Realizarea si intretinerea instalatiilor de lumina si forta - electrician constructor

REALIZAREA SI INTRETINEREA INSTALATIILOR DE LUMINA SI FORTA

ELECTRICIAN CONSTRUCTOR

Modulul "Realizarea si intretinerea instalatiilor electrice de lumina si forta" ofera elevilor oportunitatea de a-si forma competente tehnice in legatura cu realizarea unor instalatii specifice domeniului de calificare.

Parcurgerea continuturilor modulului si adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competentelor tehnice specializate aferente, in scopul pregatirii profesionale a elevilor si dezvoltarii capacitatilor care sa le permita integrarea pe piata muncii.

Parcurgerea continuturilor se va realiza in integralitatea lor. Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme, in functie de:

o      dificultatea temelor

o      nivelul de cunostinte anterioare ale grupului instruit

o      complexitatea si varietatea materialului didactic utilizat

o      ritmul de asimilare a cunostintelor si de formare a deprinderilor proprii grupului instruit.

Intre competente si continuturi este o relatie biunivoca, competentele determina continuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigura dobandirea de catre elevi a competentelor dorite. Competentele dobậndite la sfậrsitul modulului

"Realizarea si intretinerea instalatiilor electrice de lumina si forta" sunt:

Explica functionarea unei instalatii electrice de lumina si forta

Precizeaza etapele de realizare a instalatiilor electrice de lumina si forta

Adapteaza documentele de executie la situatia concreta din teren

Monteaza instalatii electrice de lumina si forta

Intretine instalatiile electrice de lumina si forta

Orele de instruire practica se vor desfasura la agentul economic cu care unitatea scolara a incheiat o conventie cadru pentru claificarile pentru care este relevant modulul « Realizarea si intretinerea instalatiilor electrice de lumina si forta » in situatiile in care acestea nu se vor putea desfasura la agentul economic din diverse motive (criza economica, situatia dificila a agentilor economici, desfasura orelor de practica in perioada de iarna cậnd agentii econmici sunt in somaj tehnic) orele de practica se vor desfasura in atelierele scoala (acestea trebuie sa aiba o dotare minima pentru realizarea instalatiilor electrice utilizậnd panoplii cu aparate electrice, aparate electrice, conductoare, SDV-uri, aparate de masura)

La agentul economic practica se va desfasura :

pe santiere unde se construiesc blocuri de locuinte, cladiri pentru birouri, spitale, case de locuit, cabane din lemn si altele

locatia va fi stabilita de agentul economic

perioada de lucru/ orele de practica pe parcursul unei zile se stabilesc in colaborare, agentul economic si unitatea de invatanậnt astfel incật sa se respecte conditile de lucru pentru minori

practica se va desfasura numai sub indrumarea coordonatorului de practica din partea agentului economic (mentorul de practica care poate fi electrician, maistru electrician) si sub indrumarea/verificarea periodica a profesorului /maistrului coordonator din partea unitatii de invatamant

conventiile cadru vor fi semnate de agentul economic si unitatea de invatamậnt specificậndu-se drepturile si obligatiile fiecaruia, perioada de practica, durata programului, echipamentul de lucru necesar, responsabilitatile elevului fata de agentul economic (sa nu intậrzậie la program, sa utilizeze echipamentul de lucru, sa respecte normele de securitatea si sanatatea muncii, nornele PSI, sa aiba o conduita adecvata unui elev, sa nu lucreze nesupravegheat), agentul economic trebuie sa asigure conditiile de desfasurarea practicii in conditii de siguranta elevii sa nu fie supusi riscurilor si sa asigure un mentor (electrician, maistru electrician) care sa raspunda de buna desfasurare a orelor de practica si sa anunte situatiile problema create.

Practica la agentul economic se reconanda sa se desfasoare in grupuri mici de 2-3 elevi pe unitate/loc de lucru pentru a evita unele situatii problema sau accidentele

Pentru atingerea obiectivelor programei si dezvoltarea la elevi a competentelor vizate de parcurgerea modulului, recomandǎm ca in acest proces sǎ se utilizeze metode :

metodele bazate pe actiune: exercitiul practic sau simularea

metodele explorative (vizite de documentare, excursii tematice, studii de caz, problematizarea, observarea independenta)

metodele expozitive (explicatia, descrierea, exemplificarea) s.a

Diferentierea sarcinilor si timpului alocat, se va face prin:

gradarea sarcinilor de la usor la dificil, utilizand in acest sens fise de lucru

fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii sa le abordeze in ritmuri si la niveluri diferite

fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiti, in functie de abilitati

prezentarea temelor in mai multe moduri (raport sau discutie sau grafic);

Se va urmari:

abordarea tuturor tipurilor de invatare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct)

formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc

utilizarea verificarii de catre un coleg, verificarii prin indrumator,

Avantajele efectuarii practicii la agentul economic

practica se va desfasura in grupuri de 2-3 elevi

diversitate mare in modul de realizare a instalatiilor electrice

diversitate mare de aparate electrice

elevul se confrunta cu situatii concrete apropiate de cele pe care le va intậlni dupa angajare

adaptarea la cerintele unui agent economic

tranzitia de la scoala la locul de munca nu va fi brusca, elevul cunoscậnd cerintele unui agent economic

Dezavantajele efectuarii practici in unitatea de invatamậnt:

practica se desfasoara cu o grupa de elevi (minim 10 elevi) astfel timpul acordat fiecarui elev este mai mic

nu se poate asigura o mare diversitate de aparate electrice, instalatii electrice si situatii problema

tranzitia de la scoala la locul de munca va fi brusca elevul necunoscậnd cerintele unui agent economic

Pe parcursul desfasurari orelor de practoca se vor respeccta urmatoarele normele de securitatea muncii, PSI si normele de executare a instalatiilor

electrice:

in timpul lucrului se va utiliza echipamentul de protectie

nu se utilizeaza scule defecte, deteriorate sau care nu respecta normele de siguranta

Norme de executare a instalatiilor electrice:

Schemele de legare la pamant pot fi de trei tipuri principale: TN, TT si IT, simbolurile literare utilizate pentru notarea lor avand urmatoarele semnificatii:

Prima litera, se refera la situatia retelei de alimentare in raport cu pamantul:

T - legarea directa la pamant a unui punct activ - neutrul, in cazul in care acesta este accesibil sau a unui conductor de faza, in cazul in care neutrul nu este accesibil

I - izolarea tuturor partilor active fata de pamant, sau legarea la pamant a unui punct printr-o impedanta de valoare foarte mare.

