Analiza costurilor salariale

Costurile salariale constituie un element principal al costurilor totale ale intreprinderii dar si o componenta importanta a valorii adaugate.

In cadrul acestor cheltuieli se includ cheltuielile cu salariile, cheltuielile cu asigurarile si protectia sociala. Daca se au in vedere elementele componente, cheltuielile cu personalul se pot structura astfel: salarii tarifare, sporuri acordate(conditii grele de munca, spor de toxicitate, spor de noapte, vechime in munca, spor de fidelitate, spor de stres, spor pentru titluri stiintifice, spor pentru ore suplimentare peste programul normal de lucru), premii, contributii privind asigurarile si protectia sociala.

Studiul lor evidentiaza factorii principali de influenta dar ajuta si la stabilirea celor mai adecvate masuri pentru gospodarirea rationala a fondului de timp.

Referitor la costurile salariale, se vor urmari aspectele:

1.Analiza modificarii absolute a cheltuielilor salariale

2. Analiza modificarii relative a cheltuielilor salariale

3.Analiza eficientei costurilor salariale

4.Corelatia dintre dinamica productivitatii muncii si dinamica salariului.

Pentru muncitori fondul anual de salarii se determina cu relatia:

unde:

Fs – fondul de salarii

- numarul mediu scriptic anual de muncitori

- salariul mediu anual pe muncitor

Pentru a exemplifica aceasta analiza , folosim datele din tabelul 4.4.

Tabelul 4.4. Situatia costurilor salariale - lei -

Analiza modificarii absolute a fondului de salarii urmareste a masura marimea influentei factorilor si sensul lor.

Modificarea absoluta a fondului de salarii se obtine ca diferenta dintre fondul efectiv din anul curent si cel aferent anului precedent.

              lei.

Acest spor al fondului de salarii este determinat de :

modificarea numarului mediu scriptic de muncitori si,

modificarea salariului anual pe muncitor.

1. Influenta modificarii numarului mediu scriptic se calculeaza :

iar

mii lei

Numarul mediu scriptic s-a micsorat in perioada cercetata cu un muncitor, drept urmare, fondul de salarii s-a redus cu 264,16 lei.

2. Influenta modificarii salariului mediu anual pe muncitor are relatia:

Salariul mediu anual pe muncitor a crescut in intervalul cercetat cu 12935 lei, in consecinta : fondul de salarii anual a sporit cu 28159,49 lei .

Cum salariul mediu anual al unui muncitor este dependent de numarul de ore lucrat anual (h) si salariul mediu orar (sh), influenta mai sus calculata se datoreaza celor doi factori, deci:

2.1. Influenta modificarii numarului de ore lucrate de un muncitor pe an:

produsul se noteaza cu si relatia devine:

Numarul de ore lucrate de un muncitor pe an a scazut cu 121 ore/muncitor , fapt ce a adus la scaderea fondului de salarii cu –34244,21 mii lei. Aspectul negativ nu-l constituie aceasta diminuare a fondului de salarii , efectul , ci faptul ca s-a diminuat cu 6% numarul de ore efectiv lucrate de un muncitor pe an.

2.2. Influenta modificarii salariului mediu orar se calculeaza astfel:

Salariul mediu orar pe muncitor sporeste cu 0,15 lei/ora , in aceste conditii , fondul de salarii a sporit cu 62403,7 mii lei .

Concluzia ce rezulta este aceea ca salariul mediu anual al unui muncitor a sporit numai datorita cresterii salariului orar , in timp ce fondul de timp disponibil nu a fost folosit decat in proportie de 94%.

Modificarea absoluta a fondului de salarii nu este corelata cu activitatea desfasurata , programul de productie oglindit in masa productiei fabricate. Pentru a imbogati informatiile privitoare la modul cum a evoluat fondul de salarii, se impune analiza modificarii relative a acestuia.

Modificarea relativa a fondului de salarii se obtine ca diferenta dintre fondul efectiv si fondul admisibil de salarii.

