|
|
|
Sub 1. Conceptul despre finante
Notiunea 'finante' provine de la latinescul 'finare', care inseamna a termina, a incheia, in general,si- intr-un sens restrans - a aranja o afacere, a termina un diferend prin mijlocirea banului, o actiune judecatoreasca sau o hotarare a justitiei in legatura cu o plata a unei sume de bani.
Franta folosea in sec. al XVI-lea notiunea de 'finance', care avea intelesul unei sume de bani, a unui venit al statului, iar 'les finances' insemna gospodaria publica, patrimoniul statului.
In tara noastra, inca din sec. al XIX-lea, s-a folosit notiunea de fisc, care avea intelesul de organ financiar ce incasa impozitele si taxele, amenzile etc.
Cu timpul, prin finante, in sens larg, se intelegeau veniturile si cheltuielile bugetare, creditul, operatiunile bancare si de bursa, relatiile cambiale, obligatiuni si creante banesti, etc., adica resursele, relatiile si operatiile banesti.
In aceste interpretari, accentul cade pe acea latura a finantelor pe care autorii o considera mai semnificativa sau mai importanta pentru caracterizarea acestora.
Finantele constituie o categorie economica, ele sunt relatii social-economice, exprimata in forma baneasca, prin care se formeaza, se repartizeaza si se gestioneaza fondurile banesti la dispozitia agentilor economici si fondurile banesti la dispozitia statului necesare realizarii actiunilor social-culturale, activitatii economice si rezolvarii celorlalte sarcini comune ale societatii si ale membrilor sai.
Sub. 2 Rolul si functiile finantelor publice
Finantele publice isi indeplinesc misiunea lor sociala prin functiile pe care le exercita, si anume prin functia de repartitie si functia de control.
FUNCTIA DE REPARTITIE Cele mai multe resurse financiare sunt mobilizate la fondurie publice cu titlu definitiv si fara contraprestatie. Un loc secundar in constituirea fondurilor publice il ocupa resursele primite cu titlu rambursabil.
Cea de a doua faza a functiei de repartitie a finantelor publice consta in distribuirea fondurilor financiare pe beneficiari- persoane fizice si juridice. Repartitia propriu-zisa este precedata de inventarierea nevoilor sociale existente in anul de referinta, cuantificarea acestora in expresie baneasca si ierarhizarea lor in functie de necesitate si importanta pe care o prezinta unele in raport cu celelalte.
FUNCTIA DE CONTROL: Necesitatea functiei de control a finantelor publice rezulta din faptul ca fondurile de resurese financiare constitiuite la dispozitia statului apartin intregii societati. Aceasta este interesata in:
- asigurarea resurselor financiare necesare satisfacerilor obstesti;
- dirijarea resurselor respective cu luarea in considerare a prioritatilor stabilite de organele competente;
- utilizarera resurselor financiare in conditii de maxima eficacitate economica, sociala si de alta natura;
- armonizarea intereselor imediate ale societatii cu cele de perspectiva la dimensionarea resurselor financiare puse la dispozitia statului si la orientarea acestora catre diferite destinatii.
Sub 3- Continutul sistemului financiar
In general, un sistem constituie 'orice sectiune a realitatii in care se identifica un ansamblu de fenomene, obiecte, procese, concepte, fiinte sau grupuri interconectate printr-o multime de relatii reciproce, precum si cu mediul inconjurator in care actioneaza in comun in vederea realizarii unor obiecte bine definite"[1]
Sistemul financiar public este definit ca ansamblul relatiilor financiare prin care se constituie, distribuie si utilizeaza fondurile financiare publice, in care un rol determinant il au autoritatile publice care administreaza aceste fonduri.
Sistemul financiar public din Romania este structurat, in urmatoarele componente :
- bugetele publice (bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale);
- finantele intreprinderilor cu capital de stat;
- creditul si asigurarile de bunuri, persoane si raspundere civila (acestea sunt incluse in sistemul financiar public in masura in care se deruleaza prin institutii financiar-bancare cu capital de stat).
Sistemul financiar privat, considerat ca ansamblul relatiilor financiare prin care se constituie, distribuie si utilizeaza fondurile financiare private, avand in prim plan ca participanti, entitatile si persoanele private ce administreaza fondurile respective.
Sistemul financiar privat este structurat in urmatoarele componente :
- finantele firmelor (private);
- asigurarile de bunuri, persoane, si raspundere civila si gospodariile.
Sub 4.- Fluxurile financiare. Fluxurile financiare generate de plata impozitelor
Transferul fluxurilor financiare presupune un transfer al puterii de cumparare de la persoanele fizice si juridice catre stat (in vederea formarii resurselor sale banesti), dar si de la stat catre diferite institutii publice, categorii sociale, dar uneori si catre firme sau alte persoane juridice. Finantele au o puternica influenta asupra cresterii economice, redistribuirii veniturilor, starii de prosperitate a membrilor societatii, in principal, prin consumul public. Finantele directioneaza dezvoltarea economica si sociala a unei tari.
Sub 5. Verigile sistemului financiar
Sistemul financiar reprezinta un ansamblu de elemente sau categorii financiare, caracterizat prin legaturi organizatorice intre componentele sale, care-i imprima un caracter unitar, de sistem. Din acest punct de vedere, sistemul financiar se structureaza pe doua mari subsisteme : subsistemul financiar public si subsistemul financiar privat.
Categoriile de relatii financiare ce alcatuiesc sistemul financiar,care mai sunt cunoscute si sub numele de verigi ale sistemului relatiilor financiare, sunt urmatoarele :
- finantele intreprinderilor (agentilor economici);
- bugetul de stat;
- asigurarile sociale de stat;
- asigurarile de bunuri, persoane si raspundere civila;
- creditul.
Sub. 6 Institutiile financiare
Institutiile financiare sunt foarte diverse in functie de produsele si serviciile financiare pe care le ofera.
Printre aceste institutii financiare, se regasesc :
- institutiile financiare private;
- intermediarii financiari;
- finantele publice, care impreuna cu institutiile aferente reprezinta interesele statului pe piata financiara
Institutiile financiare private asigura legatura intre cei ce ofera si cei ce primesc un imprumut, precum si informatii in legatura cu participantii la fluxurile financiare ( sunt de 2 feluri institutii (firme) depozitare;
institutii (firme) nedepozitare )
Institutiile sau firmele depozitare (bancile comerciale, bancile de economii si uniunile de credit, bancile mutuale populare si cooperativele de credit) emit drepturi proprii in moneda nationala, care reprezinta sume depuse la cerere in conturi curente sau cu termen.
Institutiile sau firmele nedepozitare (agentiile de bursa, fondurile mutuale de stoc, fondurile mutuale de pe piata de capital, agentiile de asigurare) sunt caracterizate prin aceea ca ofera serviciile financiare catre terti.
Sub. 7 Sistemul financiar al Romaniei
Sistemul financiar al tarii noastre cuprinde verigi, institutii, intermediari, legislatia financiara, norme metodologice, standarde, rationamente si analize complexe .