A doua litera, se refera la situatia maselor electrice in raport cu pamantul:

T - legarea direct la pamant a maselor instalatiei, independent de eventuala legare la pamant a unui punct al alimentarii;

N - legarea directa a maselor la punctul de alimentare legat la pamant, curent alternativ, punctul de legare la pamant este in mod normal punctul neutru iar in cazuri speciale, punctul de legare la pamant poate fi un conductor de faza.

Alte litere, se refera la dispunerea conductorului neutru si a conductorului de protectie in schema TN:

S - schema TN in care functia de protectie este asigurata printr-un conductor PE separat de conductoarele active, legat la pamant (in curent alternativ)

C - schema TN in care functiile de neutru si de protectie pot fi combinate intr-un singur conductor (PEN).

Protectia impotriva atingerilor directe trebuie sa se realizeze prin una din urmatoarele masuri:

a) izolarea partilor active;

b) prevederea de carcase in interiorul carora sa se gaseasca partile active

c) instalarea unor bariere sau obstacole care sa impiedice atingerile intamplatoare cu partile active

d) amplasarea partilor active in afara zonei de accesibilitate

e) dispozitive de curent diferentiat rezidual cu I_D ≤ 30 mA ca masura suplimentara.

Legaturile electrice intre conductoare izolate pentru imbinari sau derivatii se fac numai in accesoriile special prevazute in acest scop (doze, cutii de legatura, etc.).

Se interzice executarea legaturilor electrice intre conductoare in interiorul tuburilor sau tevilor de protectie, plintelor, golurilor din elementele de constructie si trecerilor prin elemente de constructie

Legaturile conductoarelor izolate se acopera cu material electroizolant (de ex. tub varnis, banda izolanta, capsule izolante, etc.) care trebuie sa asigure legaturilor acelasi nivel de izolatie ca si al conductoarelor.

Culorile pentru conductoare izolate si cabluri:

- verde/galben, pentru conducte de protectie (PE)

- albastru deschis, pentru conducte neutre (N si median)

- verde/galben pe toata lungimea si in plus marcate albastru deschis la capete, pentru PEN daca sunt izolate

- alte culori decat cele de mai sus (de ex. Rosu, albastru , maro) pentru conductoare de faza sau pol (L1, L2, L3)

Se interzice folosirea conductoarelor cu izolatie de culoare verde sau galbena in circuite de conducte PE sau PEN.

Pentru protectia conductelor electrice trebuie sa se utilizeze tuburi speciale pentru instalatii electrice, din materiale plastice sau din metal, rigide sau flexibile

Tuburile si tevile metalice rigide sau flexibile, se utilizeaza in orice categorie de incaperi sau mediu.

Tuburile si tevile se instaleaza pe trasee verticale si/sau orizontale. Se admit exceptii in cazurile in care, justificat, astfel de trasee nu pot si realizate (de ex. la casa scarii).

Se recomanda ca in incaperi de locuit si similare, traseele tuburilor orizontale pe pereti sa fie distantate la circa 0,3 m de plafon

Trebuie evitata montarea tuburilor pe pardoseala combustibila a podurilor. Daca tuburile se monteaza totusi pe pardoseala combustibila a podurilor, ele trebuie sa fie metalice

Legaturile electrice trebuie executate numai in doze.

Se interzice amplasarea aparatelor, echipamentelor si receptoarelor electrice in locuri in care ar putea fi expuse direct la apa, ulei, substante corozive, caldura, aburi sau socuri mecanice, daca aceasta amplasare poate fi evitata prin montare la distanta.

In cazurile in care nu se poate evita amplasarea in pozitii expuse, trebuie luate masuri corespunzatoare de protectie (de grade de protectie ).

Intrerupatoarele, comutatoarele si butoanele de lumina trebuie montate numai pe conductoarele de faza. Intrerupatoarele, comutatoarele si butoanele se monteaza la inaltimea de 0,6 . 1,5 m, masurata de la axul aparatului pana la nivelul pardoselii finite

Butonul de sonerie din locuinte se monteaza direct pe conductorul de faza a circuitului de sonerie sau pe primarul transformatorului de sonerie, iar butonul de sonerie va fi de tip corespunzator tensiunii de 220 V.

Intrerupatoarele si comutatoarele din circuitele electrice pentru alimentarea lampilor fluorescente se aleg pentru un curent nominal de minim 10 A. Se

admit intrerupatoare cu un curent nominal de 6 A in cazul in care circuitul alimenteaza un corp de iluminat cu o singura lampa fluorescenta

Prizele trebuie montate pe pereti la urmatoarele inaltimi masurate de la axul aparatului pana la nivelul pardoselii finite:

- peste 2,0 m, la scoli, in clase;

- peste 1,5 m in camere de copii din crese, gradinite, camine, spitale de copii si alte cladiri similare;

- peste 1,0 m, in alte incaperi decat grupuri sanitare, dusuri, bai, spalatorii si bucatarii, indiferent de natura pardoselii.

