Documente noi - cercetari, esee, comentariu, compunere, document
Documente categorii

Identificarea procesului tehnologic condus - motor de curent continuu

Identificarea procesului tehnologic condus - motor de curent continuu

1.1. Ecuatiile de functionare ale motorului de curent continuu

Schema motorului de curent continuu cu excitatie independenta este data in figura 1.



Figura 3.1 - schema MCC - IND.

Presupunand excitatia independenta a motorului cu curent de excitatie constant, ecuatiile care descriu functionarea motorului se obtin aplicand teorema a doua al lui Kirchhoff circuitului rotoric al motorului si legea echilibrurilor cuplurilor, care intervin in functionarea acestuia.

Ecuatiile motorului sunt:

Unde: - tensiunea de alimentare a circuitului rotoric;

E - tensiunea electromotoare a motorului;

- rezistenta circuitului indusului (rotor);

- inductivitatea circuitului indusului;

- curentul rotoric absorbit de motor;

- viteza unghiulara a axului motorului;

Ke, Km - constante de proportionalitate;

J - moment de inertie;

- cuplu motor;

- cuplu rezistent;

Curentul nominal rotoric se determina cu relatia ;

Curentul limita (la pornire):

Rezistenta circuitului rotoric:

Rezistenta bobinei de filtraj:

unde caderea de tensiune pe bobina de filtraj Bf (se ia 2.5%*Un)

Rezistenta totala a circuitului rotoric:

.

Inductivitatea circuitului rotoric:

Inductivitatea bobinei de filtraj:

;

Inductivitatea totala:

;

Constanta de timp a circuitului indusului:

;

Determinarea constantelor de proportionalitate din ecuatia motorului:

;

Constanta de cuplu:

;

;




Moment de inertie:

;

Se determina parametrii care intervin in modelul ISO al motorului:

Cu aceste elemente ecuatia motorului se transforma in limbaj intrare-stare-iesire respectiv se obtine modelul ISO.


1.2. Modelul matematic al procesului in limbajul intrare-stare-iesire (ISO)

Introducerea variabilelor de stare:

- pozitia unghiulara a axului motorului;

- viteza unghiulara;

- curentul indusului;

Definim notatiile

Ecuatiile de mai sus scrise in forma matriciala arata astfel:

Se vor determina valorile numerice ale acestor ecuatii matriceale. Se considera cuplul rezistent Cr = 0. Se considera conditiile initiale nule:

x1(0)=0 x2(0)=0 x3(0)=0

Astfel se obtin matricile sistem:

unde s-a notat:

;

.

Cu parametrii determinati mai sus se calculeaza valorile numerice ale matricelor A, B si C.



Folosind acest model se va determina raspunsul sistemului la o intrare treapta unitara ua(t)=1 si cuplu rezistent 0. Se vor determina grafic traiectoriile de stare x1(t), x2(t), x3(t) si y(t). Pe baza acestor raspunsuri se va studia stabilitatea sistemului. Pentru a trasa traiectoriile de stare se va folosi programul SIMULINK sub MATLAB. Modelul ISO al sistemului se aduce la forma:



Acest model se va construi usor in mediul SIMULINK.


Simularea se va realiza folosind metoda numerica Runge-Kutta. Modelarea s-a facut intr-un interval de timp de 20 [s]. Valorile variabilelor de stare obtinute se vor reprezenta in functie de timp prezentat in figura urmatoare:


Text Box: Figura 3.3 - variabilele de stare

1.3. Determinarea functiei de transfer si schemei echivalente a motorului de curent continuu

Aplicand transformata Laplace ecuatiilor functionale a motorului prezentate anterior rezulta:



Inlocuind ultimile doua ecuatii in prima ecuatie vom obtine:

Din relatia de mai sus rezulta functia de transfer:

Facand inlocuirile:

Daca marimea de iesire se considera pozitia axului rotoric vom avea:

cu care functia de transfer devine:

Schema echivalenta rezultata din modelarea acestor ecuatii este:

Figura 3.4 - Schema echivalenta a MCC

Iesirea in acest model este turatia. Din punct de vedere al proiectantului pentru alegerea turatiei se utilizeaza doua functii de transfer ca in figura urmatoare:



Figura 3.5

Pentru schemele de mai sus avem urmatoarele functii de transfer:

H(s)=H1(s) · H2(s)

si

Sau explicitand relatiile:

unde

Din punct de vedere practic functia de transfer al motorului s a divizat in doua functii de transfer. Aceasta subdivizare s-a facut pentru introducerea perturbatiei Cr.

La H1(s) iesirea este curentul rotoric Ia si intrarea tensiunea Ua. Se evidentiaza doua constante de timp care se exprima in secunde:

= 0.113 [s constanta de timp electrica a circuitului indusului.

-constanta de timp electromecanica, depinde atat de parametrii electrici, cat mai ales de parametrii mecanici.


Se observa ca Tm >>T astfel H1(s) devine:

Constanta depinde atat de parametri electrici Ke, R cat si de parametrii mecanici J, Kmsi are o valoare mai mare decat T.

La functia de transfer H2(s) se remarca prezenta unui pol in origine, deci procesul condus, motorul, contine un integrator care imbunatateste precizia sistemului (reduce eroarea stationara). Pe de alta parte intrucat sistemul are si o reactie negativa motorul de curent continuu e un sistem stabil de ordinul doi cu amortizare, care depinde de parametrii motorului.