Cele mai importante institutii ale finantelor publice din Romania sunt :
Ministerul Finantelor Publice, care are, in principal, urmatoarele atributii[2]:
propune strategii de dezvoltare pe termen lung si solutii de reforma in domeniul finantelor publice;
elaboreaza :
- proiectul bugetului de stat, al legii bugetare anuale si raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum si proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operand rectificarile corespunzatoare;
clasificatia indicatorilor privind finantele publice
strategia in domeniul investitiilor publice, pe baza propunerilor de programe de investitii ale ordonatorilor principali de credite
lucrarile privind contul general anual de executie a bugetului de stat
sistemul de organizare si functionare a Trezoreriei Statului in vederea asigurarii efectuarii operatiunilor de incasari si plati pentru sectorul public;
analizeaza periodic modul de realizare a prevederilor bugetare, in corelare cu indicatorii macroeconomici, si prezinta informari Guvernului cu propuneri de imbunatatire;
Sub 8. Continutul si instrumentele politicii financiare
Prin programul partidului victorios in alegeri, care devine program de guvernamant si,de aceea, trebuie aprobat de Parlament, se stabilesc obiectivele economice, sociale si de alta natura care urmeaza sa fie realizate de echipa guvernamentala in perioada pentru care a primit investitura, mijloacele necesare pentru realizarea acestora, precum si masurile de luat in acest scop.
Prin politici financiare se asigura desfasurarea normala a activitatii financiare de ansamblu, adica la nivel micro si macroeconomic.
Politica financiara este o parte a politicii economice, care cuprinde totalitatea normelor, principiilor si metodelor financiare precum si instrumentele, institutiile si reglementarile utilizate de stat pentru influentarea proceselor economice si a relatiilor sociale.
Sub 9 . Politici financiare in domeniul cheltuielilor financiare
Politica promovata in domeniul cheltuielilor publice trebuie sa stabileasca marimea, destinatia si structura optima ale acestor cheltuieli; sa defineasca obiectivele ce trebuie atinse prin efectuarea diferitelor categorii de cheltuieli; sa precizeze caile, metodele si instrumentele ce trebuie folosite pentru ca obiectivele respective sa fie realizate cu minimum de efort financiar.
a) Dimensionarea cheltuielilor publice presupune stabilirea marimii absolute (volumul total exprimat in moneda nationala) si relative (ponderea in PIB) a acestora.
b) La stabilirea destinatiei cheltuielilor publiceeste necesar sa se porneasca de la nevoile sociale care trebuie satisfacute cu prioritate pe seama resurselor publice. Stabilirea corecta a optiunilor si prioritatilor, in fiecare etapa istoriceste determinata, este de cea mai mare importanta.
c) Faptul ca resursele financiare sunt limitate, iar destinatiile acestora sunt concurentiale, reclama utilizarea acestora in conditii de maxima eficienta
d) Pentru a obtine o eficienta maxima in utilizarea fondurilor publice, sunt necesare nu numai dimensionarea si repartizarea judicioasa a acestora pe destinatii, dar si stimularea beneficiarilor prin metodele de finantare si gestionare ori prin alte instrumente specifice.
Sub 10.Politici financiare vizand procurarea resurselor financiare publice
Politica financiara actioneaza nemijlocit in sfera repartitiei, asupra relatiilor ce iau nastere in procesul de formare si de dirijare a fondurilor publice de resurse financiare in vederea satisfacerii nevoilor sociale. a) Volumul resurselor financiare, de care statul are nevoie pentru indeplinirea functiilor si sarcinilor sale, este indicat de cuantumul cheltuielilor publice aferente perioadei considerate. Aproband aceste cheltuieli, organele de decizie competente determina insusi volumul resurselor financiare necesare.
b) In ceea ce priveste provenienta resurselor financiare, organele de decizie au doua alternative: fie sa opteze pentru folosirea de resurse interne, ce pot fi procurate pe plan national, fie sa apeleze la resurse externe.
c) O alta problema de politica financiara se refera la numarul si tipul canalelor (modalitatilor) de prelevare a contributiei la fondurile publice.
d) Impozitele si taxele constituie nu numai metode (canale) de prelevare a unor resurse financiare la fondurile publice, dar si instrumente (parghii financiare) de influentare a proceselor economice.
e) Multiple si variate probleme de politica financiara apar in legatura cu veniturile provenind de la sectorul public. Acestea deriva din modul de organizare si gestionare a unitatilor economice de stat: dupa un model al intreprinderilor private (ca societati comerciale), dupa modelul adoptat la specific (ca regii autonome) sau dupa exemplul institutiilor publice (ca unitati economice in regim bugetar).
f) In cadrul politicii financiare a statului, un loc important ocupa problema echilibrului financiar.
g) Contractarea de imprumuturi ridica multiple probleme de politica financiara dintre care mentionam: pentru ce scopuri se contracteaza? din ce resurse se ramburseza? pe ce termen si in ce conditii se contracteaza? daca imprumutul se indexeaza pentru protejearea detinatorilor de titluri impotriva riscului deprecierii monedei in care a fost exprimat imprumutul? daca imprumutul contractat peste granita este insotit de anumite conditii economice, militare, politice sau de alta natura?
Sub 11.- Continutul veniturilor publice
In tarile cu economie de piata, in cea mai mare parte resursele se constituie ca urmare a redistribuirii produsului intern brut (PIB), ponderea cea mai mare in totalul resurselor financiare avand-o veniturile fiscale.
Veniturile bugetare cuprind resursele banesti care se cuvin bugetelor mentionate, in baza unor prevederi legale, formate din impozite, taxe, contributii si alte varsaminte.
Definitie: Veniturile si cheltuielile bugetare se inscriu intr-un singur document, pentru a se asigura utilizarea eficienta si monitorizarea fondurilor publice.Veniturile si cheltuielile bugetare sunt aprobate prin lege pe o perioada de un an, care corespunde exercitiului bugetar.
Sub 12.- Structura veniturilor publice:
Veniturile bugetare sunt resursele banesti care se cuvin bugetelor publice, in baza unor prevederi legale, formate din impozite, taxe, contributii, alte sume ale bugetului general consolidat si alte venituri.
Veniturile sau resursele finantelor publice se grupeaza in :
venituri ale bugetului de stat :
I.V.CURENTE:- fiscale
- nefiscale
II.V. DIN CAPITAL
III. V. DIN RAMBURSAREA IMPRUMUTURILOR ACORDATE
IV. DONATII SI SPONSORIZARI
venituri ale bugetelor locale:
I V.CURENTE:-fiscale
-nefiscale
-din capital
-cu destinatie speciala
-prelevari din bugetul de stat
venituri ale bugetului asigurarilor sociale de stat :
V.CURENTE:-fiscale
-nefiscale
-subventii primite de la bugetul de stat
-incasari din rambursarea imprumuturilor
venituri ale bugetelor fondurilor speciale:
Dupa regularitatea cu care se incaseaza la buget, resursele financiare publice (veniturile publice) pot fi structurate in resurse ordinare sau curente si resurse extraordinare, intamplatoare.
In categoria resurselor ordinare se includ : veniturile fiscale, contributiile pentru asigurari sociale de stat si contributiile la bugetele fondurilor speciale, precum si veniturile nefiscale.
Sub 13.- Principii si metode de dimensionare a veniturilor publice
Marimea resurselor financiare publice este influentata de o serie de factori, cum ar fi:
marimea produsului intern brut (P.I.B.);
volumul resurselor financiare externe;
nivelul preturilor;
structura si volumul productiei;
raportul economii-consum;
nivelul cheltuielilor publice.
