High Pressure Gas Transmission and Interconnect System, Alliance Pipeline Limited, Proceedings of IPC 2004, International Pipeline Conference, October 4 - 8, 2004 Calgary, Alberta, Canada, IPC04-0100
79. Zecheru Gh, Draghici Gh., Estimarea rezistentei mecanice reziduale a conductelor metalice fisurate, Mecanica ruperii – Buletinul ARMR, nr. 11, 2001, p.
80. Zecheru Gh., Draghici Gh., Elemente de
stiinta si ingineria materialelor, vol.I, II Editura ILEXIM
si Editura Universitatii din
81. Zecheru Gh., Lata I., Draghici Gh., The Use of Pipelines Defect Assessment Acceptance Charts for the evaluation of the Remaining Strength, in Mecanica ruperii – Buletinul ARMR, nr. 17, iulie 2005, p.11-17
82. Zecheru Gh.,
83. Zecheru Gh., Neacsu M., Aprecierea
probabilitatii de cedare a recipientelor sub presiune cu ajutorul
FAD, Simpozionul National de Mecanica Ruperii –
84. Zecheru Gh., Neacsu M.,
85. Zecheru Gh., Neacsu M., Lata I., The Probabilistic Conception of the Pipeline Defect Acceptance Charts, in Mecanica ruperii – Buletinul ARMR, nr. 17, iulie 2005, p.31-36
86. Zecheru Gh., Pana I., Lata I., Solutii tehnice pentru incercarea la presiune a tevilor din otel pentru conducte, in vol. SIMEC2005, CONSPRESS ISBN 973-7797-43-4, p.165-170
87. Zecheru Gh., Petrescu M. G., Metode bazate pe conceptele mecanicii ruperii pentru alegerea clasei de calitate a otelurilor, Simpozionul National de Mecanica Ruperii – Midia, 1996, p.73-78
88. Zecheru Gh., Pupazescu Al., Petrescu M., Estimarea rezistentei mecanice disponibile a conductelor cu defecte produse de coroziune, Simpozionul National de Mecanica Ruperii – Ploiesti, 2001
89. Zecheru, Gh., Petrescu, G.P., Pupazescu, Al. – Analiza metodelor de apreciere a efectelor coroziunii asupra capacitatii portante a conductelor de transport, Simpozionul National de Mecanica Ruperii, Ploiesti, 2001
90. R6 – Revision 4 – Assessment of the integrity of
structures containing defects, British Energy, BNFL Magnox Generation, AEA
Technology,
91. ** * API Standard 1104, Welding of pipelines and related facilities, API, may 1994
92. * * * EN 13445:2002 – Unfired Pressure Vessels, CEN
93. * * * SR EN 10208 – 2, AC: 1998 – Tevi de otel pentru conducte destinate fluidelor combustibile, Conditii tehnice de livrare – Partea 2: Tevi in clasa de prescriptii B, IRS Bucuresti
94. * * * API
Specification 5L, Specification for Line Pipe, API,
95. * * * API,
Base Resource Document on Risk-Based Inspection, API Publication 581, American
Petroleum Institute,
96. * * * ASTM E 436 -86, Standard method for Drop –Weight Tear Test of Feritic Steels
97. * * * Doc. F-SP-120, Standard specification for offshore installations, STATOIL, 1988
98. * * * Guide on methods for assessing the acceptability of flaws in fusion welded structures, BS 7910 : 1999, Incorporating Amendment No. 1, British Standards Institution, London, UK, 1999
99. * * * A guide to understanding the issues, Tanks Focus Area, 1996, Oak Ridge National Laboratory Tank Cleanup
100. * * * API 1163, “In-line Inspection Systems Qualification Standard,” First Edition, August 2005
101. * * * API RP 5 L3, API Recommended practice for conducting DWTT en line – pipe
102. * * * API Standard 579, Recommended practice for
Fitness-For-Service and continued operation of equipment (piping, vessels and
tanks),
103. * * * ASTM E 1152, Standard Test Method for Determining J – R Curves, Annual Book of ASTM Standards, Section 3, Vol. 03.01, Philadelphia, 1990
104. * * * ASTM Standards for mentenance, repair and operations, Chemical Process Industry, 1996
105. * * * Defect assessment in pipelines, Budapesta, 2002, Curs organizat de Entreprise Training International
106. * * * Fitness-For-Service, API Recommended Practice 579, First Edition, American Petroleum Institute, January 2000
107. * * * Gunite and Associated Tanks Remediation Project. Modified Light Duty Utility Arm System pipe cleaning procedure, GAAT-RP/P-149, Lockheed Martin Energy Research Corporation, 1998a, Rev. 1
108. * * * Gunite and Associated Tanks Remediation Project. Modified Light Duty Utility Arm System pipe plugging procedure, GAAT-RP/P-134, Lockheed Martin Energy Research Corporation, 1998c, Rev. 0
109. * * * Intretinerea si reparatia capitala a conductelor colectoare si de transport gaze naturale. Normativ departamental Nr. 3783 – 93, M.I. – Directia generala Strategia industriei energetice, petrol si gaze, Regia autonoma ROMGAZ Medias, 1993
110. * * * NACE Standard MR-01-75 (rev.80). Material requirement. Sulfide stress Cracking resistant metallic material for oil-field equipment
111. * * *
Proiectarea si construirea conductelor colectoare si de transport
gaze naturale. Normativ departamental
Nr. 3915 –
112. * * * Welding Handbook, vol. 2, 8-th Edition, Welding Processes, American Welding Society, Miami, 1991
