Profilul psihologic al criminalului - cercetare

PROFILUL PSIHOLOGIC AL CRIMINALULUI - CERCETARE

METODOLOGIA CERCETARII

1. Obiectivul cercetarii: consta in stabilirea trasaturilor definitorii ale profilului criminalului, trasaturi ce tin de patologia personalitatii, nivelul agresivitatii, furia ca stare sau trasatura, izolare emotionala si sociala, impulsivitate si modul de a gandi.

2. Ipotezele si design

Ipoteza nr. 1

Ipoteza generala: Exista diferente semnificative in ceea ce priveste nivelul agresivitatii intre criminali, talhari si populatia generala.

Ipoteza specifica: Nivelul agresivitatii este semnificativ mai ridicat in cazul criminalilor, in comparatie cu talharii si populatia generala.

Ipoteza nr. 2

Ipoteza generala: Exista diferente semnificative in ceea ce priveste furia ca stare sau trasatura precum si impulsivitatea intre criminali, talhari si populatia generala.

Ipoteza specifica: In cazul criminalilor furia ca stare sau trasatura precum si impulsivitatea se vor manifesta intr-un grad semnificativ mai inalt comparativ cu subiectii din populatia non-infractionala si talharii.

3. Subiectii

Un lot de 45 de subiecti din care 15 subiecti condamnati pentru crima, 15 subiecti condamnati pentru talharie si un lot de 15 subiecti non-delincventi.

Subiectii delincventi sunt persoane judecate si condamnate la privare de libertate, din cadrul penitenciarului Timisoara pentru crima si talharie. Subiectii de sex masculin au participat voluntar la completarea bateriei de teste necesara cercetarii, administrarea fiind facuta colectiv. Subiectii non-delincventi au participat de asemenea voluntar la cercetare.

4. Materiale

a. Chestionar pentru agresivitate AQ

Autori: Armold H. Buss si Mark Perry

Scop: masurarea celor 4 scale ale agresivitatii

Descriere: acesti 29 de itemi masoara 4 aspecte ale agresivitatii.

agresivitatea psihica (PA: itemi 1,5,9,13,17,21,24,26,28)

agresivitatea verbala (VA: itemi 2,6,10,14,18)

furia (A: itemi 3,7,11,15,19,22,29)

ostilitate (H: itemi 4,8,12,16,20,23,25,27)

Chestionarul de agresivitate este un instrument, dezvoltat de primul autor cu peste 30 de ani in urma. AQ-ul a fost dezvoltat de la un fond comun de 52 de itemi, multi dintre acestia au fost originali din Inventarul de ostilitate, prin mijloace de analiza a factorilor principali componenti si analiza a factorilor confirmatori. Instrumentul permite sa evaluam nu numai cat de agresivi este cineva folosind scorurile totale, dar de asemenea cum acea agresivitate este manifestata, care este determinata de scopuri subscalelor.

Norme: pentru un model de 612 studenti de gen masculin, subscala AQ a avut urmatoarele medii (si deviatii standard): agresivitate psihica: 24.3 (7.7), agresivitate verbala: 15.2 (3.9), furie: 17.0 (5.6), ostilitate: 21.2 (5.5); media pentru scorul total pentru aceast model a fost 77.8 cu o deviatie standard de agresivitate psihica: 17.6 (6.6). agresivitate verbala: 13.5 (3.9), furie: 16.7 (5.8) si ostilitate: 20.2 (6.3); scorurile totale au avut o medie de 68.2 si o deviatie standard de 17.0.

Scorurile: Itemii 24 si 29 sunt primii reverse-scored. Scorurile subscalelor sunt suma scorurilor pentru acei itemi din subscale. Un scor total este suma tuturor scorurilor si randurilor de la 29 la 145. Scorurile mai mari reflecta mai multa agresivitate.

Fidelitate: Consistenta interna al chestionarului agresivitatii este foarte buna. Coeficientii alfa au fost 85, 72,83,77 pentru PA, VA, A, si H subscale. Scorurile totale au avut alfa de 89. AQ-ul este un instrument stabil cu bune teste de fidelitate; dupa o perioada de 9 saptamani corelatia de teste a fost: 80, 76, 72 pentru subscale PA, VA, A, H si 80 pentru scorurile totale.

Valabilitate: Scorurile AQ-ului au fost corelate modeland fiecare impreuna. Oricum, cand variatia in corelatie cotizeaza scorurile furiei au fost partial afara, corelatiile nu au avut semnificatie; aceasta sustine validitatea teoretica a AQ-ului in asociatia dintre agresivitatea psihica, agresivitatea verbala, si ostilitatea sunt datorita conexiunii cu furia. Scorurile au de asemenea o concurenta valida cu nicio semnificatie asociata intre agresivitatea psihica si agresivitatea verbala si emotie, dar stranse corelatii intre emotie, furie si ostilitate. Scorurile de la toate cele 4 subscale coreleaza cu impulsivitatea, competitia si asertivitatea, de asemenea corelatii mai mici au fost gasite intre agresivitatea psihica si ostilitate. Validitatea constructiei a fost evidentiata cu corelatii intre AQ-ul si neasemuita observatie a agresivitatii, sociabilitatii si timiditatii.

Referinte primare: Buss, A. H. si Perry, M. (1992). Chestionarul agresivitatii, Jurnalul personalitatii si psihologiei sociale, 63, 452-459. instrument reprodus cu permisiunea lui Arnold Buss si a Asociatiei Psihologilor Americani.