Metodele clasice utilizate pentru dimensionarea cuantumului veniturilor si cheltuielilor bugetare sunt :
a) metoda automata sau a penultimei, care consta in evaluarea forfetarea a veniturilor si a
cheltuielilor bugetare pentru anul (t+1) pe baza rezultatelor obtinute in penultimul an (t-1)
b) metoda majorarii sau diminuarii , care porneste de la rezultatele executarii bugetului pe mai multi ani consecutivi expirati.
c) metoda evaluarii directe . Metoda are avantajul exactitatii, dar presupune cheltuieli importante pentru efectuarea calculelor si estimarilor necesare.
d) re (descrestere) a veniturilor, respectiv cheltuielilor
Metoda rationalizarii optiunilor bugetare presupune parcurgerea urmatoarelor etape :
stabilirea obiectivlor posibile de finantat de la buget si analiza posibilitatilor reale de procurare a resurselor necesare;
analiza eficientei economico-sociale a cheltuielilor bugetare;
luarea deciziei pe baza analizei cost - avantaje si a altor studii de eficienta;
realizarea efectiva a obiectivului ales, care implica efectuarea unei anumite cheltuieli bugetare;
controlul bugetar, care presupune confruntarea optiunilor cu rezultatele, dupa efectuarea cheltuielilor bugetare.
Sub 14.- Conceptul de buget de stat si de cel al economiei nationonale
Bugetul de stat este definit, sub aspect juridic, in tarile cu economie de piata , ca fiind un act in care se inscriu veniturile si cheltuielile probabile ale statului, pe o perioada de timp,de obicei un an.
Bugetul de stat reprezinta un document previzional, deoarece cuantifica nivelul cheltuielilor ce se vor efectua in viitor, precum si marimea veniturilor ce pot fi mobilizate la dispozitia statului. Fiind un document ce necesita autorizarea prealabila a puterii legislative, bugetul de stat are character obligatoriu.
Incasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor publice nu sunt posibile decat daca bugetul de stat a devenit lege prin aprobarea lui de catre Parlamentul tarii.
Bugetul de stat reprezinta o forma de planificare in tarile cu economie de piata, atat pe termen scurt ca urmare a previzionarii pet imp de un an aveniturilor si cheltuielilor publice, cat sip e termen mediu prin elaborarea bugetelor - program, mai ales pentru cheltuielile publice de investitii.
Rolul bugetului de stat, in economiia de piata, se manifesta, indeosebi pe plan financiar si economic.
Repartizarea veniturilor si chaltuielilor intre verigile sistemului bugetar, in fiecare stat, se face in functie de modul de repartizare a sarcinilo (atributiilor) intre organelle puterii si administratiei de stat centrale si locale.
Sub 15. Repartizarea veniturilor si cheltuielilor bugetare pe verigile sistemului bugetar Structura sistemului bugetar al unui stat este determinata de structura organizatorica a acestuia.
In functie de structura organizatorica, statele pot fi de tip unitary, cum este cazul in Romania, Franta, Italia, Suedia, Olanda, Spania etc. si de tip federal, cum sunt S.U.A., Elvetia, Canada, Austria, Germania, Brazilia,India, Australia s.a.
In statele de tip unitar teritoriul este impartit in unitati administrative-teritoriale la nivelul carora functioneaza organe ale puteriisi administratiei de stat locale. La nivel central functioneaza organelle centrale ale puterii si administratiei de stat.
Corespunzator acestei structuri, in statele de tip unitary exista un buget al administratiei centrale de stat si bugetele locale ale unitatilor administrative-teritoriale.
Sub 16. Structura bugetului de stat si bugetul asigurarilor de stat:
Ca orice stat de tip unitar, Romania, are bugetul structurat in functie de impartirea administrative-teritoriala,astfel:
bugetul de stat;
bugetele locale ale comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti, judetelor si, respective, a municipiului Bucuresti.
Bugetul public national cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale si bugetele locale.
Bugetul de stat cuprinde veniturile centralizate ale statului si repartizarea acestora pentru finantarea cheltuielilor privind invatamantul, sanatatea, cultura, apararea tarii, ordinea publica, ocrotirile sociale, alocatiile si ajutoarele pentru copii, alte activitati social-culturale si de protectie ecologica etc.
Bugetul asigurarilor sociale de stat:
Indicatori- suma:
Venituri- total
Venituri proprii
Venituri curente
o Venituri fiscale
Impozite directe
Contributii de asigurari sociale
o Venituri nefiscale
Subventii primate de la bugetul de stat
Incasari din rambursarea creditelor acordate
Cheltuieli- total
Asistenta sociala, alocatii, pensii
Ajutoare si indemnizatii
Alte actiuni
Sub 17-18 (Structura sist. bugetar,princii,reguli ale bugeletor locale)
Trecerea de la economia de comanda, centralizata, la economia libera de piata a generat profunde mutatii si la nivelul sistemului fiscal romanesc. S-a impus, cu precadere, mutarea centrului de greutate in procesul mobilizarii resurselor financiare publice dinspre varsamintele planificate catre prelevarile fiscale moderne, specifice tarilor dezvoltate.
veniturile bugetare locale se constituie din:
a) venituri proprii, formate din : impozite, taxe, contributii, alte varsaminte, alte venituri si cote defalcate din impozitul pe venit;
b) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
c) subventii primite de la bugetul de stat si de la alte bugete;
d) donatii si sponsorizari.
Potrivit regulilor bugetare :
este interzisa efectuarea de plati direct din veniturile incasate, cu exceptia cazurilor prevazute de lege;
cheltuielile bugetare au destinatie precisa si limitata, si sunt determinate de autorizarile continute in legi speciale si in legile bugetare anuale;
nici o cheltuiala nu poate fi inscrisa in buget si nici nu poate fi angajata si efectuata din buget, daca nu exista baza legala pentru respectiva cheltuiala;
nici o cheltuiala din fonduri publice locale nu poate fi angajata, ordonantata si platita daca nu este aprobata, potrivit legii, si daca nu are prevederi bugetare si surse de finantare.
Veniturile care se prevad in bugetele proprii ale judetelor
Venituri proprii
1. Impozit pe profit de la regiile autonome si societatile comerciale de sub autoritatea consiliilor judetene
2. Cote defalcate din impozitul pe venit
3. Alte impozite pe venit, profit si castiguri din capital
4. Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizarii bunurilor sau pe desfasurarea de activitati
5. Venituri din proprietate
6. Venituri din prestari de servicii si alte activitati
7. Amenzi, penalitati si confiscari
8. Venituri din valorificarea unor bunuri
B. Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat
C. Donatii si sponsorizari
D. Subventii de la bugetul de stat si de la alte administratii
E. Operatiuni financiare.
Sub 19.- Continutul si elementele constitutive ale impozitului
Impozitul[3] este definit ca fiind plata baneasca obligatorie, generala si definitiva, efectuata de persoane fizice si juridice in favoarea bugetului statului, in cuantumul si la termenele precis stabilite de lege, fara obligatia din partea statului de a presta platitorului un echivalent direct si imediat.
Caracteristicile fundamentale ale impozitului sunt:
. caracterul pecuniar: impozitul este in general o prelevare baneasca;
. caracterul obligatoriu: este vorba de o prelevare impusa si incasata de stat, si nu de o prelevare cu caracter voluntar;
. caracterul fara contraprestatie imediata si directa:;
. caracterul definitiv: contribuabilul nu mai primeste banii inapoi, aferent impozitului platit;
. caracterul financiar: impozitul serveste la acoperirea
Elementele constitutive ale impozitului
In elaborarea unui produs fiscal (impozit, taxa, drepturi si contributii cu caracter fiscal) trebuie sa se stabileasca, in momentul reglementarii, si ulterior in etapa legislativa, in mod clar si concis, elementele care formeaza structura tehnica a impozitului , precum si a principiilor impunerii.
