|
|
|
TRADITIONALISM si MODERNISM IN PERIOADA INTERBELICA (1918 - 1944)
Perioada dintre cele doua razboaie mondiale reprezinta in cultura si in literatura romana un moment de puternica efervescenta intelectuala si creatoare, generata de confruntarea dintre doua mentalitati la fel de puternice - pe de-o parte traditionalismul, care se revendica din scoala samanatorismului si a poporanismului si, pe de alta parte, modernismul, care continua pe o treapta superioara, preocuparile de emancipare culturala ale Junimii, in sensul deschiderii catre valorile civilizatiei si ale culturii europene. Cele doua ideologii/curente literar-artistice se vor manifesta de cele mai multe ori complementar, intr-o sinteza estetica de o surprinzatoare noutate si originalitate.
TRADITIONALISMUL
Este promovat de revistele "Viata romaneasca" ( Iasi, 1906, condusa de Garabet Ibraileanu, care semneaza si articolul-program "Catre cititori" in care enunta orientarea traditionalista a revistei) si "Gandirea" (Cluj, 1921), care joaca rolul cel mai important in cadrul miscarii prin doctrina pe care o fundamenteaza prin articolele-manifest
"Revolta fondului nostru nelatin" de Lucian Blaga si "Sensul traditiei", semnat deNichifor Crainic, mentorul acestei grupari.
Reprezentanti: Lucian Blaga, Ion Pillat, Vasile
Voiculescu, Al. Philippide,
Adrian Maniu, Aron Cotrus, Radu
Gyr, Cezar Petrescu, Garabet Ibraileanu, Mateiu Caragiale, Gib
Mihaescu etc.
Principii estetice: afirmarea specificului national, ale carui coordonate spirituale au devenit teme ale creatiilor literare- istoria, folclorul, fondul credintelor mitologice, ritualurile religioase, atitudini specifice/modul de a fi si de a concepe existenta, ortodoxismul/constiinta religioasa, timpul, iubirea, natura, fiorul mortii, Marea trecere, transcendentul etc
Viziunea artistica ce contureaza reperele unui univers existential rustic, bucolic, exaltand forta vietii, teluricul, relatia cu spatiul-matrice, valorile traditionale, sentimentul comuniunii cu natura creeaza imaginea spiritualizata a Daciei felix si a omului legat prin toate fibrele fiintei sale de acest spatiu paradiziac.
Tonalitatile afective sunt fiorul religios, de
sensibilitate metafizica, panteismul, nostalgia paradisului pierdut,
destinul christic, dorul, sentimentul trecerii ireversibile a timpului,
nostalgia rememorarii, sentimentul puternic al trecutului, sentimentul
cosmic (
Retorica afectiva, simboluri din planul naturii si al reprezentarilor religioase, registre stilistice specifice ( popular - arhaic, regional, liturgic), model clasic de versificatie.
MODERNISMUL
S-a manifestat in cadrul cenaclului si al revistei "Sburatorul", care a jucat un rol la fel de important ca si Junimea, la mijlocul veacului al XIX-lea. Doctrina estetica a modernismului s-a conturat in textele programatice ale criticului Eugen Lovinescu din "Istoria civilizatiei romane moderne" si din "Istoria literaturii romane contemporane", vizand, in principal, modernizarea culturii si a literaturii romane prin adoptarea modelului cultural occidental. Acest proces presupune, in conceptia lui Lovinescu (care adopta premisele teoretice ale sociologului francez Gabriel Tarde) sincronizarea cu valorile culturii europene( sintetizate in expresia "spiritul veacului") si adaptarea lor, in sens creator, la fondul nostru cultural.
"Mutatia valorilor estetice", adica procesul de modernizare, asa cum se va manifesta el prin intermediul principiilor estetice, presupune abordarea stiintelor si a filozofiei moderne (psihologie, psihanaliza, sociologie, matematica etc), orientarea spre un spatiu in care problemele de constiinta sunt posibile - spatiul citadin- si spre categoria intelectualului, capabil sa rezoneze cu "spiritul veacului". Ceea ce aduce nou modernismul este, asadar, intelectualizarea si filtrarea prin constiinta a existentei, ca o cale catre Adevar si Absolut.
Viziunea poetica este construita pe coordonatele unui univers existential modern, perceput in sens filozofic si cu referinte in sfera stiintei, a culturii, a mitologiei. Tematica vasta, existentialista , se orienteaza spre conditia umana, spre cunoastere, relatia eu - univers, viata si moarte, alienare, cautarea Absolutului, iubire, raportul eu/Fiinta - Divinitate, cautarea de sine etc.
In poezie, reprezentantii sunt G.Bacovia (simbolismul autentic, decadent), L. Blaga (expresionismul), T. Arghezi (estetica uratului), I.Barbu (ermetism si hermetism liric). In proza, Camil Petrescu (prin teoretizari si prin romanul subiectiv de tip proustian), H.P.Bengescu (prin mediul citadin, problematica intelectualului), M.Eliade (romanul experientei, formula gidiana a jurnalului in jurnal) etc.
Expresivitatea poetica este generata de prezenta simbolurilor plurisemnificative, a sugestiei, ambiguitate, registre lexicale variate, resemantizare, intr-un limbaj poetic autoreflexiv de o originalitate uneori frapanta. Prozodia se articuleaza divers, de la forme prozodice clasice sau poezii cu forma fixa la versul liber, strofe monobloc, heterometrice, construite prin tehnica ingambamentului.