Accesibilitate: articolul din jurnal.

b. Baratt impulsiveness scale 11 (bis- 11) scala barratt 11 a impulsivitatii

Autori: E. S. Barratt

Scop: Masoara impulsivitatea

Descriere: Acest instrument de 30 de itemi masoara impulsivitatea ca si trasatura. BIS are 3 subsale: impulsivitate lipsa de planificare (itemii : 1, 3, 5, 8, 11, 14, 17, 20, 22, 25, 28 si 30), impulsivitate motorie ( itemii: 2, 6, 9, 12, 15, 18, 21, 23, 26 si 29), si impulsivitate atentionala (itemii 4, 7, 10, 13, 16, 19, 24 si 27).Scala impulsivitate lipsa de planificare reflecta o orientare in prezent si o lipsa de preocupare pentru viitor. Scala impulsivitate motorie defineste subiectii care actioneaza sub impulsul momentului. Scala impulsivitate atentionala se focalizeaza pe capacitatea de concentrare la sarcini. Itemii BIS au fost selectati pe baza a doua criterii: corelatii semnificative intre fiecare item si scorul total si abilitatea fiecarui item de a diferentia intre respondentii cu scoruri ridicate si scazute).

Norme: Cercetarea pe un lot de studenti barbati a scos la iveala scoruri medii de 63.72 si o abatere standard de 10.16 in vreme ce subiectii barbati consumatori cronici de alcool aveau o medie de 69.0 si o abatere standard de 10.16. Pacientii barbati cu tulburari psihiatrice aveau o medie de 69.74 si o abatere standard de 11.54.

La validarea chestionarului pe populatia romaneasca s-au obtinut urmatoarele medii si abateri standard: BIS test  - o medie de 67,04 si o abatere standard de 7,53 pe 122 de subiecti; BIS retest - o medie de 68,38 si o abatere standard de 7,96 pe 81 de subiecti. Coeficientul de corelatie pe scala BIS test-retest a fost de r=.82 cu un prag de semnificatie p=.000.

Cotare: Itemi cotati invers: 1, 5, 8, 11, 17, 22, 25, 28, 30, 6, 7, 13, 19). Fiecare item este cotat pe o scala de la 1 la 4. Scorul se calculeaza prin adunarea itemilor pentru fiecare subscala iar scorul total prin adunarea scorurilor subscalelor. Scorurile variaza intre 12 si 48 pentru INP, 10 si 40 pentru MI si 8- 32 pentru IA.

Fidelitate: Coeficientul de consistenta interna difera intre .79 si .83 de-a lungul mai multor esantioane. Itemii coreleaza de asemenea cu scorul total si diferentiaza scorurile totale inalte de cele joase.

Validitate: Scorurile celor 3 subscale coreleaza moderat sugerand faptul ca vizeaza un construct similar. Scorurile coreleaza si cu o scala a cautarii de senzatii si cu una de dezinhibare. De asemenea coreleaza cu psihoticismul si cu abuzul de substanta.

d. Furia ca stare sau ca trasatura (stas) state-trate anger scale

Autori: C. Spielberger si P. London

Scop: Sa masoare prezenta furiei ca stare sau ca trasatura.

Descriere: Acest instrument de 30 de itemi masoara furia atat ca stare emotionala care variaza ca intensitate cat si ca trasatura de personalitate relativ stabila. Furia ca stare implica sentimente de tensiune, enervare, iritare. Furia ca trasatura se refera la cat de des se simte respondentul furios de-a lungul timpului. O persoana care este caracterizat de furie ca trasatura va fi tentata sa perceapa mai multe situatii ca fiind declansatoare ale furiei. Facem distinctia aici intre furie si ostilitate. Instrumentele au fost construite pe baza unor proceduri psihometrice riguroase inclusiv prin construirea unor forme lungi si scurte care corelau puternic cu scoruri cuprinse intre .95 pentru furie ca stare si .99 pentru furie ca trasatura.

Norme: Loturile luate in studiu au cuprins 3016 elevi de liceu, 1621 studenti, 1252 de adulti salariati, 2360 de militari in termen. Scorurile obtinute de barbatii adulti la subscalele de furie ca stare, ca trasatura, temperament furios si reactii furioase au fost de 14.28, 18.49, 5.8 si 9.5

Validarea pe populatia romanesca s-a realizat pe 122 de subiecti in faza de test si pe 81 de subiecti la faza retest. S-au obtinut urmatoarele medii si abateri standard: pe scala SAS test s-a obtinut o medie de 26,41 si o abatere standard de 9,11, pe scala SAS retest s-a obtinut o medie de 28,43 si o abatere standard de 9,86. Pe scala TAS test s-a obtinut o medie de 30,59 si o abatere standard de 7,47, pe scala TAS retest s-a obtinut o medie de 31,92 si o abatere standard de 7,90. Coeficientul de corelatie pe scala SAS test-retest este de r=.96 cu un p=.000. Coeficientul de corelatie pe scala TAS test-retest este de r=.90 la un p=.000.

Cotare: Fiecare item este cotat pe o scara de la 4 (aproape niciodata) la 1 (aproape intotdeauna). Scorul total se calculeaza prin insumarea itemilor. Itemii subscalelor sunt urmatorii: temperament furios (1, 2, 3, 8), reactii furioase (5, 6, 7, 9) Pentru restul itemilor- furie ca stare sau ca trasatura, scorurile variaza intre 15-60, scorurile mai inalte indicand prezenta mai accentuata a furiei.

Fidelitate: STAS are o fidelitate foarte buna. Consistenta interna pentru scala furie ca trasatura este de .87 pe un lot de 146 studenti. Scala furia ca trasatura are o consistenta interna de .87. Subscala temperament furios are un scor alpha de .84 pentru barbati. Scala furiei ca si reactie are un coeficient alpha de .70.

Validitate: Validitatea concurenta este pusa in evidenta de corelatii cu alte instrumente care masoara ostilitatea, neuroticismul, psihozele si anxietatea.

5. Procedura de lucru

Subiectii esantionului non-infractional au completat chestionarele individual.

Subiectii privati de libertate au completat bateria de teste in grupa de cate 5 pe parcursul a 3 zile timp de o ora in clubul penitenciarului din Timisoara.

6. Rezultatele cercetarii

6.1 Analiza cantitativa

Ipoteza nr.1

Nivelul agresivitatii este semnificativ mai ridicat in cazul criminalilor, in comparatie cu talharii si populatia generala.