Sub 20. Clasificarea impozitelor si taxelor:
A. Dupa trasaturile de fond si de forma si dupa modul de percepere, distingem cea mai importanta grupare a impozitelor si taxelor:
impozitele directe, care se stabilesc si se percep nemijlocit de la persoanele fizice sau juridice pentru veniturile sau bunurile prevazute de lege, de exemplu:
impozitul pe profit;
impozitul pe dividende;
impozitul pe venit;
impozitul pe veniturile realizate de persoane fizice si juridice nerezidente;
impozitul pe veniturile reprezentantelor sau organizatiilor economice straine realizate in Romania etc.
B. Dupa obiectul impunerii, deosebim : impozite pe venit, impozite pe avere si impozite pe cheltuieli .
C. Dupa scopul urmarit - impozite cu caracter fiscal
- impozite cu caracter de ordine.
D. Dupa frecventa cu care se incaseaza la bugetul de stat :
- impozitele pot fi permanente
- impozite incidentale sau intimplatoare,
E. Un alt criteriu de clasificare, imparte impozitele in :
- impozite analitice
- impozite sintetice.
F. Impozitele pot fi grupate si in
- impozite specifice
-impozite advalorem.
G. Dupa institutia care le administreaza:
- in statele de tip federal, impozite ale statelor membre ale federatiei
- statele de tip unitar,impozite ale administratiei centrale de stat si, respectiv, ale colectivitatii locale.
Sub 21.- Principiile impunerii
Principiile care trebuie sa stea la baza unui sistem fiscal considerat rational sunt:
principiul justetii impunerii (echitatii fiscale);
principiul certitudinii impunerii;
principiul comoditatii perceperii impozitelor;
principiul eficientei (randamentului) impozitelor.
Comensurarea veniturilor si a cheltuielilor generate de aplicarea unui impozit se poate face prin folosirea indicatorului "eficienta incasarii impozitelor" sau, mai pe scurt, "eficienta impozitului".
La baza politicii fiscale a unui stat[4] trebuie sa stea principiile de echitate fiscala, de politica financiara, de politica economica si principii social-politice.
Sub 22.- Impozitul pe profit. Contributii, sfera de cuprindere si cotele de impozitare
Sunt obligate la plata impozitului pe profit, urmatoarele persoane, denumite in continuare contribuabili:
a) persoanele juridice romane;
b) persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania;
c) persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitate in Romania intr-o asociere fara personalitate juridica;
d) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane, pentru veniturile realizate atat in Romania cat si in strainatate din asocieri fara personalitate juridica; in acest caz, impozitul datorat de persoana fizica se calculeaza, se retine si se varsa de catre persoana juridica romana.
Sfera de cuprindere a impozitului
Impozitul pe profit se aplica dupa cum urmeaza:
a) in cazul persoanelor juridice romane, asupra profitului impozabil obtinut din orice sursa, atat din Romania, cat si din strainatate;
b) in cazul persoanelor juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent;
c) in cazul persoanelor juridice straine si al persoanelor fizice nerezidente care desfasoara activitate in Romania intr-o asociere fara personalitate juridica, asupra partii din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecarei persoane;
d) in cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane care realizeaza venituri atat in Romania, cat si in strainatate, din asocieri fara personalitate juridica, asupra partii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.
Cotele de impozitare
Cota de impozit pe profit care se aplica asupra profitului impozabil este de 16%, cu exceptiile prevazute la art. 38 din Codul fiscal .
Impozit minim pentru baruri de noapte, cluburi de noapte, discoteci, cazinouri si pariuri sportive
Contribuabilii care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele jurice care realizeaza aceste venituri in baza unui contract de asociere, si la care impozitul pe profit datorat pentru activitatile prevazute in acest articol este mai mic decat 5% din veniturile respective sunt obligati la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri realizate.
Sub 23.- Determinarea profitului impozabil. Venituri neimpozabile
Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau in calcul si alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.
Venituri neimpozabile
Urmatoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:
a) dividendele primite de la o persoana juridica romana. Sunt, de asemenea, neimpozabile, dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, dividendele primite de la o persoana juridica straina, din statele Comunitatii Europene, daca persoana juridica romana detine minimum 15% din titlurile de participare la persoana juridica straina, pe o perioada neintrerupta de cel putin 2 ani, care se incheie la data platii dividendului;
b) diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, inregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se detin titluri de participare, precum si diferentele de evaluare a investitiilor financiare pe termen lung. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii, a retragerii titlurilor de participare, precum si la data retragerii capitalului social la persoana juridica la care se detin titlurile de participare;
c) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum si veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;
d) veniturile neimpozabile, prevazute expres in acorduri si memorandumuri aprobate prin acte normative.
Sub 24 Determinarea profitului impozabil. Cheltuieli deductibile
Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare.
Cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile sunt cheltuielile inregistrate cu realizarea si comercializarea bunurilor, prestarea serviciilor sau executarea lucrarilor, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare.
Sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri si:
a) cheltuielile cu achizitionarea ambalajelor, pe durata de viata stabilita de catre contribuabil;
b) cheltuielile efectuate pentru protectia muncii si cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale;
c) cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de accidente de munca, boli profesionale sau riscuri profesionale;
d) cheltuielile de reclama si publicitate efectuate in scopul popularizarii firmei
e) cheltuielile de transport si cazare in tara si in strainatate efectuate de catre salariati si administratori,
f) contributia la rezerva mutuala de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit;
g) cheltuielile pentru marketing, studiul pietei, promovarea pe piete existente sau noi, participarea la targuri si expozitii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii;
h) cheltuielile de cercetare-dezvoltare;
i) cheltuielile pentru perfectionarea managementului, a sistemelor informatice,
j) cheltuielile pentru protejarea mediului si conservarea resurselor;
k) taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile datorate catre camerele de comert si industrie,
l) pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate, in urmatoarele cazuri:
1. procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa, pe baza hotararii judecatoresti;
2. debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori;
3. debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat, fara succesor ;
4. debitorul inregistreaza dificultati financiare majore care ii afecteaza intreg
Cheltuieli cu deductibilitate limitata:
a) cheltuielile de protocol in limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit;
b) suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari in Romania si in strainatate, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice, in cazul in care contribuabilul realizeaza profit in exercitiul curent si/sau din anii precedenti.
c) cheltuielile sociale, in limita unei cote de pana la 2%, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii.;
d) perisabilitatile[5], in limitele stabilite de organele de specialitate ale administratiei centrale, impreuna cu institutiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finantelor Publice;
e) cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii ;
f) cheltuielile cu taxele si cotizatiile catre organizatiile neguvernamentale sau asociatiile profesionale;
g) cheltuielile cu provizioane si rezerve, in limita prevazuta la paragraful "Provizioane si rezerve";
h) cheltuielile cu dobanda si diferentele de curs valutar, in limita prevazuta la paragraful "Reglementari privind cheltuielile cu dobanzile si diferente de curs valutar";
i) amortizarea, in limita prevazuta la paragraful "Reglementari privind amortizarea fiscala";
j) cheltuielile efectuate in numele unui angajat, la schemele facultative de pensii ocupationale, in limita stabilita potrivit legii (200 euro, intr-un an fiscal , pentru fiecare participant);
k) cheltuielile cu primele de asigurare private de sanatate, in limita stabilita potrivit legii (200 euro, intr-un an fiscal, pentru fiecare participant);
Sub 25 Determinarea prof impozabil. cheltuieli nedeductibile
Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentand diferente din anii precedenti sau din anul curent, impozitele pe profit sau pe venit platite in strainatate.