                 (1)

La randul lui, fondul admisibil de salarii se calculeaza :

, unde:

- fondul salarii din perioada precedenta

- indicele de realizare a productiei.

iar

mii lei

Pentru a individualiza factorii ce influenteaza modificarea relativa, in relatia operam o serie de artificii matematice. In primul rand , scriem ca:

Fs = T∙ sh, unde:

T- timpul total lucrat de muncitori exprimat in ore();

sh – salariul orar

Relatia (1) devine:

Se inmulteste si se imparte termenul T₁×sh₁ cu Pf₁ si se scoate in fata termenul comun:

Cum raportul nu este altceva decat productivitatea muncii exprimata prin timpul necesar pentru a fabrica o unitate de produs, in consecinta:

Prin urmare , modificarea relativa este influentata de modificarea : productivitatii orare( si salariul orar

1. Influenta modificarii productivitatii orare:

Cresterea productivitatii muncii, reducerea timpului necesar pentru a obtine o unitate de produs , a condus la scaderea fondului de salarii cu 62412,38 lei.

2. Influenta salariului orar:

Marirea salariului mediu orar, in perioada cercetata, a generat o crestere a fondului de salarii cu 62403,7 mii lei.

Insumand cele doua influente partiale , explicam modificarea relativa a fondului de salarii.

Din compararea cheltuielilor cu salariile efective(Fs₁) cu cele admisibile(Fs_a) rezulta fie o economie relativa, cand Fs₁ < Fs_a, fie o depatire relativa cand Fs₁ > Fs_a. Existenta economiei relative evidentiaza faptul ca ritmul de crestere a productivitatii muncii(i_w) a fost superior ritmului de crestere a salarului(i_s), aspect favorabil .Daca ritmul de crestere a productivitatii muncii este devansat de ritmul cresterii salarului apare o depatire relativa a cheltuielilor cu salariile, aspect nefavorabil.

Analiza modificarii relative a fondului de salarii evidentiaza, fata de modificarea absoluta , importanta respectarii corelatiei dintre cresterea productivitatii muncii si cresterea salariului mediu. In cazul cercetat , desi intre ritmul de crestere a productivitatii muncii si cel al salariului mediu diferenta este mica , respectarea acestei legitati economice a condus la o economie la fondul de salarii de 8,68 mii lei.

Eficienta cheltuielilor salariale se evidentiaza si analizeaza cu indicatorii:

- costurile cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare;

- costurile cu salariile la 1000 lei cifra de afaceri;

- costurile cu salariile la 1000 lei valoare adaugata.

Reducerea costurilor cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare, cifra de afaceri sau valoare adaugata semnifica cresterea eficientei costurilor salariale ca urmare a sporirii mai accentuate a veniturilor din exploatare, respectiv, cifra de afaceri sau valoarea adaugata fata de majorarea cheltuielilor cu personalul (eventual muncitorii).

Folosind datele din tabelul 4.4. se prezinta metodologia de analiza a indicatorului „Costurile cu salariile muncitorilor la 1000 lei cifra de afaceri”(Isc).

Modificarea costurilor cu salariile muncitorilor la 1000 lei cifra de afaceri se calculeaza astfel:

∆ = Isc₁-Isc₀ = =189 – 192 = -3 lei

Nivelul acestui indicator s-a diminuat cu 3 lei, aspect favorabil, si s-a datorat:

1.     modificarii fondului de salarii pentru muncitori

∆Fm = =201,3 –192 =+ 9,3 lei(sau ‰)

Fondul de salarii a crescut cu 278.953,3 lei, in consecinta indicatorul analizat a crescut cu 9,3 lei.

2.     modificarea cifrei de afaceri

∆CA ==189– 201,3 = - 12,3 lei(sau ‰)

Cifra de afaceri s-a majorat in perioada cercetata cu 11.951.582 lei , drept urmare nivelul indicatorului cercetat s-a redus cu 12, 3 lei. Conditia ce trebuie respectata ca nivelul acestui indicator sa scada, ce semnifica cresterea eficientei costurilor salariale, este ca ritmul de crestere a cifrei de afaceri sa devanseze ritmul de crestere a fondului de salarii(i _CA > i _Fm) cum este in cazul de fata: i _CA =106,6 % este mai mare decat i _Fm =104,8 %.

