Procedura constatarii si sanctionarii contraventiilor

Procedura constatarii si sanctionarii contraventiilor

1.    Sesizarea organelor competente despre comiterea faptelor contraventionale.

2.    Persoanele competente sa constate contraventii.

3.    Activitati preliminare ce trebuie intreprinse de agentul constatator pana la incheierea procesului - verbal de constatare a contraventiei.

4.    Situatii ce pot fi intalnite cu ocazia constatarii si sanctionarii contraventiilor.

Scop: Cursantii sa: a) isi insuseasca modul de sesizare al organelor competente despre comiterea faptelor contraventionale si care sunt persoanele competente;

b) isi insuseasca si sa fie in masura sa puna in practica activitatile preliminare ce trebuie indeplinite de agentul constatator cu ocazia constatarii savarsirii unei contraventii;

c) isi insuseasca si sa fie in masura sa puna in practica modul de actiune in diferite situatii particulare ce pot sa apara cu ocazia constatarii savarsirii unei contraventii.

Durata: 200 minute.

Bibliografie: Legea nr. 550 din 29 noiembrie 2004 privind organizarea si functionareaJ. R.;

- O. G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor;

- Legea nr. 180/ 2002 pentru aprobarea si modificarea O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor;

- Ordinul Comandantului Jandarmeriei Romane nr.2/19.02.2004 pentru aprobarea metodologiei constatarii contraventiilor si aplicarii sanctiunilor contraventionale de catre jandarmi;

- Gl. Bg. Pop Gavrila si colectiv" Constatarea si sanctionarea contraventiilor - teorie si practica judiciara- Ed. All Beck, Bucuresti

Asig. materiala: caiete, ustensile de scris, videoproiector, prezentare Power-Point.

1. Sesizarea organelor competente despre comiterea faptelor contraventionale

Constatarea contraventiilor presupune aflarea adevarului cu privire la dispozitiile legale incalcate, a imprejurarilor in care s-a savarsit fapta, formarea deplinei convingeri cas-a savarsit o contraventie si ca faptuitorul poate fi sanctionat pentru aceasta.

Un mare numar de fapte incriminate ca fiind contraventii se constata prin propriile simturi ale agentului constatator. Aceasta modalitate de sesizare poarta denumirea de sesizare din oficiu sau directa si ofera avantajul ca agentul constatator percepe in mod nemijlocit(direct) imprejurarile in care s-a comis contraventia.

Astfel, jandarmii si alti agenti constatatori se pot sesiza din personal (nemijlocit) de comiterea unei contraventii cu prilejul exercitarii atributiilor de serviciu ce le revin, fie la sediul organului de ordine din care fac parte, fie in teren, cu ocazia efectuarii unor actiuni, controale, razii, activitati de urmarire penala, alte activitati specifice cotidiene.

De exemplu, politistul care desfasoara activitati pe linia regimului de evidenta a populatiei se poate sesiza despre comiterea unei contraventii, la acest regim, cu ocazia legitimarii persoanelor ori a prezentarii acestora la sediul organului: cand i-a expirat actul de identitate si nu a solicitat eliberarea altuia in termenul legal de 15 zile, cand actul de identitate este deteriorat, fotografia nu mai corespunde cu fizionomia, cand sta fara forme legale la adresa unde se executa controlul etc.

De asemenea, prin natura atributiilor de serviciu, unii dintre agentii constatatori au indatorirea de a verifica modul in care cetatenii, organe de stat, organizatii economice, regii autonome, societati comerciale, institutii publice sau private, agenti economici, comercianti etc respecta dispozitiile legale ce reglementeaza activitatea in anumite domenii ale vietii sociale (circulatia marfurilor, paza bunurilor, efectuarea actelor de comert, circulatia rutiera, regimul vamal, al metalelor pretioase, regimul valutar, sanitar-veterinar, regimul frontierei de stat si al pasapoartelor, regimul strainilor, regimul armelor, munitiilor, explozivilor, toxicelor si stupefiantelor etc.).