b) dobanzile/majorarile de intarziere, amenzile, confiscarile, si penalitatile de intarziere datorate catre autoritatile romane, potrivit prevederilor legale.
c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, taxa pe valoarea adaugata aferenta
d) cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje in natura
e) cheltuielile facute in favoarea actionarilor sau asociatilor;
f) cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, potrivit legii, prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau intrarii in gestiune, dupa caz, potrivit normelor;
g) cheltuielile inregistrate de societatile agricole pentru dreptul de folosinta al terenului agricol adus de membrii asociati
h) cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se detin participatii
i) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile prevazute la paragraful "Venituri neimpozabile", cu exceptia celor prevazute la lit. d) a paragrafului "Venituri neimpozabile".
j) cheltuielile cu contributiile platite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative;
k) cheltuielile cu primele de asigurare platite de angajator, in numele angajatului, care nu sunt incluse in veniturile salariale ale angajatului, conform titlului III din Codul fiscal ("Impozitul pe venit");
l) alte cheltuieli salariale care nu sunt impozitate la angajat
m) cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii
n) cheltuielile cu primele de asigurare
pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate
o) cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat efectuate potrivit legii.
p) cheltuielile inregistrate in evidenta contabila, care au la baza un document emis de un contribuabil inactiv al carui certificat de inregistrare fiscala a fost supendat in baza ordinului presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
Sub 26 Determinarea profitului impozabil. Amortizarea fiscala
Cheltuielile aferente achizitionarii, producerii, construirii, asamblarii, instalarii sau imbunatatirii mijloacelor fixe amortizabile se recupereaza din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizarii potrivit prevederilor art. 24 din Codul fiscal (paragraful "Amortizarea fiscala")
Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporala care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
a) este detinut si utilizat in productia, livrarea de bunuri sau in prestarea de servicii, pentru a fi inchiriat tertilor sau in scopuri administrative;
b) are o valoare de intrare mai mare decat limita stabilita prin hotarare a Guvernului;
c) are o durata normala de utilizare mai mare de un an.
Mijloace fixe amortizabile:
a) investitiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de inchiriere, concesiune, locatie de gestiune sau altele asemenea;
b) mijloacele fixe puse in functiune partial, pentru care nu s-au intocmit formele de inregistrare ca imobilizare corporala; acestea se cuprind in grupele in care urmeaza a se inregistra, la valoarea rezultata prin insumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;
c) investitiile efectuate pentru descoperta in vederea valorificarii de substante minerale utile, precum si pentru lucrarile de deschidere si pregatire a extractiei in subteran si la suprafata;
d) investitiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare realizate in scopul imbunatatirii parametrilor tehnici initiali si care conduc la obtinerea de beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fix;
e) investitiile efectuate din surse proprii, concretizate in bunuri noi, de natura celor apartinand domeniului public, precum si in dezvoltari si modernizari ale bunurilor aflate in proprietate publica;
f) amenajarile de terenuri.
Nu reprezinta active amortizabile:
a) terenurile, inclusiv cele impadurite;
b) tablourile si operele de arta;
c) fondul comercial;
d) lacurile, baltile si iazurile care nu sunt rezultatul unei investitii;
e) bunurile din domeniul public finantate din surse bugetare;
f) orice mijloc fix care nu isi pierde valoarea in timp datorita folosirii, potrivit normelor;
g) casele de odihna proprii, locuintele de protocol, navele, aeronavele, vasele de croaziera,
Sub 27.- Reglementari privind pierderile fiscale. Plata impozitului pe profit si depunerea declaratiilor fiscale
Reglementari privind pierderile fiscale
1. Pierderea anuala, stabilita prin declaratia de impozit pe profit, se recupereaza din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii acestora.
2. Pierderea fiscala inregistrata de contribuabilii care isi inceteaza existenta prin divizare sau fuziune nu se recupereaza de catre contribuabilii nou-infiintati sau de catre cei care preiau patrimoniul societatii absorbite, dupa caz.
Recuperarea pierderilor fiscale anuale se face in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii acestora.
Pierderea fiscala reprezinta suma inregistrata in declaratia de impunere a anului precedent.
Plata impozitului si depunerea declaratiilor fiscale
1. Contribuabilii au obligatia de a plati impozitul pe profit trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a primei luni urmatoare trimestrului pentru care se calculeaza impozitul, daca in prezentul paragraf nu este prevazut altfel.
2. Societatile comerciale bancare, persoane juridice romane, si sucursalele din Romania ale bancilor, persoane juridice straine, au obligatia de a plati impozitul pe profit lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoarele celei pentru care se calculeaza impozitul, daca in prezentul articol nu este prevazut altfel.
3. Organizatiile nonprofit au obligatia de a plati impozitul pe profit anual, pana la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul.
4. Contribuabilii care obtin venituri majoritare din cultura cerealelor si plantelor tehnice, pomicultura si viticultura au obligatia de a plati impozitul pe profit anual, pana la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul.
5. In intelesul prevederilor de la pct. 1 si 2, profitul impozabil si impozitul pe profit sunt calculate si inregistrate trimestrial, respectiv lunar, in cazul societatilor comerciale bancare, persoane juridice romane, si sucursalelor din Romania ale bancilor, persoane juridice straine, cumulat de la inceputul anului fiscal.
6. Contribuabilii care efectueaza plati trimestriale si, respectiv, lunare platesc pentru ultimul trimestru sau pentru luna decembrie, in cazul, societatilor comerciale bancare, persoane juridice romane, si in cazul sucursalelor din Romania ale bancilor, persoane juridice straine, o suma egala cu impozitul calculat si evidentiat pentru trimestrul III al aceluiasi an fiscal, respectiv o suma egala cu impozitul calculat si evidentiat pentru luna noiembrie a aceluiasi an fiscal, urmand ca plata finala a impozitului pe profit pentru anul fiscal sa se faca pana la data stabilita ca termen limita pentru depunerea situatiilor financiare ale contribuabilului.
7. Contribuabilii care au definitivat pana la data de 15 februarie inchiderea exercitiului financiar anterior depun declaratia anuala de impozit pe profit si platesc impozitul pe profit aferent anului fiscal incheiat pana la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator.
8. Persoanele juridice care inceteaza sa existe au obligatia sa depuna declaratia de impunere si sa plateasca impozitul pe profit cu 10 zile inainte de data inregistrarii incetarii existentei persoanei juridice la registrul comertului.
Sub 28.- Contribuabili. Sfera de aplicare a impozitului pe venit. Categorii de venituri supuse impozitului pe venit si cotele de impozitare
Contribuabili. Sfera de cuprindere a impozitului pe venit. Categorii de venituri supuse impozitului pe venit
Urmatoarele[6] persoane datoreaza plata impozitului pe venit:
a) persoanele fizice rezidente;
b) persoanele fizice nerezidente care desfasoara o activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent in Romania;
c) persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati dependente in Romania;
d) persoanele fizice nerezidente care obtin alte venituri decat cele prevazute la lit. b) si c) si la titlul V "Impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezindenti" din Codul fiscal.
