Ilustreeaza conceptul operational personaj-narator, folosind ca suport un text narativ studiat.

Stefan Gheorghidiu – Ultima noapte

Hanu Ancutei - Fantana dintre plopi, Mihail Sadoveanu

Naratorul reprezinta instanta intermediara intre autor si cititor, este cel ce relateaza suita evenimentelor, care comunica istorisirea narata cititorului fictiv.

Naratorul nu se confunda cu autorul. Autorul abstract este cel care a creat universul epic, iar naratorul este cel care comunica istorisirea narata cititorului fictiv.

Naratorul – personaj (Stefan Gheorghidiu – “Ultima noapte…”, capitanul de mazili Neculai Isac atunci cand povesteste intamplarea de la fantana dintre plopi, “Hanu Ancutei”) - participa la intamplari, este implicat direct in succesiunea evenimentiala. Relatarea se face la persoana I, existand o perspectiva subiectiva asupra evenimentelor narate, caci naratorul face parte din lumea fictiva pe care o expune.

Neculai Isac povesteste auditoriului (ascultatorii prezenti la han), aducand la cunostinta si cititorului intamplarile de „pe vremea celeilalte Ancute”, prin tehnica evocarii, fiind deci un narator. Prin participarea directa la succesiunea evenimentiala el este un personaj, alaturi de celelalte personaje ale povestirii (Marga, unchiul Hasanache, fratii acestuia), cele doua atributiuni facand din Neculai Isac un narator-personaj

Perspectiva subiectiva pe care o are asupra relatarii vine ca o consecinta a faptului ca este un narator-personaj. Experienta de viata a lui Neculai Isac, mediul social, sexul si varsta isi pun amprenta asupra povestirii: „Eram un om buiac si ticalos. Om nevrednic nu pot sa spun ca am fost […] dar imi erau dragi ochii negri si pentru ei calcam multe hotare.”