Despre comiterea unor fapte contraventionale se pot sesiza, in mod nemijlocit si alte organe abilitate sa constate asemenea incalcari ale legii, fiecare in domeniul lor de activitate (Garda Financiara, Politia Sanitar - Veterinara, Oficiul de protectie al consumatorului, Corpurile de control de pe langa prefecturi si primarii, organele vamale, de pasapoarte, pompieri etc.).

In toate cazurile cand se sesizeaza personal despre o incalcare a legii de natura contraventionala, jandarmii au dreptul, dar si indatorirea de a actiona pentru constatarea faptei luand masurile legale (daca sunt indrituiti de actul normativ incalcat), impotriva celor vinovati, ori sa sesizeze organul competent sa faca acest lucru.

Un numar insemnat de fapte ce constituie contraventii pot fi aduse la cunostinta organelor in drept sa le constate si sa le sanctioneze prin alte surse, intre aceste fapte si agentul constatator interpunandu-se o alta persoana sau organ. In aceste situatii putem vorbi despre acele moduri de sesizare indirecta. Sunt cunoscute drept moduri de sesizare indirecta urmatoarele:

sesizarile primite de la instantele de judecata, parchet, unele organe de

cercetare penala, organele de graniceri, etc.;

Sunt situatii cand o fapta ilicita este cercetata initial ca infractiune si ulterior se stabileste de catre procuror sau de catre instanta, ca ea constituie contraventie, actul de sesizare sau de constatare a contraventiei, impreuna cu o copie de pe rezolutia sau ordonanta procurorului, ori, dupa caz, de pe hotararea instantei de judecata se trimite, de indata, organului in drept sa constate contraventia, pentru a lua masurile ce se impun conform legii.

sesizarile primite de la organizatiile economice cu capital de stat, mixt sau

privat, precum si cele primite de la institutii publice sau private;

sesizarile primite de la cetateni, de la responsabilii cartilor de imobil, de la

administratorii locurilor de cazare, responsabilii asociatiilor de proprietari etc.;

sesizarile institutiilor de ocrotire sociala;

materialele difuzate prin mijloacele de informare in masa (televiziune, presa,

radio) din care rezulta comiterea unor fapte de natura contraventionala. In diverse domenii de activitate (ex: nerespectarea regulilor de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice, a regulilor de igiena, a protectiei consumatorilor etc.). Si in astfel de situatii organele in drept sunt obligate sa ia masurile ce se impun sau sa sesizeze imediat pe cei in drept sa ia masuri.

2.     Persoanele competente sa constate contraventii

In scopul respectarii legalitatii si tragerii la raspundere a persoanelor care comit contraventii, legiuitorul a luat masura ca in cuprinsul actelor normative sa se prevada in mod expres si persoanele competente sa constate astfel de fapte, ele purtand denumirea generica de agenti constatatori.

Existenta in cadrul statului de drept a unei multitudini de organe abilitate sa constate si sa sanctioneze contraventii implica si problema stabilirii competentei acestora, prin delimitarea activitatii fiecaruia si precizarea drepturilor ce le au cu privire la masurile legale ce se iau fata de faptuitori.

Putem vorbi deci, despre competenta jurisdictionala ce o primesc organele si persoanele prevazute expres in actele normative care reglementeaza fapte contraventionale in diverse domenii de activitate.

In materie contraventionala, competenta este de doua feluri: materiala si teritoriala.

Competenta materiala a agentilor constatatori rezulta din prevederile actelor normative care stabilesc si sanctioneaza contraventii in diferite domenii de activitate si unde sunt prevazuti, in mod expres, intr-un articol din actul normativ, in calitate de agenti constatatori. Asadar, competenta materiala delimiteaza sfera activitatii de constatare a contraventiilor de catre anumiti functionari si organe de stat in diverse domenii de activitate si care poate fi conferita exclusiv unui singur organ sau mai multor organe in acelasi domeniu.