Sfera de cuprindere a impozitului
Impozitul pe venit, se aplica urmatoarelor venituri:
a) in cazul persoanelor fizice rezidente romane, cu domiciliul in Romania, veniturilor obtinute din orice sursa, atat din Romania, cat si din afara Romaniei;
b) in cazul persoanelor fizice rezidente, altele decat cele prevazute la lit. a), numai veniturilor obtinute din Romania, care sunt impuse la nivelul fiecarei surse din categoriile de venituri prevazute la paragraful "Categorii de venituri supuse impozitului pe venit " ;
c) in cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfasoara activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent in Romania, venitului net atribuibil sediului permanent;
d) in cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfasoara activitate dependenta in Romania, venitului salarial net din aceasta activitate dependenta;
Categorii de venituri supuse impozitului pe venit
Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, sunt urmatoarele:
a) venituri din activitati independente;
b) venituri din salarii;
c) venituri din cedarea folosintei bunurilor;
d) venituri din investitii;
e) venituri din pensii;
f) venituri din activitati agricole;
g) venituri din premii si din jocuri de noroc;
h) venituri din transferul proprietatilor imobiliare;
i) venituri din alte surse.
Cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile din:
a) activitati independente;
b) salarii;
c) cedarea folosintei bunurilor;
d) pensii;
e) activitati agricole;
f) premii;
g) alte surse
Sub 29.- Venituri din activitati independente. Definire. Reguli generale de stabilire a venitului net anual din activitati independente, determinate pe baza contabilitati in partida simpla
1. Veniturile din activitati independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere si veniturile din drepturi de proprietate intelectuala, realizate in mod individual si/sau intr-o forma de asociere, inclusiv din activitati adiacente.
2. Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comert ale contribuabililor, din prestari de servicii, altele decat cele prevazute la pct. 3, precum si din practicarea unei meserii.
3. Constituie venituri din profesii libere veniturile obtinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament in valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfasurate in mod independent, in conditiile legii.
4. Veniturile din valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectuala provin din brevete de inventie, desene si modele, mostre, marci de fabrica si de comert, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor si drepturi conexe dreptului de autor si altele asemenea.
Sunt considerate venituri comerciale veniturile realizate din fapte de comert de catre persoane fizice sau asocieri fara personalitate juridica, din prestari de servicii, altele decat cele realizate din profesii libere, precum si cele obtinute din practicarea unei meserii.
Reguli generale de stabilire a venitului net anual din activitati independente, determinat pe baza contabilitatii in partida simpla
a) sa fie efectuate in cadrul activitatilor desfasurate in scopul realizarii venitului, justificate prin documente;
b) sa fie cuprinse in cheltuielile exercitiului financiar al anului in cursul caruia au fost platite;
c) sa respecte regulile privind amortizarea, prevazute in titlul II "Impozitul pe profit" din Codul fiscal, dupa caz;
d) prime de asigurare pentru asigurarea de risc profesional
Sub 30.- Stabilire a venitului net anual din drepturi de proprietate intelectuala. Retinerea la sursa a impozitului reprezentand plati anticipate pt. unele venituri din activitati independente
Stabilirea venitului net anual din drepturile de proprietate intelectuala
1. Venitul net din drepturile de proprietate intelectuala se stabileste prin scaderea din venitul brut a urmatoarelor cheltuieli:
a) o cheltuiala deductibila egala cu 25 % din venitul brut;
b) contributiile sociale obligatorii platite.
2. In cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrari de arta monumentala, venitul net se stabileste prin deducerea din venitul brut a urmatoarelor
a) o cheltuiala deductibila egala cu40 % din venitul brut; cheltuieli:
b) contributiile sociale obligatorii platite.
Impozitul ce trebuie retinut se stabileste dupa cum urmeaza:
a) in cazul veniturilor prevazute la pct. 1 lit. a) - e), aplicand o cota de impunere de 10% la venitul brut;
b) in cazul veniturilor prevazute la pct. 1 lit. f), aplicand cota de impunere prevazuta pentru impozitul pe veniturile microintreprinderilor la veniturile ce revin persoanei fizice din asociere.
3. Impozitul ce trebuie retinut se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost platit venitul, cu exceptia impozitului aferent veniturilor prevazute la pct. 1 lit. f), pentru care termenul de virare este reglementat potrivit titlului V "Impozitul pe veniturile microintreprinderilor" din Codul fiscal.
Sub 31.- Venituri din salarii. Deducera personala. Determinarea impozitului pe venitul din salarii si termenul de plata
Venituri din salarii.
Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in bani si/sau in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca
Contribuabilii au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub forma de deducere personala, acordata pentru fiecare luna a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afla functia de baza.
2. Deducerea personala se acorda pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de pana la 10.000.000 lei inclusiv, astfel:
- pentru contribuabilii care nu au persoane in intretinere - 2.500.000 lei;
- pentru contribuabilii care au o persoana in intretinere - 3.500.000 lei;
- pentru contribuabilii care au doua persoane in intretinere - 4.500.000 lei;
- pentru contribuabilii care au trei persoane in intretinere - 5.500.000 lei;
- pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane in intretinere - 6.500.000 lei.
Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii cuprinse intre 10.000.001 lei si 30.000.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive fata de cele de mai sus si se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice.
Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii de peste 30.000.000 lei nu se acorda deducerea personala.
3. Persoana in intretinere poate fi sotia/sotul, copiii sau alti membri de familie, rudele contribuabilului sau ale sotului/sotiei acestuia pana la gradul al doilea inclusiv, ale carei venituri, impozabile si neimpozabile, nu depasesc 2.500.000 lei lunar.
4. In cazul in care o persoana este intretinuta de mai multi contribuabili, suma reprezentand deducerea personala se atribuie unui singur contribuabil, conform intelegerii intre parti.
5. Copiii minori, in varsta de pana la 18 ani impliniti, ai contribuabilului sunt considerati intretinuti.
Determinarea impozitului pe venitul din salarii
1. Beneficiarii de venituri din salarii datoreaza un impozit lunar, final, care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri.
2. Impozitul lunar prevazut la pct. 1 se determina astfel:
a) la locul unde se afla functia de baza, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii aferente unei luni, si urmatoarele:
- deducerea personala acordata pentru luna respectiva;
- cotizatia sindicala platita in luna respectiva;
- contributiile la schemele facultative de pensii ocupationale, astfel incat la nivelul anului sa nu se
depaseasca echivalentul in lei a 200 euro;
b) pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul brut si contributiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.
3. Platitorul este obligat sa determine valoarea totala a impozitului anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil.
4. Contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume reprezentand pana la 2% din impozitul stabilit la pct. 3, pentru sponsorizarea entitatilor nonprofit care se infiinteaza si functioneaza potrivit legii.
5. Obligatia calcularii, retinerii si virarii acestei sume prevazute la pct. 4 revine organului fiscal competent.
Termenul de plata a impozitului
Platitorii de salarii si de venituri asimilate salariilor au obligatia de a calcula si de a retine impozitul aferent veniturilor fiecarei luni la data efectuarii platii acestor venituri, precum si de a-l vira la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se platesc aceste venituri.