Tabel nr.1 Distributia datelor

Valorii testului Kolmogorov Smirnov Z=.980 ii corespunde un prag de semnificatie p=.292 care este mai mare ca pragul critic p=0.05, astfel sansele ipotezei nule sunt mai mari de 5%, ceea ce ne permite sa spunem ca diferentele intre abaterile fata de medie nu sunt semnificative in cazul de fata, motiv pentru care putem asuma ca distributia respecta criteriul de normalitate pentru dimensiunea agresivitate totala.

Valorii testului Kolmogorov Smirnov Z= 1.389 ii corespunde un prag de semnificatie p=.052 care este mai mare ca pragul critic p=0.05, astfel sansele ipotezei nule sunt mai mari de 5%, ceea ce ne permite sa spunem ca diferentele intre abaterile fata de medie nu sunt semnificative in cazul de fata, motiv pentru care putem asuma ca distributia respecta criteriul de normalitate pentru dimensiunea agresivitate psihica.

Valorii testului Kolmogorov Smirnov Z= 1.015 ii corespunde un prag de semnificatie p=.254 care este mai mare ca pragul critic p=0.05, astfel sansele ipotezei nule sunt mai mari de 5%, ceea ce ne permite sa spunem ca diferentele intre abaterile fata de medie nu sunt semnificative in cazul de fata, motiv pentru care putem asuma ca distributia respecta criteriul de normalitate pentru dimensiunea agresivitate verbala.             Valorii testului Kolmogorov Smirnov Z= 1.042 ii corespunde un prag de semnificatie p=.228 care este mai mare ca pragul critic p=0.05, astfel sansele ipotezei nule sunt mai mari de 5%, ceea ce ne permite sa spunem ca diferentele intre abaterile fata de medie nu sunt semnificative in cazul de fata, motiv pentru care putem asuma ca distributia respecta criteriul de normalitate pentru dimensiunea furie.

Valorii testului Kolmogorov Smirnov Z=.815 ii corespunde un prag de semnificatie p=.520 care este mai mare ca pragul critic p=0.05, astfel sansele ipotezei nule sunt mai mari de 5%, ceea ce ne permite sa spunem ca diferentele intre abaterile fata de medie nu sunt semnificative in cazul de fata, motiv pentru care putem asuma ca distributia respecta criteriul de normalitate pentru dimensiunea ostilitate.

Conform testului Kolmogorov Smirnov distributiile sunt simetrice, motiv pentru care in prelucrarea datelor am utilizat metode parametrice - One Way Anova.

Tabel nr.2 Medii agresivitate totala

Din tabelul de mai sus se poate observa o tendinta mai mare de agresivitate in cazul criminalilor. Diferenta mica intre mediile obtinute se datoreaza numarului mic al esantionului pe care au fost aplicate chestionarele. Totusi media cea mai mare o inregistreaza subiectii criminali, iar media cea mai mica pe dimensiunea agresivitate totala o au subiectii din populatia generala. (criminali - 72.2667, talhari - 67.8667, populatia generala - 58.2667).

Tabel nr.3 Agresivitatea

Valorii F(2,42)=2.282 ii corespunde un prag de semnificatie p=0,115 care este mai mare ca pragul critic p=0.05, ceea ce ne permite sa afirmam ca nu putem da credit ipotezei specifice conform careia nivelul agresivitatii este semnificativ mai ridicat in cazul criminalilor, in comparatie cu talharii si populatia generala, in concluzie suspendam decizia.

In ceea ce priveste subscala agresivitate psihica s-a obtinut o valoare F(2,42)=9.406 careia ii corespunde un prag de semnificatie p=0.000 care este mai mic decat pragul critic p=0.05, ceea ce ne permite sa afirmam ca subiectii criminali au o agresivitate psihica semnificativ mai mare.

Tabel nr.4 Comparatie agresivitatea psihica: criminali - talhari - populatie generala

Valorii testului post-hoc Scheffe ii corespunde un prag de semnificatie p=0.000 care este mai mic ca pragul critic p=0.05 ceea ce ne permite sa afirmam ca intre criminali si populatia generala exista o diferenta semnificativa in sensul ca subiectii criminali au o agresivitate psihica semnificativ mai ridicata ca si populatia generala.

Intre criminali si talhari pe dimensiunea agresivitate psihica se poate observa o tendinta a agresivitatii mai mare in cazul criminalilor.

Deoarece ipoteza s-a infirmat, lucru datorat si numarului mic de subiecti pe care s-au aplicat chestionarele, am recurs la o analiza a fiecarui item din chestionarul pentru agresivitate AQ.

Tabel nr. 5 Medii itemi Chestionar pentru agresivitate AQ

In urma analizei mediilor putem spune ca pentru itemul 2 si 3, talharii au obtinut o medie mai mare comparativ cu populatia generala si criminali, adica acestia sunt persoane directe, le spun prietenilor si celor din jur daca nu sunt de acord cu ei, izbucnesc usor. Pentru itemii 5, 9, 10, 13, 17, 19 criminalii au mediile mai mari ceea ce ne permite sa afirmam ca ucigasii daca ii loveste cineva cu siguranta vor raspunde la fel, adica ii vor lovi; tot timpul dintr-o cearta mica ei provoaca un scandal mare, in apararea drepturilor ei folosesc violenta si uneori lovesc pe cei din jur fara nici un motiv. Prin urmare putem observa unele indicii ale agresivitatii in personalitatea criminalului.

Tabel nr.6 Chestionarul pentru agresivitate AQ

Valorii F(2,42)=3.458 ii corespunde un prag de semnificatie p=.041 care este mai mic decat pragul critic p=0.05, ceea ce ne permite sa afirmam ca pentru itemul 2 s-a obtinut o diferenta semnificativa intre criminali, talhari si populatia generala.

Valorii F(2,42)=3.444 ii corespunde un prag de semnificatie p=.041 care este mai mic decat pragul critic p=0.05, ceea ce ne permite sa afirmam ca pentru itemul 3 s-a obtinut o diferenta semnificativa intre criminali, talhari si populatia generala.

Valorii F(2,42)=3.270 ii corespunde un prag de semnificatie p=.048 care este mai mic decat pragul critic p=0.05, ceea ce ne permite sa afirmam ca pentru itemul 5 s-a obtinut o diferenta semnificativa intre criminali, talhari si populatia generala.

Valorii F(2,42)=9.627 ii corespunde un prag de semnificatie p=.000 care este mai mic decat pragul critic p=0.05, ceea ce ne permite sa afirmam ca pentru itemul 9 s-a obtinut o diferenta semnificativa intre criminali, talhari si populatia generala.

Valorii F(2,42)=3.972 ii corespunde un prag de semnificatie p=.026 care este mai mic decat pragul critic p=0.05, ceea ce ne permite sa afirmam ca pentru itemul 10 s-a obtinut o diferenta semnificativa intre criminali, talhari si populatia generala.

Valorii F(2,42)=3.419 ii corespunde un prag de semnificatie p=.042 care este mai mic decat pragul critic p=0.05, ceea ce ne permite sa afirmam ca pentru itemul 13 s-a obtinut o diferenta semnificativa intre criminali, talhari si populatia generala.

Valorii F(2,42)=8.866 ii corespunde un prag de semnificatie p=.001 care este mai mic decat pragul critic p=0.05, ceea ce ne permite sa afirmam ca pentru itemul 17 s-a obtinut o diferenta semnificativa intre criminali, talhari si populatia generala.

Valorii F(2,42)=3.599 ii corespunde un prag de semnificatie p=.036 care este mai mic decat pragul critic p=0.05, ceea ce ne permite sa afirmam ca pentru itemul 19 s-a obtinut o diferenta semnificativa intre criminali, talhari si populatia generala.

Ipoteza nr.2

In cazul criminalilor furia ca stare sau trasatura precum si impulsivitatea se vor manifesta intr-un grad semnificativ mai inalt comparativ cu subiectii din populatia non-infractionala si talharii.

Tabel nr.7 Distributia datelor

Valorii testului Kolmogorov Smirnov Z=.828 ii corespunde un prag de semnificatie p=.500 care este egal cu pragul critic p=0.05, ceea ce ne permite sa spunem ca diferentele intre abaterile fata de medie nu sunt semnificative in cazul de fata, motiv pentru care putem asuma ca distributia respecta criteriul de normalitate pentru dimensiunea impulsivitate totala.

Valorii testului Kolmogorov Smirnov Z=.804 ii corespunde un prag de semnificatie p=.537 care este mai mare ca pragul critic p=0.05, astfel sansele ipotezei nule sunt mai mari de 5%, ceea ce ne permite sa spunem ca diferentele intre abaterile fata de medie nu sunt semnificative in cazul de fata, motiv pentru care putem asuma ca distributia respecta criteriul de normalitate pentru dimensiunea impulsivitate lipsita de planificare.

Valorii testului Kolmogorov Smirnov Z=1.055 ii corespunde un prag de semnificatie p=.215 care este mai mare ca pragul critic p=0.05, astfel sansele ipotezei nule sunt mai mari de 5%, ceea ce ne permite sa spunem ca diferentele intre abaterile fata de medie nu sunt semnificative in cazul de fata, motiv pentru care putem asuma ca distributia respecta criteriul de normalitate pentru dimensiunea impulsivitate motorie.

Valorii testului Kolmogorov Smirnov Z=1.179 ii corespunde un prag de semnificatie p=.124 care este mai mare ca pragul critic p=0.05, astfel sansele ipotezei nule sunt mai mari de 5%, ceea ce ne permite sa spunem ca diferentele intre abaterile fata de medie nu sunt semnificative in cazul de fata, motiv pentru care putem asuma ca distributia respecta criteriul de normalitate pentru dimensiunea impulsivitate atentionala.

Conform testului Kolmogorov Smirnov distributiile sunt simetrice, motiv pentru care in prelucrarea datelor am utilizat metode parametrice - One Way Anova.

Tabel nr.8 Medii impulsivitate generala

Diferentele mici intre mediile obtinute pe dimensiunea impulsivitate totala intre criminali, talhari si populatie generala se datoreaza numarului mic al esantionului. Totusi se poate observa din tabelul nr.5 o tendinta mai mare a impulsivitatii in cazul criminalilor, m=68.7333. Interesant este faptul ca populatia generala are o medie mai mare a impulsivitatii fata de talhari ( populatia generala: m=66.0667; talhari: m=65.8000).

Tabel nr.9 Impulsivitatea

Valorii F(2,42)=0.624 ii corespunde un prag de semnificatie p=0.541 care este mai mare ca pragul critic p=0.05 ceea ce ne permite sa afirmam ca nu putem da credit ipotezei specifice conform careia in cazul criminalilor impulsivitatea se va manifesta intr-un grad semnificativ mai inalt comparativ cu subiectii din populatia non-infractionala si cu alte categorii de infractori, in concluzie suspendam decizia.

Tot din tabelul nr.9 putem observa o tendinta de impulsivitate lipsita de planificare in cazul criminalilor. (F=2.737 la un prag p=0.076)

Tabel nr.10 Comparatie criminali - populatie generala

Rezultatele testului post-hoc Scheffe din tabelul nr.10 ne indica o tendinta mai mare de impulsivitate lipsita de planificare la criminali fata de populatia generala.

Aceasta ipoteza a fost verificata cu instrumentele Barratt impulsiveness scale 11 (BIS 11) si State - trate anger scale (STAS).

Analizand rezultatele obtinute putem spune ca in cazul criminalilor furia ca stare sau trasatura nu se manifesta intr-un grad semnificativ mai mare comparativ cu subiectii din populatia non-infractionala si cu alte categorii de infractori. Este necesar sa fac aceeasi precizare ca si la ipoteza numarul unu, si anume ca rezultatele se datoreaza numarului mic de subiecti pe care s-a facut cercetarea.

Tabel nr.11 Medii furie totala

Analiza mediilor din tabelul nr.11 ne indica faptul ca furia este mai ridicata in cazul populatiei generale si a talharilor fata de criminali. (criminali: m= 46.0667, talhari: m=47.9333, populatie generala: m=48.0000).