De exemplu, in cuprinsul art.7 alin.(1) din Legea nr. 61/1991 modificata, pentru sanctionarea faptelor de incalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice, se stipuleaza: " contraventiile se constata de primar, imputernicitii acestuia, de catre ofiterii ori subofiterii de politie(agenti) ori ofiterii, maistrii militari, subofiterii sau militarii angajati pe baza de contract din Jandarmerie."

Competenta teritoriala reprezinta dreptul agentilor constatatori de a constata numai contraventiile savarsite pe teritoriul de competenta al unitatii administrativ - teritoriale din care face parte.

Potrivit Legii nr 550/2004 privind organizarea si functionarea Jandarmeriei Romane de la aceasta regula exista unele exceptii.

Astfel, potrivit art. 5 alin. (1) din legea amintita mai sus, Inspectoratul General este unitatea centrala a Jandarmeriei Romane, cu personalitate juridica si competenta teritoriala generala, care planifica, organizeaza, conduce, coordoneaza si controleaza activitatea structurilor din subordine, asigura cooperarea si colaborarea cu celelalte institutii ale statului, organisme si organizatii guvernamentale si neguvernamentale din tara si din strainatate si executa orice alte atributii date in competenta prin lege.
Totodata, in conformitate cu art. 9 alin (1) din Legea nr 550/2004 , "Brigada Speciala a Jandarmeriei Romane, este subordonata nemijlocit Inspectoratului General si are competenta teritoriala generala, destinata executarii misiunilor de asigurare si restabilire a ordinii publice, asigurarii protectiei institutiilor fundamentale ale statului si neutralizarii amenintarilor grave la adresa acestora, independent sau in cooperare cu alte structuri ale Ministerului Administratiei si Internelor si cu ale celorlalte institutii din sistemul de aparare si securitate nationala".

O alta exceptie este data de art. 11 alin (1) conform caruia "Gruparea de jandarmi mobila functioneaza in subordinea Inspectoratului General, ca structura destinata organizarii si executarii misiunilor de asigurare si restabilire a ordinii publice si de combatere a infractionalitatii in zona de responsabilitate teritoriala".Asadar, gruparea mobila poate primi competenta teritoriala pe teritoriul mai multor unitati administrativ - teritoriale.

O serie de acte normative consacra institutia juridica denumita delegare de competenta care consta in desemnarea de catre un organ sau o persoana a altui organ sau alta persoana sa constate si sa sanctioneze contraventii.

De exemplu, atributia de constatare contraventionala a primarului poate fi exercitata de imputernicitii acestuia in baza dispozitiilor exprese din continutul legilor contraventionale speciale sau in baza dispozitiilor art. 68 din Legea nr. 215 din 23 aprilie 2001 actualizata cu privire la administratia publica locala.

Agentul constatator astfel abilitat trebuie sa fie in posesia unei imputerniciri din care sa rezulte competenta astfel conferita si limitele acestei imputerniciri, data in baza unui act administrativ nominal, de organul sau persoana titulara a competentei. Astfel, delegatul titularului de competenta va raspunde in nume propriu pentru actiunile sale potrivit legii contenciosului administrativ.

Aceasta imputernicire confera persoanei calitatea de agent constatator, lipsa imputernicirii sau exercitarea atributiilor peste limitele investirii atrage nulitatea actului constatator. In cazul in care, exercitand atributiile de constatare a contraventiei, delegatul titularului de competenta, agent constatator vatama un drept, acesta va raspunde in nume propriu, potrivit legii contenciosului administrativ, in calitate de functionar investit cu competenta de constatare.

Potrivit prevederilor art. 15 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor in Romania, contraventia se constata printr-un proces verbal incheiat de persoanele anume prevazute in actul normativ care stabileste si sanctioneaza contraventia, denumite, in mod generic, "agenti constatatori"

In cuprinsul art. 15 alin.(2) din acelasi act normativ se prevede ca pot fi agenti constatatori:

1.     primarii;

2.     ofiterii si subofiterii din cadrul M.A.I., special abilitati;

3.     persoanele abilitate in acest scop de ministri si de alti conducatori ai autoritatilor administratiei publice centrale, de prefecti, presedinti ai consiliilor judetene, primari, de primarul general al municipiului Bucuresti;

4.     alte persoane prevazute in legi speciale.

La alin.(3) al aceluiasi articol se prevede: " Ofiterii si subofiterii din cadrul M.A.I.

constata contraventii privind: apararea ordinii publice, circulatia pe drumurile publice, regulile generale de comert, vanzarea, circulatia si transportul produselor alimentare si nealimentare, tigarilor si bauturilor alcoolice,etc.

Dreptul jandarmilor de a constata si sanctiona contraventii rezulta si din prevederile

art. 19 alin (1) lit. q) din Legea nr. 550/2004 unde se mentioneaza:
" Jandarmeria Romana, prin structurile sale specializate constata contraventii si aplica sanctiuni contraventionale, potrivit legii." Prin legi speciale, hotarari si ordonante guvernamentale competenta de constatare a fost extinsa si la alte organe si functionari publici ai statului, care nu sunt prevazuti expres in O.G. nr.2/2001.

Analizand textul ordonantei nr.2/2001 putem trage concluzia ca pe langa persoanele anume stabilite de actul normativ drept agenti constatatori, aceasta calitate este atribuita de asemenea primarilor sau imputernicitilor acestora, in acest scop, ai prefectilor, presedintilor Consiliilor Judetene, primarului general al municipiului Bucuresti, ai ministrilor si de alti conducatori ai administratiei publice centrale corespunzator atributiilor complexe ce revin organelor administratiei publice locale si in asigurarea respectarii dispozitiilor legale in diverse domenii de interes local, punandu-le la dispozitie mijloacele juridice de aparare a intereselor cetatenilor.

Prin legi speciale, hotarari si ordonante guvernamentale competenta de constatare a fost extinsa si la alte organe si functionari publici ai statului, care nu sunt prevazuti expres in O.G. nr.2/2001, in domenii cum sunt:

regimul frontierei de stat;

asigurarea ordinii publice si a bunei desfasurari a adunarilor publice;

activitatea financiara si comerciala;

normele de igiena;

privind regimul substantelor toxice sau stupefiante

silvicultura si mediul etc.

3. Activitati preliminare ce trebuie intreprinse de agentul constatator pana la incheierea procesului verbal de constatare a contraventiei

Constatarea contraventiei reprezinta prima faza procedurala privind raspunderea contraventionala; ea este data in competenta anumitor persoane prevazute in actul normativ, care reglementeaza contraventiile intr-un anumit domeniu de activitate, denumite, agenti constatatori. Aceasta activitate presupune, in primul rand, cunoasterea actelor care sanctioneaza incalcarea dispozitiilor legale, stabilirea si retinerea imprejurarilor in care s-a comis fapta, formarea deplinei convingeri ca s-a savarsit o contraventie iar in final tragerea la raspundere a faptuitorului pentru fapta comisa, prin aplicarea sanctiunii prevazute de lege.

Se cunoaste faptul ca agentul constatator poate lua cunostinta despre savarsirea unei contraventii fie in mod direct, fie in urma unor sesizari primite din partea unor persoane fizice sau juridice. Dupa ce ia cunostinta despre comiterea unei fapte ce constituie contraventie, agentul constatator trebuie sa desfasoare o serie de activitati, pe care le prezentam in continuare.

1.     Verifica daca este competent sa constate si sa sanctioneze contraventia comisa

Conditia de baza pentru ca agentul constatator sa poata constata si sanctiona o

contraventie este aceea a competentei, adica a dreptului de a desfasura o astfel de activitate.

Agentul constatator care a luat cunostinta despre savarsirea unei contraventii pentru care nu are competenta materiala sau teritoriala, are obligatia sa identifice contravenientul, pagubele produse, bunurile supuse confiscarii si de a depune un raport la sediul organului de ordine pe teritoriul caruia s-a comis fapta, pentru a se lua masurile necesare prevazute de lege. Raportul va cuprinde datele de stare civila ale contravenientului, fapta comisa, data si imprejurarile comiterii ei.