Pentru a pune in evidenta si alti factori ce afecteaza marimea acestui indicator procedam la o descompunere de tip multiplicativ, astfel:

- necesarul relativ de muncitori pentru 1 leu cifra de afaceri(forma indirecta de exprimare a productivitatii muncii);

- salariul mediu anual pe muncitor;

- timpul de munca(in om-ore) lucrat de un muncitor pe an;

- salariul mediu orar a unui muncitor.

Studiul factorial se detaliaza astfel:

∆ = Isc₁-Isc₀ =

= 189 – 192 = -3 lei si se datoreaza:

1. Influenta modificarii necesarului relativ de muncitori

∆= sau

∆= Isc’₀ – Isc₀

cum Isc’₀ =

∆= 180,2-192 =180,2– 192 = - 11,8 lei.

Urmare a reducerii necesarului relativ de muncitori(de fapt a cresterii productivitatii muncii) nivelul indicatorului s-a diminuat cu 11,8 lei, influenta favorabila.

2. Influenta modificarii timpul de munca(in om-ore) lucrat de un muncitor pe an

∆= sau

∆= Isc’₁ - Isc’₀

Isc’₁ = , iar

∆= 169,4– 180,2 = - 10,8 lei.

Timpul lucrat de un muncitor pe an a scazut cu 121 om ore si a generat o reducere a nivelului indicatorului analizat cu 10,8 lei.

3. Influenta modificarii salariului mediu orar

∆= sau

∆= Isc₁- Isc’₁ =189 –169,4 =+ 19,6 lei.

Salariul mediu orar a crescut cu 0,05 lei pe ora, drept urmare, marime indicatorului a crescut cu 19,6 lei.

In mod asemanator se poate face analiza factoriala a cheltuielilor salariale la 1000 lei venituri din exploatare si a cheltuielilor cu salariile la 1000 lei valoare adaugata.

Cresterea mai rapida a productivitatii muncii fata de cresterea salariului este o conditie de baza pentru sporirea eficientei activitatii economice la nivel micro si macroeconomic

In scopul rentabilizarii activitatii economice si intaririi disciplinei economice-financiare, prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului 79 din 31.05 2001 se dispune”indicele castigului salarial mediu nu poate fi mai mare decat indicele productivitatii muncii calculat in unitati fizice sau, dupa caz in unitati valorice”.[1]

Pentru a cerceta corelatia dintre cele doua marimi se calculeaza indicele de corelatie(i_c)

unde:

i_w- indicele productivitatii muncii,

i_s - indicele salariului.

Respectarea corelatiei are loc atunci cand folosim relatiile 1a si 2a i_c este mai mare sau egal cu 100, iar in cazul relatiilor 1b si 2b indicele de corelatie este mai mic sau egal cu 100.

Respectarea sau nu a corelatiei dintre productivitate si salariu are ca efect cresterea sau diminuarea eficientei cheltuielilor cu salariile a intreprinderii. Acest aspect se poate cerceta la diferite nivele de agregare.

1) La nivelul entitatii economice respectarea (nerespectarea) corelatiei se concretizeaza in scaderea (cresterea) nivelului indicatorului „Cheltuieli cu salariile la 1000 lei cifra de afaceri”.Analiza anterior efectuata(§5.3.3.) subliniaza ca la nivelul intreprinderii corelatia a fost respectata, in sensul ca ritmul de crestere a cifrei de afaceri este mai mare decat ritmul de crestere a fondului de salarii(I_CA=106,5% iar I_Fm=104,8%, tabelul 5.4.)    

2) Pentru a evidentia alta forma de manifestare a corelatiei plecam de la formula initiala a indicatorului”Cheltuieli cu salariile la 1000 lei cifra de afaceri”si facem artificiile de calcul de mai jos:

Analiza respectarii corelatiei in acest caz se reduce la studiul factorial al indicatorului:

Isc =

Modificarea indicatorului este data de relatia: