|
|
|
Sistemul stiintelor juridice
Stiinte Juridice Sociale
Stiinta este un sistem de cunostinte despre natura ,societate si gandire, cunostinte obtinute prin metode corespunzatoare si exprimate in concepte, categorii, principii si notiuni.
Stiinta trebuie inteleasa ca :
o institutie
o organizatie de oameni care indeplinesc in societate anumite sarcini
un ansamblu de procedee, mijoaceprin care se dezvaluie aspecte si legitati noi ale lumi inconjuratoare
un fenomen social
sistem de idei,reprezentari dar si un sistem care se dezvolta ,produce continuu noi cunostinte , ca valori spirituale.
Clasificarea stiintelor sociale :
stiinte tip nomotetic : economia, psihologia, sociologia,politologia
stiintele istorice
stiinte care studiaza aspectele normative ale activitatii umane : stiintele juridice , etica
Stiinta dreptului studiaza juridicul in toate formele sale de manifestare , dar in primul rand , ca o dimensiune inalienabila a existentei umane in conditii sacial-istorice determinate
Stiinta dreptului studiaza legile existentei si ale dezvoltarii statului , instutiile politice si juridice , formele lor ,corelatia cu celelalte componente ale sistemului social , modul in care institutiile politico-juridice influenteaza societatea si suporta la randu lor , influenta sociala.
Dreptul - fenomen normativ care reprezinta o tentativa de disciplinare,de coordonare a relatiilor sociale , in vederea promovarii unor valori larg receptate de societate cum ar fii : propietatea , siguranta juridica, securitatea libertatilor individuale,socetatea civila.
Stiinta dreptului analizeaza un anumit domeniu al relatiilor si al structurilor sociale -domeniu participarii oamenilor la circuitul juridic , ca purtatori de drepturi si obligatii juridice cu toate consecintele care decurg de aici.
"Stiinta juridical este una de cel mai inalt interes , nu numai pentru unul si altul , ci in generalasfel incat lipsa de interes pentru ea trebuie privita ca expresie a unui caz absolute nestiintific." (Titu Maiorescu ,1860).
Dezvoltarea relatiilor sociale , complexitatea lor , multiplicarea fara precedent a contactelor intra si intersociale , au determinat o dezvoltare colectiva a dreptului si aparitia unor ramuri noi de drept - dreptul familiei:dreptul spatial, dreptul comunitar etc.
Dreptul fenomen complex al societatiieste studiat din mai multe perspective:
- din perspective globala, ca un system inchegat, cu regularitati caracteristice ,
- din perspective istorica - fenomen ce-si conservaanumite permanente de-a lungul dezvoltarii sociale, dar care se transforma , totodata , in cadru acestei dezvoltari;
- din perspective structural -domeniu cu multiple determinatii calitative, cu elemente component, aflate la randul lor intr- o stare de interferenta.
Stiinte Juridice Istorice
Stiintele juridice istorice - cerceteaza istoria dreptului dintr-o anumita tara (istoria dreptului romanesc)sau dezvoltarea generala a fenomenului juridic (istoria generala a dreptului)
Studiul istoriei dreptuluiscoate la iveala existentaunor legi ale aparitiei , ale devenirii sau ale disparitiei unor forme de drept , in strans contact cu legile generale ale dezvoltarii sociale sau cu bazine de civilizatie juridica atestate in timp.
Pentru noi , studiul istoriei dreptului romanesc are si o alta semnificatie - acest studiu vine sa ateste continuitatea vietuirii in acest spatii a poporului roman, vechile forme ale dreptului , intalnite si pastratein tara noastra , insemnand un argument al duratei convietuiri poporului si al utilizarii unor instrumente juridice similare.
Stiinte Juridice de Ramura
Stiintele juridice de ramura - studiaza fenomenele particulare juridice - ramurile dreptului .
Exemplu :stiinta dreptului constitutional , a dreptului civil , a dreptului administrativ, a dreptului penal. In acest caz , stiintele de ramura se suprapun sistemului dreptului , criteriul lor de departajare si organizare fiind obiectul reglementarii juridice si metoda specifica de reglementare.
Dreptul unui stat este alcatuit din numeroase norme si institutii.Acest sistem unitar formeaza sistemul dreptului statului respectiv .
Fiecare ramura a sistemului este alcatuita dintr-un grup de norme , organic legate , ce reglementeaza o categorie de relatii sociale. Sistemul stiintei dreptului are ca element de baza sub-sistemul stiintelor juridice de ramura , dar nu se epuizeaza prin referire la acesta.Totadata stiintele de ramura , care alcatuiesc un sistem , nu se regasesc aidoma in sistemul planului de invatamant superior juridic.
Stiinte Juridice Ajutatoare
In stransa legatura cu stiintele juridice se afla un grup de discipline ajutatoare cum ar fi : criminilastica, medicina legala, stastica juridica, logica juridica.fara sa faca parte din sistem stiintei dreptului , aceste discipline sunt indispensabile cunoasterii unor fenomene de drept sau a bunei aplicarii a normelor juridice.
Teoria Generala a Dreptului
Cercetarea fenomenului juridic nu poate ramane nici la nivelul cunoasterii formelor consecutive de drept , nici la nivelul cunoasterii formelor dreptului pozitiv , a dreptului activ in viguare intr-o anumita tara .
Teoria generala a dreptului - studiaza notiunile de baza ale dreptului , studiul conceptelor, categoriilor, principiilor.
In cadru teoriei generale sunt elaborate instrumentele esentiale prin care dreptul in ansamblul sau este gandit, sunt elaborate concepte ca : cel al dreptului (esenta, continutul, si forma dreptului) norma juridica, raportul juridic , tehnica juridica.
Teoria Generala a Dreptului, mai analizeaza si obiectul sau specific, urmarind organizarea sa logica in cadru demersului explicativ,mai coordoneaza, sistematizeaza cunostiintele in stransa cooperare cu limbajul specific al stiintelor de ramura.
Teoria Generala a Dreptului cuprinde un set conceptual prin care se explica realitatea juridica.Cauta sa surprinda caracterele proprii si permanente ale fenomenului juridic , spre a-l defini si a-i contura spatiul in cadru sistemului socia-istoric din care face parte.
Scopul Teoriei G. Dreptuluieste acela de a imbogatii si amplifica ( practica) dreptului. Nevoia unei teorii juridice unitare si cuprinzatoare se afla in legatura directa cu capacitatea sa de a oferii solutii exacte sau cat mai apropiate de cerintele reale ale vietii socialein care dreptul isi duce existenta, satisfacatoare , problemelor practice relevante. T.G.D imagazineaza in functie de realitatea pe care o exprima , o serie de experiente, aparand ca adevaratele complexe de valori , in care viata juridica a pus ceva general valabilsi stabil.
T.G.D ofera instrumente prin care pot aprecia principiilke precum si metodele si rezultatelecunoasterii mecanismului prin care dreptul influenteaza conduita umana orientand-o pe un fagas socialmente util.
'' Teoria generala a dreptului este disciplina care se ocupa cu discriminarea a ceea ce se numeste stiinta dreptului spre deosebire de ceea ce se numeste practica dreptului si cu componentele generale ale stiintei juridice ''