Tabel nr.12 Furia ca stare sau trasatura

Valorii F(2,42)=0.093 ii corespunde un prag de semnificatie p=0.912 care este mai mare ca pragul critic p=0.05 ceea ce ne permite sa afirmam ca nu putem da credit ipotezei specifice conform careia in cazul criminalilor furia ca stare sau trasatura se va manifesta intr-un grad semnificativ mai inalt comparativ cu subiectii din populatia non-infractionala si cu alte categorii de infractori, in concluzie suspendam decizia.

6.2 Analiza calitativa

Analiza rezultatelor obtinute ne permite sa precizam daca ipotezele formulate se confirma sau nu si sa desprindem anumite concluzii.

Scopul acestui studiu a fost evidentierea trasaturilor definitorii ale profilului criminalului, trasaturi ce tin de patologia personalitatii, nivelul agresivitatii, furia ca stare sau trasatura, izolare emotionala si sociala, impulsivitate si modul de a gandi.

In acest sens o prima ipoteza a cercetarii este formulata astfel:

Nivelul agresivitatii este semnificativ mai ridicat in cazul criminalilor, in comparatie cu talharii si populatia generala.

Aceasta ipoteza a fost testata prin chestionarul pentru agresivitate AQ.

Anallizand rezultatele obtinute observam ca nu exista un nivel semnificativ mai ridicat de agresivitate in cazul criminalilor in comparatie cu talharii si populatia generala.

Infirmarea ipotezei poate fi pusa pe seama numarului insuficient de subiecti din cele trei grupe. Propunem ca scopul unui studiu viitor sa verifice ipoteza prezenta pe un numar reprezentativ de subiecti.

Chestionarul pentru agresivitate AQ este format din 29 de itemi si masoara patru aspecte ale agresivitatii: agresivitatea psihica, agresivitatea verbala, furia si ostilitatea.

Pe dimensiunea agresivitate psihica rezultatele obtinute sunt reprezentative ceea ce ne permite sa spunem ca agresivitatea psihica este semnificativ mai mare in cazul criminalilor in comparatie cu subiectii din populatia generala.

Chiar daca ipoteza s-a infirmat, lucru datorat numarului mic de subiecti pe care s-a realizat cercetarea, din analiza mediilor obtinute pe dimensiunea agresivitate putem observa ca subiectii criminali au obtinut o medie mai mare, adica sunt mai agresivi comparativ cu talharii si populatia generala.

Deoarece ipoteza s-a infirmat am recurs la o analiza a fiecarui item din chestionar. In urma analizei datelor putem spune ca ucigasii sunt persoane directe, le spun prietenilor si celor din jur daca nu sunt de acord cu ei, izbucnesc usor, daca ii loveste cineva cu siguranta vor raspunde la fel, adica ii vor lovi; tot timpul dintr-o cearta mica ei provoaca un scandal mare, in apararea drepturilor ei folosesc violenta si uneori lovesc pe cei din jur fara nici un motiv. Prin urmare putem observa unele indicii ale agresivitatii in personalitatea criminalului.

A doua ipoteza a cercetarii este formulata astfel:

In cazul criminalilor furia ca stare sau trasatura precum si impulsivitatea se vor manifesta intr-un grad semnificativ mai inalt comparativ cu subiectii din populatia non-infractionala si cu alte categorii de infractori.

Aceasta ipoteza a fost verificata cu instrumentele Barratt impulsiveness scale 11 (BIS 11) si State - trate anger scale (STAS).

Analizand rezultatele obtinute putem spune ca in cazul criminalilor furia ca stare sau trasatura nu se manifesta intr-un grad semnificativ mai mare comparativ cu subiectii din populatia non-infractionala si cu alte categorii de infractori. Este necesar sa fac aceeasi precizare ca si la ipoteza numarul unu, si anume ca rezultatele se datoreaza numarului mic de subiecti pe care s-a facut cercetarea.

Scala Barratt 11 a impulsivitatii cuprinde 30 de itemi si are 3 subscale: impulsivitate lipsita de planificare care reflecta o orientare in prezent si o lipsa de planificare pentru viitor, scala impulsivitate motorie defineste subiectii care actioneaza sub impulsul momentului si scala impulsivitate atentionala care se focalizeaza pe capacitatea de concentrare la sarcini.

Rezultatele datelor pe fiecare subscala ne indica o tendinta a impulsivitatii lipsita de plamificare in cazul criminalilor. Analiza mediilor obtinute pe dimensiunea impulsivitate generala ne indica o tendinta a impulsivitatii in cazul criminalilor comparativ cu talharii si populatia generala.

Instrumentul State - trate angers scale este format din 30 itemi si masoara furia atat ca stare emotionala cat si ca trasatura de personalitate relativ stabila. Furia ca stare implica sentimente de tensiune, enervare, iritare. Furia ca trasatura se refera la cat de des se simte respondentul furios de-a lungul timpului.

Rezultatele la acest instrument sunt surprinzatoare. Din analiza mediilor obtinute de subiecti la acest chestionar putem face precizarea ca subiectii non-infractori au obtinut o medie mai mare, adica acestia sunt mai furiosi ca talharii si criminalii.

7. Concluzii si implicatii

Ceea ce scriitorii au exploatat, cu succes, in literatura, motivul lumii pe dos, traim noi astazi ca normalitate.

Comportamente firesti, de la o vreme, au ajuns sa fie riscante. Alergam dupa timp ca dupa un tren pierdut. Neputand sa-l recuperam, ramanem in afara lui. Ne-ar trebui reflexe fulgeratoare sa ne adaptam la schimbarea scarii de valori consacrate, dar nu le avem.

Intr-o epoca dur marcata de materialism vulgar, continuam sa tinem pagubitor la vagi principii morale, iar ele ne imping la marginea societatii.

O privire, fie si sumara, in istoria umanitatii, pentru a-i identifica reperele valorice, ne arata ca ea s-a inchinat la cei mai diversi eroi: poeti, sfinti, generali, reformatori. Care este situatia astazi? Ne inchinam la criminali. Nu toti, dar ingrijorator de multi. De ce s-a ajuns aici? De la o saptamana la alta, pe ecranele cinematografelor, ca si la televizor, ni se propun, intr-o proportie alarmanta, modele umane de o violenta atroce. Filmele, ca si ziarele, fac un minutios inventar al deceselor violente cauzate de: cutit, topor, sapa, grebla, par, glont, bata, grenada, automobil etc.