Incadrarea incaperilor pentru bai, dusuri si piscine in clasele de influente externe corespunzatoare se face conform anexei 2 si anexei 4 din normativul I7.

Distanta de la partile sub tensiune ale firmelor si reclamelor luminoase amplasate in exteriorul cladirilor, pana la sol si respectiv pana la elemente ale constructiilor, trebuie sa fie de cel putin:

- 3,0 m pana la sol (trotuare etc.)

- 1,5 m pana la balcoane, terase, ferestre

- 3,0 m pana la acoperisuri accesibile in mod normal

- 1,0 m pana la acoperisuri inaccesibile in mod normal.

In cazul in care aceste distante nu pot fi respectate, constructia firmelor si reclamelor luminoase se realizeaza in asa fel incat sa nu permita accesul direct la nici una din partile ei sub tensiune.

La proiectarea si executarea instalatiilor electrice pentru ascensoare trebuie respectate, pe langa conditiile generale din normativ si prevederile normativului si instructiunilor tehnice ale producatorului de ascensoare

La blocurile de locuinte, coloana pentru alimentarea tabloului principal al ascensorului trebuie racordata la tabloul comun de lumina si forta. Pentru aceasta coloana nu se prevede intreruptor de tablou

Instalatiile electrice de alimentare a echipamentelor destinate prelucrarii informatiilor se proiecteaza si se executa respectandu-se pe langa prevederile prezentului normativ si precizarile din GP 052

Este obligatorie separarea circuitelor de forta de circuitele de curenti slabi.

Pe traseele verticale se recomanda o distanta de 30 cm intre circuitele de forta si cele de curenti slabi, pe traseele orizontale se recomanda o distanta de minim 5 cm

Pentru evita perturbatiile cauzate de aparate care produc campuri electromagnetice (de ex. balasturi pentru lampi fluorescente, motoare pentru storuri) se recomanda o distanta de minim 30 cm intre aceste aparate si traseul circuitelor de curenti slabi

Se recomanda realizarea unei prize unice de pamant. Aceasta se realizeaza pentru constructiile noi in fundatie. Aceasta priza de pamant constituie un potential de referinta pentru toate echipamentele electrice ale constructiei

Corpurile de iluminat destinate iluminatului de siguranta care fac parte din iluminatul normal, trebuie marcate sau vor fi echipate cu lampi de alta culoare pentru a se deosebi de lampile iluminatului normal. Se admite prevederea de corpuri de iluminat si cu sursa proprie de alimentare incorporata.

Iluminatul de siguranta pentru circulatie se alimenteaza din instalatia electrica pentru iluminatul de siguranta pentru evacuarea din cladirea respectiva.

In zonele cu pericol de explozie se foloseste numai aparatura electrica, materiale si cabluri omologate pentru functionarea in astfel de zone

In toate cazurile in care legarea la pamant este un mijloc de protectie suficient impotriva electricitatii statice, se recomanda folosirea acesteia

. La executarea instalatiilor electrice inglobate in pereti din lemn se folosesc conductoare sau cabluri din cupru. La instalatiile electrice aparente se admite folosirea cablurilor sau conductoarelor din aluminiu.

Cablurile ce se monteaza in contact direct cu lemnul trebuie sa fie rezistente

la foc conform PE 107.

Corpurile de iluminat montate direct pe lemn trebuie sa prezinte cel putin gradul de protectie IP 4X in absenta prafului si IP 4 X in prezenta prafului. Lampile trebuie sa fie protejate impotriva loviturilor la care pot fi supuse, cu

dispersoare din materiale plastice rezistente la socuri mecanice (de exemplu policarbonat), cu gratare sau sticla rezistenta

Tuburile, plintele, canalele de protectie trebuie sa fie metalice sau din materiale plastice greu combustibile de clasa CA2a (C1) si CA2b (C2), rigide sau flexibile, cu sau fara halogenuri

Accesoriile de imbinare ale tuburilor, plintelor si canalelor trebuie sa asigure aceeasi rezistenta mecanica, izolatie electrica, grad de etansare, rezistenta la caldura ca si tuburile, plintele, si canalele la care se folosesc.

Atunci cand instalatia electrica este inglobata in interiorul elementelor de constructie, se recomanda ca circuitele sa se monteze intre placa dinspre interior a peretelui si bariera de vapori, iar unde bariera de vapori este integrata, in placa dinspre interior a peretelui, intre acesta si izolatie.

Se recomanda prevederea de circuite de prize distincte, pentru fiecare camera. Aceste circuite se protejeaza prin dispozitive diferentiale, iar prizele vor fi cu contact de protectie

Se recomanda reducerea, pe cat posibil a numarului de doze de ramificatie pe parcursul unui circuit

Legaturile electrice trebuie realizate astfel incat sa nu permita formarea de scantei sau arcuri electrice.

Conductoarele PEN nu sunt admise in incaperile din lemn, cu exceptia circuitelor care le traverseaza.

.Bransamentul la care este racordata instalatia electrica trebuie sa fie prevazut cu un intreruptor automat cu protectie la curent diferential rezidual de tip S. Asigurarea selectivitatii protectiilor se va face respectand prevederile art. 4.1.31. din normativul I7

5.1. Fise de observatie a

procesului tehnologic a instalatiei

5.1.1 Fisa de observatie nr.1

5.1.2. Fisa de observatie nr.2

5.1.3. Fisa de observatie nr.3

5.1.4. Fisa de observatie nr.4

5.2. Fise de lucru

5.2.1. Fisa de lucru nr. 1

5.2.2. Fisa de lucru nr. 2

5.2.3. Fisa de lucru nr. 3

5.2.4. Fisa de lucru nr. 4

5.3. Studii de caz

5.3.1. Studiu de caz nr. 1

5.3.2. Studiu de caz nr. 2

5.3.3. Studiu de caz nr. 3

5.3.4. Studiu de caz nr. 4

5.4. Fise tehnologice

5.4.1. Fisa tehnologice nr.1

5.4.2. Fisa tehnologice nr.2

5.4.3. Fisa tehnologice nr.3

5.4.4. Fisa tehnologice nr.4

5.4.5. Fisa tehnologice nr.5

5.4.6. Fisa tehnologice nr.6

5.4.7. Fisa tehnologice nr.7

5.4.8. Fisa tehnologice nr.8

5.5. Proiect/ miniproiect

5.5.1. Proiect/ miniproiect nr.1

5.5.2. Proiect/ miniproiect nr.2

5.6. Jurnal de practica

5.7. Portofoliul de practica

Fisa de observatie

a procesului tehnologic a instalatiei

nr.1

1.     Desfasurati practica la un agent economic care executa instalatiile electrice de lumina si prize.

2.     Observati procesul tehnologic de realizare a instalatiilor electrice si completati fisa urmatoare:

Fisa de observatie

a procesului tehnologic a instalatiei

nr.2

1.     Sunteti chemat impreuna cu coordonatorul de practica (electricianul) pentru a repara instalatia de sonerie la o vila cu 4 apartamente

2.     Urmariti procesul tehnologic de reparare a defectelor

3.     Dupa incheierea activitatii de observare, completati fisa de mai jos:

Fisa de observatie

a procesului tehnologic a instalatiei

nr.3

Dupa incheierea activitatii de observare, completati fisa de mai jos:

Fisa de observatie

a procesului tehnologic a instalatiei

nr.4

1.     Impreuna cu colegul de grupa identificati tipurile de incaperi dintr-o intreprindere de prelucrare a metalelor

2.     Identificati incaperile care necesita instalatii de iluminat cu tuburi fluorescente si observati procesul tehnologic de realizare a instalatiei

3.     Completati fisa de observatie

Fisa de lucru nr.1

1.     Realizati o instalatie de sonerie pentru o casa de locuit cu 4 apartamente.

Executati planul casei.

2.     Identificati aparatele electrice, materialele necesare pentru realizarea instalatiei

3.     Completati fisa de lucru:

Fisa de lucru nr.2

1.     Pentru a realiza instalatia de sonerie la o soala cu 3 niveluri si doua cladiri se dau figurile urmatoare:Anexa 25

2.     Identificati aparatele electrice, materialele necesare pentru realizarea instalatiei

3.     Executati schema monofilara a instalatiei in portofoliu si apoi executati schema electrica

4.     Completati fisa de lucru

Fisa de lucru nr. 3

1.     Intocmiti impreuna cu colegul de grupa un necesar de material pentru realizarea instalatiei electrice de lumina si prize la apartamentul din anexa 8

2.     Pentru buna desfasurare a activitatii si a lucrului completati

Anexele 3,4,5

3.     Completati fisa de mai jos

Fisa de lucru nr.4

1.     Intocmiti impreuna cu colegul de grupa un necesar de material pentru realizarea instalatiei electrice de lumina si prize la apartamentul din anexa 8

2.     Pentru buna desfasurare a activitatii si a lucrului completati

Anexele 1 ,2,

3. Completati fisa de mai jos

Studiu de caz nr.1

1.     Trebuie sa se modernizeze instalatia de iluminat pentru un hol din interiorul unei cladiri cu destinatia birouri de proiectare.

2.     Urmariti cu atentie cele doua imagini de mai jos, acestea reprezinta instalatia de iluminat clasica fig a si instalatia de iluminat moderna (cu releu) fig b din Anexele 12, 13, 14

3. Completati fisa de mai jos

Studiu de caz nr.2

1.     Observati cu atentie urmatoarele aparate electrice si prezentati semnificatia fiecaruia.

2.     Identificati aceste aparate electrice pe durata unei saptamani de practica la agentul economic.

Anexa 22

3.     Completati tabelul urmator.

Data: ..............Grupa................

Completat : ............................

Observatiile coordonatorului de practica...................

Studiu de caz nr.3

1       Observati cu atentie urmatoarele aparate electrice si prezentati semnificatia fiecaruia.

2       Identificati aceste aparate electrice pe durata unei saptamani de practica la agentul economic.

Anexa 23

3       Completati tabelul urmator.

Data: ................Grupa................

Completat : .............................

Observatiile coordonatorului de practica.....................

Studiu de caz nr. 4

1.     Observati cu atentie urmatoarele figuri si prezentati etapele de montare a unei prize.

2.     Identificati numarul de prize din apartamentul in care efectuati practica pe santier

3.     Identificati tipurile de prize utilizate in acel apartament

Anexa 23

4.     Completati tabelul urmator.

Data: ................Grupa................

Completat : .............................

Observatiile coordonatorului de practica...................

Fisa tehnologica nr. 1

Realizarea instalatiei de candelabru (lustra) (Anexa 15)

1. Completati fisa tehnologica pentru realizarea unei instalatii de candelabru cu cinci brate pentru o camera
2. Compara rezultatele obtinute cu ale colegilor de grupa care au realizat aceeasi fisa tehnologica. Notati la final eventualele diferente.

Rezultatele confruntarii...........................

Observatii ale maistrului sau mentorului de practica..............

Fisa tehnologica nr. 2

Realizarea instalatiei cu un tub fluorescent (Anexa 17)

1. Completati fisa tehnologica pentru realizarea unei instalatii cu un tub fluorescent
2. Compara rezultatele obtinute cu ale colegilor de grupa care au realizat aceeasi fisa tehnologica. Notati la final eventualele diferente.

Rezultatele confruntarii........................

Observatii ale maistrului sau mentorului de practica.............

Fisa tehnologica nr.3

Un apartament cu o camera (Anexa 7)

Fisa tehnologica nr.4

Un apartament cu o camera (Anexa 7)

1. Imaginea alaturata reprezinta planul unui apartament cu o camera, sa se amplaseze lampile cu incandescenta, intrerupatoarele necesare

2       Sa se traseze circuitul electric de lumina in montaj ingropat in tencuiala

3. Sa se completeze fisa tehnologica pentru instalatiile de lumina ale apartamentului (sufrageria -5 lampi cu incandescenta, dormitor 1-lampa in plafon si 1 pe perete, bucatarie / baie / balcon -pentru fiecare cậte o lampa cu incandescenta

Tiipul instalatiei

Aparate electrice utilizate

Caracteristicile tehnice ale

aparatelor electrice

Tipuri de conductoare

SDV-uri utilizate

Canti-tate

Defecte ce pot sa apara in tpmpul procesului

tehnologic

Verificarea instalatiei

 

1.

Inst. de candelabru

 

2.

Inst cu o lampa cu incandescenta-interior

 

3.

Inst cu o lampa cu incandescenta-exterior

 

4.

Inst cu o lampa cu incandescenta-interior

baie

 

Etapele procesului tehnologic

 

Particularitati la realizarea instalatiilor electrice

 

Observatii ale mentorului sau coordonatorului de practica:

Executant:

Control calitate:

Fisa tehnologica nr.5

Un apartament cu 2 camere (Anexa 8)

1. Imaginea alaturata reprezinta planul unui apartament cu 2 camere. Sa se amplaseze lampile cu incandescenta, intrerupatoarele necesare

2. Sa se traseze circuitul electric de lumina in montaj pe tencuiala
3. Sa se completeze fisa tehnologica pentru instalatiile de lumina ale apartamentului (sufrageria -6 lampi cu incandescenta, dormitoare 1-lampa in plafon si 1 pe perete/fiecare, bucatarie / baie -pentru fiecare cậte o lampa cu incandescenta

Tiipul instalatiei

Aparate electrice utilizate

Caracteristicile tehnice ale

aparatelor electrice

Tipuri de conductoare

SDV-uri utilizate

Canti-tate

Defecte ce pot sa apara in tpmpul procesului

tehnologic

Verificarea instalatiei

 

1.

Inst. de lumina sufragerie

 

2.

Inst. de lumina bucatarie

 

3.

Inst. de lumina dormitoare

 

4.

Inst. de lumina baie

 

Etapele procesului tehnologic

 

Particularitati la realizarea instalatiilor electrice

 

Observatii ale mentorului sau coordonatorului de practica

Executant:

Control calitate:

 

Fisa tehnologica nr. 6

Un apartament cu doua camere (Anexa 8)

1. Imaginea alaturata reprezinta planul unui apartament cu doua camere, sa se amplaseze prizele prevazute la punctual 3

2. Sa se traseze circuitul electric de prize in montaj pe tencuiala
3. Sa se completeze fisa tehnologica pentru instalatiile de prize ale apartamentului( sufrageria -6 prize (2 duble si 4 simple), dormitory- 3 prize (2simple si 1 dublu), bucatarie-5 prize (3 duble si 2 simple) baie -daca este necesar si in ce conditii?

Tiipul instalatiei

Aparate electrice utilizate

Caracteristicile tehnice ale

aparatelor electrice

Tipuri de conductoare

SDV-uri utilizate

Canti-tate

Defecte ce pot sa apara in tpmpul procesului

tehnologic

Verificarea instalatiei

 

1.

Inst. de lumina sufragerie

 

2.

Inst. de lumina bucatarie

 

3.

Inst. de lumina dormitoare

 

Inst. de lumina baie

 

Etapele procesului tehnologic

 

Particularitati la realizarea instalatiilor electrice

 

Observatii ale mentorului sau coordonatorului de practica

Executant:

Control calitate:

Fisa tehnologica nr.7

Plan parter pentru o scoala (Anexa 9)

1. Imaginea alaturata reprezinta planul parter pentru o scoala, sa se amplaseze lampile fluorescente in momtaj duo, lampile cu incandescenta intrerupatoarele necesare

2. Sa se traseze circuitul electric de lumina in montaj ingropat in tencuiala
3. Sa se completeze fisa tehnologica pentru instalatiile de lumina ale planului parter

S _1, S _2, S _3, S_4, S _5, S_6-sali de clasa cu cậte 6 corpuri de iluminat cu tuburi fluorescente, C-contabilitate- 1 lampa cu incandescenta, D-directiune -2corpuri de iluminat,S -secretariat -2 lampi cu incandescenta, H-hol cu 4 corpuri de iluminat cu tuburi fluorescente

Tiipul instalatiei

Aparate electrice utilizate

Caracteristicile tehnice ale

aparatelor electrice

Tipuri de conductoare

SDV-uri utilizate

Canti-tate

Defecte ce pot sa apara in timpul procesului

tehnologic

Verificarea instalatiei

 

1.

Inst. de lumina sali de clasa

 

2.

Inst. de lumina hol

 

3.

Inst. de lumina directiune

 

4.

Inst. de lumina contabilitate

 

5.

Inst. de lumina secretariat

 

Etapele procesului tehnologic

 

Particularitati la realizarea instalatiilor electrice

 

Observatii ale mentorului sau coordonatorului de practica

Executant:

Control calitate:

Fisa tehnologica nr. 8

Plan parter pentru o scoala (anexa 00)

1. Imaginea alaturata reprezinta planul parter pentru o scoala, sa se amplaseze prizele si lampile pentru iesirea de siguranta

2. Sa se traseze circuitul electric de prize in montaj pe tencuiala
3. Sa se completeze fisa tehnologica pentru instalatiile de prize

Fiecare sala de clasa este prevazuta cu un numar de 4 prize duble, contabilitate, directiune, secretariat 2 prize duble si 2 simple, hol -daca este necesar si in ce

conditii ?