Sub 32.- Venituri din pensii, din cedarea folosintei buburilor, din activitati agricole, din premii si jocuri de noroc.
Venituri din pensii
Veniturile din pensii reprezinta sume primite ca pensii de la fondurile infiintate din contributiile sociale obligatorii, facute catre un sistem de asigurari sociale, inclusiv cele din schemele facultative de pensii ocupationale, si cele finantate de la bugetul de stat.
Venituri din activitati agricole
Veniturile din activitati agricole sunt venituri din urmatoarele activitati:
a) cultivarea si valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor, in sere si solarii special destinate acestor scopuri si/sau in sistem irigat;
b) cultivarea si valorificarea arbustilor, plantelor decorative si ciupercilor;
c) exploatarea pepinierelor viticole si pomicole si altele asemenea.
Venituri din premii si din jocuri de noroc
1. Veniturile din premii cuprind veniturile din concursuri, altele decat cele prevazute la paragraful "Venituri neimpozabile " din cap.. "Impozitul pe venit".
2. Veniturile din jocuri de noroc cuprind castigurile realizate ca urmare a participarii la jocuri de noroc, inclusiv cele de tip jack-pot definite conform normelor metodologice, altele decat cele realizate la jocuri de tip cazino si masini electronice cu castiguri.
Sub 33.- Declaratii de venit estimat.Stabilitatea platilor anticipate si termenele de plata
Declaratii de venit estimat
1. Contribuabilii, precum si asociatiile fara personalitate juridica, care incep o activitate in cursul anului fiscal sunt obligati sa depuna la organul fiscal competent o declaratie referitoare la veniturile si cheltuielile estimate a se realiza pentru anul fiscal, in termen de 15 zile de la data producerii evenimentului
2. Contribuabilii care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor din patrimoniul personal au obligatia sa depuna o declaratie privind venitul estimat, in termen de 15 zile de la incheierea contractului intre parti. 3. Contribuabilii care, in anul anterior, au realizat pierderi si cei care au realizat venituri pe perioade mai mici decat anul fiscal.
4. Contribuabilii care determina venitul net pe baza de norme de venit, precum si cei pentru care cheltuielile se determina in sistem forfetar .
Stabilirea platilor anticipate de impozit
1. Contribuabilii care realizeaza venituri din activitati independente, din cedarea folosintei bunurilor, cu exceptia veniturilor din arendare si venituri din activitati.
2. Platile anticipate se stabilesc de organul fiscal competent, pe fiecare sursa de venit, luandu-se ca baza de calcul venitul anual estimat sau venitul net realizat in anul precedent
Platile se stabilesc de organul fiscal astfel:
pe baza contractului incheiat intre parti; sau
pe baza veniturilor determinate potrivit datelor din contabilitatea in partida simpla, potrivit optiunii.
3. Platile anticipate se efectueaza in 4 rate egale, pana la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, cu exceptia impozitului pe veniturile din arendare, pentru care plata impozitului se efectueaza potrivit deciziei emise pe baza declaratiei de venit
4. Pentru stabilirea platilor anticipate, organul fiscal va lua ca baza de calcul venitul anual estimat La stabilirea platilor anticipate se utilizeaza cota de impozit de 16%.
Sub 34.- Declaratia de venit. Stabilirea si plata impozitului pe venitul net anual impozabil.
Declaratia de venit si declaratii speciale
1.Declaratia de venit se depune o data cu declaratiile speciale pentru anul fiscal, pana la data de 15 mai inclusiv a anului urmator celui de realizare a venitului.
2. Declaratii speciale se completeaza si pentru castigul net/pierderea generata de tranzactii cu titluri de valoare, altele decat actiunile primite cu titlu gratuit in cadrul Programului de privatizare in masa.
3. Nu se depun declaratii speciale pentru urmatoarele categorii de venituri:
a) venituri sub forma de salarii si venituri asimilate salariilor
b) venituri din investitii, venituri din premii si din jocuri de noroc, a caror impunere este finala;
c) venituri din pensii;
d) venituri nete determinate pe baza de norme de venit;
e) venituri din alte surse.
Stabilirea si plata impozitului pe venitul net anual impozabil
1. Impozitul pe venitul net anual impozabil datorat este calculat de organul fiscal competent, pe baza declaratiei de venit, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net anual impozabil din anul fiscal respectiv.
2. Contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume reprezentand pana la 2% din impozitul pe venitul net anual impozabil datorat pentru sponsorizarea entitatilor nonprofit care se infiinteaza si functioneaza potrivit legii.
3. Obligatia calcularii, retinerii si virarii sumei reprezentand pana la 2% din impozitul pe venitul net anual impozabil datorat revine organului fiscal competent.
4. Procedura de aplicare a prevederilor pct. 2 si 3 se stabileste prin ordin al ministrului finantelor publice.
5. Organul fiscal stabileste impozitul anual datorat si emite o decizie de impunere, in intervalul si in forma stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice.
6. Diferentele de impozit ramase de achitat conform deciziei de impunere anuala se platesc in termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere, perioada pentru care nu se calculeaza si nu se datoreaza sumele stabilite potrivit reglementarilor in materie, privind colectarea creantelor bugetare.
Sub 35.- Tva. Persoane impozabile. Operatiuni impozabile.
Persoanele impozabile si activitatea economica
Este considerata persoana impozabila orice persoana care desfasoara, de o maniera independenta si indiferent de loc, activitati economice de natura celor prevazute la pct.2, oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activitati.
Nu actioneaza de o maniera independenta angajatii sau orice alte persoane legate de angajator printr-un contract individual de munca sau prin orice alte instrumente juridice care creeaza un raport angajator/angajat in ceea ce priveste conditiile de munca, remunerarea sau alte obligatii ale angajatorului.
Institutiile publice sunt persoane impozabile pentru activitatile desfasurate in calitate de autoritati publice, daca tratarea lor ca persoane neimpozabile ar produce distorsiuni concurentiale.
Operatiunile impozabile pot fi:
a) operatiuni taxabile,
b) operatiuni scutite cu drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa pe valoarea adaugata, dar este permisa deducerea taxei pe valoarea adaugata datorate sau platite pentru bunurile sau serviciile achizitionate.
c) operatiuni scutite fara drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa pe valoarea adaugata si nu este permisa deducerea taxei pe valoarea adaugata datorate sau platite pentru bunurile sau serviciile achizitionate.
d) operatiuni de import scutite de taxa pe valoarea adaugata pentru care nu se datoreaza taxa pe valoarea adaugata in vama
Sub 36.- Baza de impozitare a TVA. Cotele de impozitare
Baza de impozitare pentru operatiuni in interiorul tarii
1. Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata este constituita din:
a) pentru livrari de bunuri si prestari de servicii din tot ceea ce constituie contrapartida obtinuta sau care urmeaza a fi obtinuta de furnizor ori prestator din partea cumparatorului, beneficiarului sau a unui tert, inclusiv subventiile direct legate de pretul acestor operatiuni;
b) preturile de achizitie sau, in lipsa acestora, pretul de cost, determinat la momentul livrarii, Daca bunurile sunt mijloace fixe, pretul de achizitie sau pretul de cost se ajusteaza, astfel cum se prevede in norme;
c) suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabila pentru executarea prestarilor de servicii pentru operatiuni.