Nu intamplator, "gratie" acestor circumstante "educative", unii semeni jubileaza in fata distrugerii, a carnii strivite, sfartecate de zeci de lovituri de cutit, puse la sare, fierte in acid, sau privind cadavre transate si puse in geamantane azvarlite pe lacuri. Este de notorietate descoperirea de catre politisti a cadavrelor ciopartite si puse in geamantane azvarlite.

De la prima crima savarsita de Cain si pana astazi, acest fenomen a criminalitatii a avut si are o evolutie rapida si de-o amploare nedorita, ajungand azi sa fie un subiect de actualitate.

Lichidarea criminalitatii in perioada actuala este si constituie nu numai sarcina organelor de drept corespunzatoare, dar si a oricarei persoane care este cointeresata ca in societate sa domine o atmosfera morala ridicata, stimuland in acest mod inlaturarea actelor de huliganism, a furturilor, omorurilor etc.

Studiul de fata a avut ca scop stabilirea trasaturilor definitorii ale profilului criminalului, trasaturi ce tin de patologia personalitatii, nivelul agresivitatii, furia ca stare sau trasatura, izolare emotionala si sociala, impulsivitate si mod de a gandi. Patrunzand in dimensiunea bio-psiho-sociala a criminalului, descoperindu-i principalele caracteristici si trasaturi vom putea sa ne pazim mai bine si sa combatem acest fenomen distrugator.

Din aceasta perspectiva, rezultatele studiului au demostrat prezenta unor tendinte de agresivitate si impulsivitate mai mare in cazul criminalilor comparativ cu populatia generala si talharii. Gandirea ucigasilor este una irationala, intalnind numeroase scheme si cognitii irationale la acestia cu privire la ceilalti, la sine si viata pe care o au. Ucigasii au un sentiment de izolare si singuratate emotionala si dupa ce sunt incarcerati, fiind privati de liberate vor trai intr-o izolare sociala. Nu putem sa precizam, in studiul de fata, ca exista diferente semnificative intre socurile obtinute de populatia generala, criminali si talhari la testele aplicate. Acest fapt se datoreaza numarului insuficient de subiecti pe care s-au aplicat instrumentele de evaluare si datorita faptului ca si talharii sunt persoane agresive, impulsive si furioase.

Admitem ca limite ale studiului si recomandam in viitor ca elemente necesare:

• Evaluarea sa se realizeze pe un esantion mai mare de subiecti din cat mai multe penitenciare.
• Analiza mai amanuntita si mai atenta a itemilor din chestionare.
• Compararea cu grupul de infractori format din talhari care sunt caracterizati si ei de o agresivitate si impulsivitate mare.

Contributii acestei lucrari pot fi abordate la urmatoarele nivele:

La nivel teoretic studiul prezinta o abordarea a fenomenului criminalitatii si principalele aspecte ce tin de formarea personalitatii criminale. Lucrarea abordeaza actul crimei. Identificarea si selectia circumstantelor se afla in stransa legatura cu contextul sociocultural si educativ si cu modul de viata si personalitatea individului criminal, precum si cu conditiile concrete care au produs "ocazia" criminala. De aceea am alocat in lucrare un capitol despre coordonatele bio - psiho - sociale ale personalitatii criminale. In primul capitol al lucrarii am incercat o delimitare conceptuala a termenului de personalitate si criminalitate. La finalul partii teoretice a lucrarii am dezbatut principalele trasaturi ale personalitatii ucigasului.

Alaturi de celelalte studii realizate pe aceasta tema, lucrarea de fata contribuie la incercarea disperata si necesara de a intelege mai profund acest fenomen si personalitate obscura.

Drumul pe care il avem de parcurs in creionarea unui profil psihologic al criminalului este lung, de aceea nu am pretentia sa spun ca am atins toate aspectele implicate in acest subiect. Studiind personalitatea criminala in unicitatea complexitatii ei vom descoperii mereu lucruri noi.

La nivel metodologic aportul acestei lucrari consta in utilizarea a noi instrumente de evaluare: Chestionar pentru agresivitate AQ, Baratt impulsiveness scale 11 (BIS- 11), State-trate anger scale, Emotional- social loneliness inventory si Chestionarul schemelor cognitive disfunctionale. Prin aceste chestionare s-a urmarit explorarea personalitatii criminalului din punct de vedere al agresivitatii, impulsivitatii, furie, singuratatii, izolarii sociale si emotionale si a schemelor cognitiv comportamentale, dimensiuni ale personalitatii care nu au mai fost evaluate in nici o cercetare din Romania pe criminali.

Concluziile cercetarii consta in evidentierea unei diferente, chiar daca nesemnificative, in ceea ce priveste agresivitatea si impulsivitatea intre grupele de subiecti pe care s-a realizat studiul. Un lucru surprinzator constatat in cercetarea pe care am realizat-o este faptul ca la populatia generala furia este mai mare decat in cazul criminalilor. De aceea aceasta ipoteza - in cazul criminalilor furia ca stare sau trasatura se va manifesta intr-un grad semnificativ mai inalt comparativ cu subiectii din populatia non-infractoare si talharii - ramane deschisa cercetarilor viitoare, urmarindu-se validarea sau nu a ei pe un numar reprezentativ de subiecti.

BIBLIOGRAFIE

1. American Psychiatric Asociation (1994), Diagnostic & statistical manual of mental disordes (4th ed.), Washington, DC: Author

2. Banay R. S. (1948), Study in Murder, The ANNALS of the American Academy of Political and Social Science http://ann.sagepub.com

3. Bhandari L. C. (1980), Abstract and Reviews: 3 South Asia: Murder in punjab: A Psychological Study by Gurmeet Singh and Harish C. Verma, Transcult Psychiatry http://ann.sagepub.com

4. Bogdan, T. (1973), Introducere in psihologia judiciara, Bucuresti: Editura Stiintifica si Enciclopedica

5. Bonchis E., Trip S., Drugas M., Dindelegan C. (2006), Introducere in Psihologia Personalitatii, Editura Universittii din Oradea

6. Boroi, A. (1999), Infractiuni contra vietii, editura All Beck, Bucuresti

7. Butoi, T., Butoi, I. T. (2001), Psihologie judiciara. Bucuresti: Editura Fundatiei Romania de Maine

8. Canepa, G. (1987), La personnalité criminelle, Orientations traditionnelles de la recherché, intérêt actuel et perspectives d'avenir; in "Revue internationale de criminologie et de police technique ", nr.1.

9. Chipea F. (1997), Sociologia comportamentului infractional, Editura ISOGEP EUXIM, Bucuresti

10. Cioclei, V. (1999), Mobilul in conduita criminala, editura All Beck, Bucuresti

11. Cusson M., cf. Bourricaud, F.(1984), prezentare la M.Cusson (1984), Le contrôle sociale du crime, in Encyclopaedia Universalis France

12. Giurgiu N. (1993), Elemente de criminologie, Editura Fundatiei "Chemarea", Iasi

13. Lelord F., Christophe A. (2003), Cum sa ne exprimam emotiile, Editura Trei

14. Lion J. (1972), Evaluation and Management of the Violent Patient, USA, Charles C., Thomas

15. Meloy J.R. (1988), The psychopathic mind: Origins, dynamics and treatment. Northvale NJ: Jason Aronson

ANEXE

Anexa nr.1 Chestionarul pentru agresivitate AQ

Initialele nume si prenume_____ _______ ______ _____________

Tipul infractionalitatii__________ ______ ____ _____

Urmatorii itemi apreciaza caracteristicile fiecaruia dintre voi. Folosind urmatoarele scari de apreciere, bifeaza raspunsul tau in spatiul din dreapta fiecarui item.

1= extrem de necaracteristic pentru mine

2= cumva/oarecum necaracteristic pentru mine

3= doar putin caracteristic pentru mine

4= cumva/oarecum caracteristic pentru mine

5= extrem de caracteristic pentru mine

______ 1. Din cand in cand nu-mi pot controla impulsul de a lovi pe cineva.

______ 2. Le spun prietenilor mei direct daca nu sunt de acord cu ei.

______ 3. Izbucnesc repede dar trec peste asta usor.

______ 4. Cateodata sunt ros de gelozie.

______ 5. Daca sunt provocat as putea lovi o alta persoana.

______ 6. Des ma aflu in situatia de a nu-i agrea pe oameni.

______ 7. Cand sunt frustat imi arat frustrarea.

______ 8. In anumite momente simt ca am o purtare necivilizata in viata.

______ 9. Daca ma loveste cineva, lovesc inapoi.

______ 10. Daca oamenii ma enerveaza s-ar putea sa le spun ce cred despre ei.

______ 11. Deseori ma simt ca praful de pusca, gata sa explodez.

______ 12. Alti oameni par intotdeauna a-si incalca promisiunile.

______ 13. Intru intr-o certa un pic mai mult decat un om normal.

______ 14. Nu pot sa argumentez cand oamenii nu sunt de acord cu mine.

______ 15. Unii dintre prietenii mei cred ca sunt o persoana usor iritabila.

______ 16. Ma intreb de ce de cateva ori ma simt atat de chinuit de lucruri.

______ 17. Daca trebuie sa folosesc violenta pentru a-mi apara drepturile o voi face.

______ 18. Prietenii mei spun ca sunt intr-un fel argumentativ.

______ 19. Cateodata plesnesc cu mana fara nici un motiv.

______ 20. Stiu ca prietenii ma vorbesc pe la spate.

______ 21. Sunt oameni care m-au impins asa departe ca mi-a venit sa explodez.

______ 22. Am probleme in a-mi controla temperamentul.

______ 23. Sunt suspicios in prieteniile cu strainii.

______ 24. Nu ma pot gandi la un motiv bun pentru a lovi oamenii.

______ 25. Cateodata simt ca oamenii ma rad pe la spate.

______ 26. Am amenintat oamenii pe care ii cunosc/stiu.

______ 27. Cand oamenii sunt draguti ma intreb ce vor.

______ 28. Am devenit atat de suparat incat am spart lucruri.

______ 29. Sunt o persoana temperata.

Anexa nr.2 Scala barratt 11 a impulsivitatii

Initialele nume si prenume_____ _______ ______ _____________

Tipul infractionalitatii__________ ______ ____ _____

Oamenii difera in ceea ce priveste modalitatea de a se comporta si de a gandi in situatii diferite. Acesta este un test care masoara unele din modalitatile in care dvs. va comportati sau ganditi. Cititi fiecare declaratie si incercuiti varianta corespunzatoare. Raspundeti rapid si sincer si nu pierdeti prea mult timp cu o singura declaratie.