Tiipul instalatiei

Aparate electrice utilizate

Caracteristicile tehnice ale

aparatelor electrice

Tipuri de conductoare

SDV-uri utilizate

Canti-tatea

Defecte ce pot sa apara in timpul procesului

tehnologic

Verificarea instalatiei

 

1.

Inst. de prize in sali de clasa

 

2.

Inst. de prize hol

 

3.

Inst. de prize directiune

 

4.

Inst. de prize contabilitate

 

5.

Inst. de prize secretariat

 

6.

Inst. de iesire de siguranta

 

Etapele procesului tehnologic

 

Particularitati la realizarea instalatiilor electrice

 

Observatii ale mentorului sau coordonatorului de practica

Executant:

Control calitate:

JURNAL DE PRACTICA

Elev:

Perioada:

Locatie (Agent economic si departament):

Modul:

Tema:

Coordonator de practica:

In jurnalul de practica, elevul va completa urmatoarele informatii:

1.

Care sunt principalele activitati relevante pentru modulul de practica pe care le-ati observat sau le-ati desfasurat?

2.

Ce lucruri noi ati invatat?

3.

Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au placut? Motivati.

4.

Ce lucruri/ evenimentele care nu v-au placut? Motivati.

PROIECTUL

NR 1

1.     Impreuna cu grupul din care faceti parte realizati un proiect pe parcursul a 3 saptamani de practica. Tema proiectului este:"Realizarea instalatiei de iluminat si prize pentru o vila".

2.     Planul de arhitectura pentru aceasta vila este urmatorul:

3.     Pentru aceasta vila utilizati urmatoarele tipuri de instalatii electrice:

v    Instalatie electrica exterioara

v    Instalatie electrica de interior

Instalatie de sonerie

Instalatie de candelabru

Instalatie cu doua tuburi fluorescente

montaj duo si tandem

Instalatie cu o lampa cu incandescenta

Spoturi luminoase pentru sufragerie

Instalatie de prize

Instalatie de alimentare pentru plita de la aragaz

Instalatia de alimentare pentru centrala electrica de incalzire (pe gaz)

4.     Amplasati pe planul de arhitectura receptoarele, prizele, intrerupatoarele, tabloul de sigurante, schitati dozele de ramificatie

5.     Circuitele electrice utilizate la aceasta vila vor fi executate ingropat in tencuiala

Faceti o comparatie intre planul instalatiei electrice executate aparent si planul instalatiei electrice executate ingropat in tencuiala

6.     Respectati cerintele unui proiect:

     Foaia de capat

     Argument

     Cuprins

     Memoriu tehnic

     Memoriu justificativ de calcul

     Lista de material

     Procesul tehnologic

     Norme de protectia muncii

     Bibliografie

     Anexe (scheme, tabele, pliante cu produse)

PROIECTUL

NR 2

1.     Impreuna cu grupul din care faceti parte realizati un proiect pe parcursul a 2 saptamani de practica.Tema proiectului este: "Realizarea Instalatiei de iluminat si prize pentru o cabana din lemn".

2.     Planul de arhitectura pentru aceasta cabana din lemn este urmatorul:

3. Pentru aceasta cabana din lemn utilizati urmatoarele tipuri de instalatii electrice:

v    Instalatie electrica exterioara

v    Instalatie electrica de interior

Instalatie de sonerie

Instalatie de candelabru

Instalatie cu doua tuburi fluorescente

montaj duo si tandem

Instalatie cu o lampa cu incandescenta

Spoturi luminoase pentru sufragerie

Instalatie de prize

instalatie de alimentare pentru plita de la aragaz

Instalatia de alimentare pentru centrala electrica de incalzire (pe gaz)

7.     Amplasati pe planul de arhitectura receptoarele, prizele, intrerupatoarele, tabloul de sigurante, schitati dozele de ramificatie

8.     Circuitele electrice utilizate la aceasta vila vor fi executate ingropat in tencuiala

Faceti o comparatie intre planul instalatiei electrice executate aparent si planul instalatiei electrice executate ingropat in tencuiala

9.     Respectati cerintele unui proiect de cabana din lemn

10.  Respectati cerintele unui proiect:

     Foaia de capat

     Argument

     Cuprins

     Memoriu ethnic

     Memoriu justificativ de calcul

     Lista de material

     Procesul tehnologic

     Norme de protectia muncii

     Bibliografie

     Anexe (scheme ,tabele, pliante cu produse)

Portofoliul elevului include rezultatele relevante, obtinute prin metode si tehnici de evaluare (probe scrise, verificari orale, probe practice, autoevaluare, proiect, observarea sistematica a comportamentului, etc.) sau prin activitati extracurriculare. Elevul are libertatea de a cuprinde in portofoliu materialele pe care le considera necesare sau care il reprezinta cel mai bine.

Portofoliul reprezinta "cartea de vizita" a elevului, prin care profesorul poate sa-i urmareasca progresul - in plan cognitiv, atitudinal si comportamental - la o anumita disciplina de-a lungul unui interval mai lung de timp ( un semestru, perioada de practica sau un an scolar). Reprezinta un pact intre elev si profesorul care trebuie sa-l ajute pe elev sa se autoevalueze. Profesorul discuta cu elevul despre ce trebuie sa stie si ce trebuie sa faca acesta de-a lungul procesului de invatare. La inceputul demersului educativ se realizeaza un diagnostic in concordanta cu stilul de invatare a acestuia asupra necesitatilor elevului de invatare pentru a stabili obiectivele si criteriile de evaluare. Diagnosticul este facut de profesor si este discutat cu elevul implicat in evaluare.(Conform definitiei data de prof ec. Aneta Radu).

Portofoliul de practica poate sa contina o serie de materiale obligatorii cerute de catre profesor cật si materiale obtionale lasate la latitudinea elevului care pun in evidenta progresele sale, permit aprecierea aptitudinilor, contributiilor personale la realizarea sarcinilor care ii revin pe parcursul parcurgerii modulului.

Un exemplu de ceea ce poate sa cuprinda un portofoliu

Pagina de inceput (care cuprinde : denumirea unitatii de invatamậnt, « Portofoliul de practica al elevului », numele elevului, clasa, numele profesorului coordonator, anul scolar)

lista continutului acestuia (cuprinsul - cu numele fiecarei fise/lucrare, indicậnd numarul pagini umde se gaseste materialul )

argumentatia care explica ce lucrari sunt incluse in portofoliu, de ce este importanta fiecare si cum se articuleaza intre ele intr-o viziune de ansamblu a elevului/grupului cu privire la subiectul respectiv si locul unde s-au desfasurat orele de practica)

lucrari efectuate de elev:

     rezumate

     eseuri

     articole, referate, comunicari

     fise individuale de studiu

     proiecte si situatii deosebite intậlnite la rezolvarea problemelor

     temele de zi de zi

     teste si lucrari

     chestionare de atitudini

     inregistrari, fotografii care reflecta activitatea desfasurata de elev individual sau impreuna cu colegii sai

     observatii pe baza unor ghiduri de observatii

     reflectiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucreaza

     autoevaluari scrise de elev sau de membrii grupului

     alte materiale, harti cognitive, contributii la activitate care reflecta participarea elevului/ grupului la derularea si solutionarea temei date

     viitoare obiective pornind de la realizarile curente ale elevului/grupului, pe baza intereselor si a progreselor inregistrate

     comentarii suplimentare si evaluari ale profesorului, ale altor grupuri de invatare si/sau ale altor parti interesate, de exemplu parintii

     Rezultate ale activitatilor de autoevaluare si dovezi ale discutiilor care au avut loc

     Opiniile elevilor privind activitatile desfasurate

     Planuri de actiune/ evaluari/ activitati viitoare planificate si efectuate de catre elev

     Comentarii ale profesorului privind atitudinea si rezultatele elevului

Exemplu de portofoliu de practica al elevului:

Evaluarea elevilor se caracterizeaza prin integrarea sa in curriculum, astfel incat sa devina dificil de delimitat de instruire. Scopurile specifice evaluarii se diversifica si se combina cu scopuri specifice predarii si invatarii. Evaluarea devine intr-adevar o modalitate de a sprijini/ transforma procesul de predare- invatare, de a intari aspectele pozitive si de corectare rapida si eficienta a lacunelor.

Evaluarea poate imbraca urmatoarele forme :

     Evaluarea 'comparativa' a carei functie principala cea de a clasa elevi, de a le acorda diplome dupa nivelul lor de reusita, raportandu-i pe unii la altii

     Evaluarea 'prin obiective' sau evaluarea 'criteriala' care are ca rol sa furnizeze informatii functionale, permitand elevilor sa se situeze in raport cu atingerea obiectivelor si oferind solutii de ameliorare (Cardinet, 1993)

     Evaluarea 'corectiva' care propune o noua paradigma, nu numai 'decizionala' ci si 'informationala'. Ea are ca scop sa ofere elevului informatii suplimentare in functie de dificultatile constante pentru a-i facilita invatarea

     Evaluarea 'constientizata' (Cardinet, 1993) corespunde unui demers dominant pedagogic, care privilegiaza participarea activa si autonomia elevului, furnizandu-i repere explicite, in scopul de a lua in maini propria transformare, fiind constient de propriile dificultati.

Evaluarea trebuie sa fie un proces continuu si sumativ, referindu-se in mod explicit la criteriile de performanta si la conditiile de aplicabilitate ale acestora, corelata cu tipul probelor de evaluare specificate in Standardul de Pregatire Profesionala pentru fiecare competenta si vizand exclusiv probele de evaluare solicitate in aceste standarde ( nimic mai putin, nimic mai mult). Demonstrarea altor abilitati, in afara celor din competentele specificate, este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii. O competenta se evalueaza o singura data.

Ca metode de evaluare recomandam :

v    Observarea sistematica a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea capacitatilor si atitudinilor lor fata de o sarcina data

v    Investigatia

v    Autoevaluarea, prin care elevul compara nivelul la care a ajuns cu obiectivele si standardele educationale si isi poate impune / modifica programul propriu de invatare

v    Metoda exercitiilor practice

v    Lucrul cu modele

v    Fise de observatie ,fise de lucru si fise tehnologice

v    Fise de autoevaluare

v    Lucrari practice executate sub observatia cadrului didactic

v    Miniproiect/Proiectul se poate realiza individual sau in grup. Organizarea sa in grup aduce mai multe beneficii. Particularitatile individuale reclama organizarea activitatilor in grupuri mici, unde sarcinile pot fi individualizate si pot fi mai usor masurate performantele si progresul inregistrat. Invatarea reciproca este un tip de invatare eficient si, de obicei, putin valorificat in scoala, care apare in contextul invatarii in grupuri mici si in derularea de proiecte. Strategiile didactice trebuie sa includa invatarea prin cooperare, invatarea prin descoperire, jocul, intrucat acestea sunt modalitatile de abordare interdisciplinara care creeaza un context al invatarii placut, stimulativ, care valorifica interesele, nevoile copilului si experientele lor de viata si creeaza premisele invatarii automone si ale reusitei scolare

v    Portofoliu - include rezultatele relevante, obtinute prin celelalte metode si tehnici de evaluare (probe scrise, verificari orale, probe practice,

autoevaluare, proiect, observarea sistematica a comportamentului etc.) sau

prin activitati extracurriculare. Reprezinta 'cartea de vizita' a elevului,

urmarindu-i progresul pe o perioada de timp.