Se cuprind in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata:
a) impozitele, taxele, daca prin lege nu se prevede altfel, exclusiv taxa pe valoarea adaugata;
b) cheltuielile accesorii, cum ar fi: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare, decontate cumparatorului sau clientului.
Cota standard a taxei pe valoarea adaugata este de 19% si se aplica asupra bazei de impozitare pentru orice operatiune impozabila care nu este scutita de taxa pe valoarea adaugata sau care nu este supusa cotei reduse a taxei pe valoarea adaugata.
Cota redusa a taxei pe valoarea adaugata este de 9% si se aplica asupra bazei de impozitare, pentru urmatoarele prestari de servicii si/sau livrari de bunuri:
a) dreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectura si arheologice, gradini zoologice si botanice, targuri, expozitii, cinematografe;
b) livrarea de manuale scolare, carti, ziare si reviste, cu exceptia celor destinate exclusiv publicitatii;
c) livrarile de proteze de orice fel si accesoriile acestora, cu exceptia protezelor dentare;
d) livrarile de produse ortopedice;
e) medicamente de uz uman si veterinar;
f) cazarea in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping.
Sub 37.- Regimul deducerilor. Obligatiile de platitorilor de TVA
1. Dreptul de deducere ia nastere in momentul in care taxa pe valoarea adaugata deductibila devine exigibila.
2. Pentru bunurile importate pana la data de 31 decembrie 2003, in baza certificatelor de suspendare a taxei pe valoarea adaugata pentru care termenul de plata intervine dupa data de 1 ianuarie 2004 inclusiv, taxa pe valoarea adaugata devine deductibila la data platii efective.
Daca bunurile si serviciile achizitionate sunt destinate utilizarii in folosul operatiunilor sale taxabile, orice persoana impozabila inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata are dreptul sa deduca:
a) taxa pe valoarea adaugata datorata sau achitata, aferenta bunurilor care i-au fost livrate sau urmeaza sa ii fie livrate
b) taxa pe valoarea adaugata achitata pentru bunurile importate.
Obligatiile platitorilor de taxa pe valoarea adaugata
1. Orice persoana impozabila trebuie sa declare inceperea, schimbarea si incetarea activitatii sale ca persoana impozabila.
2. Orice persoana impozabila, inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, care realizeaza exclusiv operatiuni care nu dau drept de deducere, trebuie sa solicite scoaterea din evidenta ca platitor de taxa pe valoarea adaugata.
Orice persoana impozabila, inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, trebuie sa solicite scoaterea din evidenta ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, in caz de incetare a activitatii, in termen de 15 zile de la data actului in care se consemneaza situatia respectiva
Sub 38.- Accize. Sfera de aplicare. Produse accizabile
Produse accizabile
Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datoreaza bugetului de stat, pentru urmatoarele produse provenite din productia interna sau din import:
a bere;
b vinuri;
c bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri;
d) produse intermediare;
e alcool etilic;
f) produse din tutun;
g) uleiuri minerale si electricitate.
Accizele datorate bugetului de stat pentru produsele sus mentionate sunt accize specifice exprimate in euro pe unitatea de masura, cu exceptia tigaretelor la care acciza este combinata dintr-o acciza specifica exprimata in euro/1.000 de tigarete, la care se adauga o acciza ad valorem aplicata asupra pretului maxim de vanzare cu amanuntul.
Sub 39.- Scutiri la plata accizelor. Obligatiile platilor de accize.
Scutiri la plata accizelor
Scutiri generale
1. Produsele accizabile sunt scutite de plata accizelor, atunci cand sunt destinate pentru:
a) livrarea in contextul relatiilor consulare sau diplomatice;
b) organizatiile internationale recunoscute ca atare de catre autoritatile publice ale Romaniei, in limitele si in conditiile stabilite prin conventiile internationale, care pun bazele acestor organizatii, sau prin acorduri incheiate la nivel statal sau guvernamental;
c) fortele armate apartinand oricarui stat-parte la Tratatul Atlanticului de Nord, cu exceptia Fortelor Armate ale Romaniei;
d) rezerva de stat si rezerva de mobilizare, pe perioada in care au acest regim
Plata accizelor la bugetul de stat
1. Accizele sunt venituri la bugetul de stat. Termenul de plata al accizelor este pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care acciza devine exigibila.
2. In cazul importului unui produs accizabil, care nu este plasat intr-un regim suspensiv sau intr-un regim vamal de import cu exceptarea de la plata tuturor sumelor aferente drepturilor de import, momentul platii accizelor este momentul inregistrarii declaratiei vamale de import.
Sub 40.- Stingerea creantelor fiscale prin plata, compensarea si restituirea. Ordinea stingerii datoriilor
Stingerea creantelor fiscale se realizeaza prin incasare, compensare, scutire, anulare, prescriptie, precum si prin alte modalitati prevazute de lege .
Constituie obiect al colectarii creantele bugetare : impozitele, taxele, contributiile, amenzile si alte venituri bugetare, precum si accesoriile acestora, respectiv dobanzi, penalitati si penalitati de intarziere.
Stingerea creantelor fiscale prin plata, compensare si restituire
Platile catre organele fiscale se efectueaza prin intermediul bancilor, trezoreriilor si al altor institutii autorizate sa deruleze operatiuni de plata.
Ordinea stingerii datoriilor
a) sume datorate in contul ratelor din graficele de plata a obligatiilor fiscale, pentru care s-au aprobat esalonari si/sau amanari la plata, precum si dobanzile datorate pe perioada esalonarii si/sau amanarii la plata si calculate conform legii;
b) obligatii fiscale principale cu termene de plata in anul curent, precum si accesoriile acestora, in ordinea vechimii;
c) obligatii fiscale datorate si neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent, in ordinea vechimii, pana la stingerea integrala a acestora;
d) dobanzi, penalitati de intarziere aferente obligatiilor fiscale prevazute la lit. c);
e) obligatii fiscale cu termene de plata viitoare, la solicitarea debitorului.
Compensarea
Prin compensare se sting creantele administrate de Ministerul Finantelor Publice cu creantele debitorului reprezentand sume de rambursat sau de restituit de la buget, pana la concurenta celei mai mici sume, cand ambele parti dobandesc reciproc atat calitatea de creditor, cat si pe cea de debitor, daca legea nu prevede altfel.
Restituirea
Dreptul contribuabililor de a cere restituirea creantelor fiscale se prescrie in termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care a luat nastere dreptul la compensare sau restituire.
Sub 41.- Executarea silita prin poprie. Executarea silita a bunurilor imobile.
Sunt supuse executarii silite bunurile imobile proprietate a debitorului Executarea silita imobiliara se intinde de plin drept si asupra bunurilor accesorii bunului imobil, prevazute de Codul civil. Bunurile accesorii nu pot fi urmarite decat o data cu imobilul. In cazul debitorului persoana fizica nu poate fi supus executarii silite spatiul minim locuit de debitor si familia sa, stabilit in conformitate cu normele legale in vigoare Executorul fiscal care aplica sechestrul incheie un proces-verbal de sechestru.
Sechestrul aplicat asupra bunurilor constituie ipoteca legala.
In cazul in care sumele datorate debitorului sunt poprite de mai multi creditori, tertul poprit ii va anunta in scris despre aceasta pe creditori si va proceda la distribuirea sumelor potrivit ordinii de preferinta prevazute in Codul de procedura fiscala, republicat .