1.     Imi planific sarcinile cu grija.

1. Rar, Niciodata2. Ocazional3. Adesea 4. Aproape sau intotdeauna

2.     Nu fac lucruri fara a gandi.

1. Rar, Niciodata2. Ocazional3. Adesea 4. Aproape sau intotdeauna

3.     Sunt nepasator.

1. Rar, Niciodata2. Ocazional3. Adesea 4. Aproape sau intotdeauna

4.     Ideile imi trec rapid prin minte.

1. Rar, Niciodata2. Ocazional3. Adesea 4. Aproape sau intotdeauna

5.     Planuiesc excursiile cu mult timp inainte.

1. Rar, Niciodata2. Ocazional3. Adesea 4. Aproape sau intotdeauna

6.     Sunt o persoana cu autocontrol.

1. Rar, Niciodata2. Ocazional3. Adesea 4. Aproape sau intotdeauna

7.     Ma concentrez usor.

1. Rar, Niciodata2. Ocazional3. Adesea 4. Aproape sau intotdeauna

8.     Economisesc bani in mod regulat.

1. Rar, Niciodata2. Ocazional3. Adesea 4. Aproape sau intotdeauna

9.     Mi-e greu sa stau nemiscat pentru perioade indelungate.

1. Rar, Niciodata2. Ocazional3. Adesea 4. Aproape sau intotdeauna

10.  Analizez cu atentie lucrurile si situatiile.

1. Rar, Niciodata2. Ocazional3. Adesea 4. Aproape sau intotdeauna

11.  Planuiesc sa am securitate, siguranta in munca.

1. Rar, Niciodata2. Ocazional3. Adesea 4. Aproape sau intotdeauna

12.  Spun lucruri fara sa ma gandesc.

1. Rar, Niciodata2. Ocazional3. Adesea 4. Aproape sau intotdeauna

13.  Imi place sa ma gandesc la probleme complexe.

1. Rar, Niciodata2. Ocazional3. Adesea 4. Aproape sau intotdeauna

14.  Schimb des locurile de munca.

1. Rar, Niciodata2. Ocazional3. Adesea 4. Aproape sau intotdeauna

15.  Actionez din impuls.

1. Rar, Niciodata2. Ocazional3. Adesea 4. Aproape sau intotdeauna

16.  Ma plictisesc repede cand trebuie sa ma concentrez sa rezolv o problema de gandire.

1. Rar, Niciodata2. Ocazional3. Adesea 4. Aproape sau intotdeauna

17.  Ma duc in mod regulat la dentist si la medicul generalist pentru controale.

1. Rar, Niciodata2. Ocazional3. Adesea 4. Aproape sau intotdeauna

18.  Actionez sub impulsul momentului.

1. Rar, Niciodata2. Ocazional3. Adesea 4. Aproape sau intotdeauna

19.  Sunt o persoana care gandeste statornic, serios asupra lucrurilor.

1. Rar, Niciodata2. Ocazional3. Adesea 4. Aproape sau intotdeauna

20.  Imi schimb adesea locuinta.

1. Rar, Niciodata2. Ocazional3. Adesea 4. Aproape sau intotdeauna

21.  Cumpar lucruri sub impulsul momentului.

1. Rar, Niciodata2. Ocazional3. Adesea 4. Aproape sau intotdeauna

22.  Termin ceea ce incep.

1. Rar, Niciodata2. Ocazional3. Adesea 4. Aproape sau intotdeauna

23.  Umblu si ma misc rapid.

1. Rar, Niciodata2. Ocazional3. Adesea 4. Aproape sau intotdeauna

24.  Rezolv problemele pe baza de incercare-eroare.

1. Rar, Niciodata2. Ocazional3. Adesea 4. Aproape sau intotdeauna

25.  Cheltuiesc mai mult decat castig.

1. Rar, Niciodata2. Ocazional3. Adesea 4. Aproape sau intotdeauna

26.  Vorbesc repede.

1. Rar, Niciodata2. Ocazional3. Adesea 4. Aproape sau intotdeauna

27.  Cand ma gandesc la ceva anume imi trec si alte chestii prin minte.

1. Rar, Niciodata2. Ocazional3. Adesea 4. Aproape sau intotdeauna

28.  Sunt mai interesat de prezent decat de viitor.

1. Rar, Niciodata2. Ocazional3. Adesea 4. Aproape sau intotdeauna

29.  Nu am rabdare atunci cand sunt la un curs, la o conferinta sau atunci cand stau la taclale.

1. Rar, Niciodata2. Ocazional3. Adesea 4. Aproape sau intotdeauna

30.  Imi planific viitorul.

1. Rar, Niciodata2. Ocazional3. Adesea 4. Aproape sau intotdeauna

Anexa nr.3 Furia ca stare sau ca trasatura (stas)

Initiale nume si prenume_____ _______ ______ _______________

Tipul infractiunii__________ ______ ____ ______

SAS

In continuare sunt prezentate o serie de declaratii in legatura cu modul in care oamenii se pot simti. Cititi fiecare declaratie si indicati modul in care dumneavoastra va simtiti in acest moment punand cifra corespunzatoare in dreptul fiecarei afirmatii.

2-     Deloc

3-     Catva

4-     Moderat

5-     Chiar asa

1. Sunt turbat de furie. ____
2. Ma simt manios.___
3. Clocotesc de furie. ___
4. Ma simt iritat. ____
5. Ma simt frustrat. ___
6. Sunt agasat. ____
7. Simt ca sunt pe cale sa explodez.____
8. Imi vine sa dau cu pumnul in masa. ___
9. Imi vine sa tip la cineva.____
10. Imi vine sa injur.____
11. Sunt furios. ______
12. Imi vine sa lovesc pe cineva.____
13. Imi vine sa sparg lucruri._____
14. Sunt suparat. _____
15. Sunt nemultumit. _____

TAS

Un numar de afirmatii pe care oamenii le folosesc pentru a se descrie sunt prezentate in cele ce urmeaza. Cititi fiecare afirmatie de mai jos si scrieti cum va simtiti in general, plasand cifra corespunzatoare in dreptul fiecarei declaratii.

1-     Aproape niciodata

2-     Uneori

3-     Adesea

4-     Aproape intotdeauna

1.Am un temperament aprins, patimas._____

2.Sunt iute la manie. ____

3.Sunt o persoana pripita, nechibzuita.____

4.Ma enervez cand sunt tras la raspundere pentru ceva. ____

5.Ma infurii cand sunt criticat de fata cu altii. ____

6.Ma infurii cand sunt incetinit in munca mea de greselile altora.___

7.Ma infurii cand fac o treaba buna si nu sunt apreciat pe masura.___

8.Ma enervez. _____

9. Ma simt iritat cand nu mi se acorda recunoastere pentru munca buna pe care am facut-o.___

10.Oamenii care cred ca au intotdeauna dreptate ma irita.____

11.Cand ma infurii spun lucruri murdare. ___

12.Ma simt iritat. ____

13.Ma simt manios.____

14.Cand sunt frustrat imi vine sa lovesc pe cineva._____

15.Cand sunt presat sa fac ceva clocotesc de manie. ______