Este important ca elevii sa inteleaga criteriile de evaluare, procesul evaluativ, pentru a putea reflecta asupra performantelor obtinute, a le explica si a gasi modalitati de progres. Elevii nu trebuie evaluati unii in raport cu ceilalti, scopul nu este de a-i ierarhiza ci de a vedea evolutia, progresul, achizitiile.

ANEXA 1

ANEXA 2

ANEXA 3

ANEXA 4

ANEXA 5

ANEXA 6

ANEXA 7

Planul unui apartament cu o camera

ANEXA 8

Plan apartament cu doua camere

ANEXA 9

Planul dearhitectura al une scoli

ANEXA 10

Planul dearhitectura al une scoli si iesirile de siguranta

ANEXA 11

Instalatia de iluminat de scara

ANEXA 12       Planul instalatiei de iluminat de scara metoda moderna fig.a si clasica fig.b

fig.a

fig.b

Instalatiei de iluminat de scara metoda moderna fig.a si clasica fig.b schema electrica

fig.a ANEXA 13

fig.b

ANEXA 14

Automat de scara - realizare practica

realizare practica

ANEXA 15

Schema electrica ANEXA 16

Inversarea sensului de rotatie la un motor asincron- realizare practica

ANEXA 17

Pornirea directa a unui motor asincron trifazat- realizare practica

Instalatia de iluminat cu un tub fluorescent

ANEXA 18

realizare practica

schema electrica ANEXA 19

Instalatia de iluminat cu doua tuburi fluorescente montaj duo realizare practica

ANEXA 20

Fig.a Schema electrica a instalatiei de iluminat cu doua tuburi fluorescente montaj duo

Fig.b Schema electrica a instalatiei de iluminat cu doua tuburi fluorescente montaj tande

ANEXA 21

Instalatia de iluminat cu un tub fluorescent montaj economic

ANEXA 22

Aparate electrice utilizate in instalatiile de lumina si prize

ANEXA 23

Motoare electrice si aparate pentru circuitul de forta

ANEXA 24

Montarea unei prize

ANEXA 25

Instalatia de sonerie -schema monofilara Fig.b

fig.a (alcatuirea soneriei )

fig.b

ANEXA 26

Planul de arhitectura a receptorarelor de forta (motor sau priza) pentru "Punctul termic"

ANEXA 27

Conectarea receptorarelor de forta (motor sau priza) pentru "Punctul termic"

ANEXA 28

Schema de distributie a fiecarui tablou de forta din incaperea "Punctul termic"

TABELUL 1. ANEXA 29

Categoriile de incaperi in functie de mediu si pericol de electrocutare

Simbolul

categoriei

incaperii

Caracteristicile

principale ale

mediului

ambiant

Gradul de

umiditate

Gradul de

pericol de

electrocutare

Incaperile corespunzatoare in care se executa instalatii

interioare

1

2

3

4

5

U0

Incaperi uscate, fara ceata sau condensatii pe pereti.

Maximum

75%

Putin periculos

Camere de

locuit

U1

Incaperi umede cu intermitenta,

cu ceata sau

condensatii pe

pereti care se

usuca repede printr-o aerisire

normala.

Nu depaseste

timp indelungat 75%

Periculos

Bucatarii,

WC- uri,

Spatii

exterioare

acoperite

U2

Incaperi umede,

cu ceata sau

condens pe

pereti

In mod obisnuit

75-97%

Periculos

Bai de

utilitate

familiala

U3

Incapericonductoare d.p.d.v

electric, in care

pardoseala este

electric

Periculos

Incaperi cu

pardoseli din

pamat, beton,

mozaic, etc.,

Tabel 2ANEXA30

Intensitatile maxime admise ale curentilor (A) in regim permanent, pentru conductoare din cupru sau aluminiu izolate, montate in tuburi:

Tipul

Conductorului

Numarul de con-

ductoare in tub

Sectiunea nominala a conductoarelor(mm2)

11.5 2.54610

1

2

3 4 5 6 7 8

Conductoare

de

cupru tip FY

2

3

4

5.6

14            17 24 31 40 55

12            14 20 26 34 49

11            13 18 24 31 45

10            11 16 21 27 39

Conductoare

din

aluminiu tip

AFY

2

3

4

5.6

- - 18 23 30 41

- - 16 20 27 36

- - 15 18 25 33

- - 13 16 21 29

Caracteristicile electrice ale motoarelor

Puterea instalata

Turatia

[rot/min]

Randamentul

η

Factor de putere

cos φ

Raportul

In/Ip

1,1

1,5

2,2

7,5

1500

1500

1000

1500

0,73

0,76

0,77

0,855

0,78

0,79

0,74

0,84

6

6

5,5

6,5

Mira Niculae, Negus Constantin, 1999, Instalatii si echipamente electrice, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica

Canescu Traian, Stan Alexandru Iulian, 1983, Tehnologia lucrarilor electrotehnice, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica

Maier Virgil, Pavel GH. Virgil, Rafiroiu Corina, 2003, Instalatii electrice industriale-Lucrari practice, Cluj-Napoca, Editura U.T. Pres

Radu Lucan, Dorina Sacacian, 2008, Circuite electrice, Oradea, Editura Imprimeriei de Vest

Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 v c.a. si 1500 v c.c.indicativ: i 7 - 02inlocuieste: i 7-98

Olimpia Istrate, Botosani, 2004, Catre o abordare interdisciplinara prin evaluarea autentica, EDICT Revista Educatei nr 7

www.finder.ro (sursa internet)