Jandarmii sunt obligati prin lege sa acorde sprijin altor agenti constatatori in desfasurarea activitatilor de constatare a unor fapte de natura contraventionala, atunci cand persoanele in cauza refuza sa prezinte actele de identitate, sa predea bunurile supuse confiscarii etc.

2.     Identifica contravenientul

Dupa ce intercepteaza persoana si isi prezinta calitatea, trece la legitimarea si

identificarea contravenientului, care este obligat sa prezinte actele de identitate (buletin de identitate, carte de identitate, carte provizorie de identitate, pasaport, permis de sedere, permis de conducere, carte electronica de identitate, permis de trecere a frontierei, permis sau legitimatie de serviciu, carnet de marinar, licenta de zbor).

Daca persoana nu are nici un document dintre cele amintite mai sus, agentul

constatator poate folosi pentru identificarea contravenientului orice alt document oficial prevazut cu fotografie, cum ar fi carnetul de student, livretul militar, etc. Totodata, identitatea contravenientului se poate stabili si pe baza datelor obtinute de la contravenient sau de la alte persoane. In aceste situatii, este necesara efectuarea de verificari in baza de date a formatiunilor de evidenta informatizata a persoanei pentru stabilirea certa a identitatii persoanei.

Conform art.2, pct. 33 din Legea nr. 61/1991, modificata, "refuzul unei persoane de a da relatii pentru stabilirea identitatii sale, de a se legitima cu actul de identitate sau de a se prezenta la sediul politiei." constituie contraventie si se sanctioneaza potrivit prevederilor art.3 alin. (1) lit. a), din aceeasi lege, cu amenda contraventionala de la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei.

Datele de identitate ale contravenientului se trec in procesul verbal numai din actul de identitate al contravenientului sau cele rezultate in urma verificarilor efectuate in evidentele politiei.

3.     Explica contravenientului fapta savarsita, pericolul social al acesteia, sanctiunea

ce i se poate aplica si modalitatea de plata a amenzii

Agentul constatator ii va aduce la cunostinta contravenientului fapta savarsita ce constituie contraventia prevazuta si sanctionata de actul normativ. In continuare ii explica in ce consta pericolul social al faptei, adica in ce constau urmarile savarsirii faptei sale sau urmarile care s-ar fi putut produce in cazul savarsirii contraventiei.

Exemplu: " Domnule Ionescu, dumneavoastra ati provocat scandal in restaurantul Minerva din Iasi pe motiv ca nu ati fost servit cu bauturi alcoolice desi erati in stare de ebrietate. Prin actiunea pe care ati desfasurat-o ati pus in pericol integritatea corporala a barmanului si a sefului de sala. Pentru fapta pe care ati comis-o legea prevede sanctiunea amenzii contraventionale intre 2.000.000 - 10.000.000 lei. Conform legii nu aveti posibilitatea de a plati jumatate din minimul amenzii pe loc sau in cel mult 48 de ore.

4.     Stabileste existenta sau inexistenta vreuneia din cauzele care inlatura caracterul

contraventional al faptei ori raspunderea pentru fapta savarsita

Daca agentul constatator stabileste ca peste fapta contraventionala comisa se

suprapune o situatie sau o stare de fapt care ar putea inlatura caracterul contraventional al acesteia, va intocmi procesul verbal de constatare a contraventiei cu respectarea conditiilor de fond si forma, explicandu-i contravenientului sa se adreseze instantei de judecata (judecatoriei pe a carei raza teritoriala de competenta a fost savarsita contraventia) care are competenta de a constata existenta unei cauze care inlatura caracterul contraventional al faptei, potrivit continutului art. 11 alin. (5) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor.

Agentul constatator are insa obligatia de a stabili daca exista vreo cauza care sa inlature raspunderea faptuitorului pentru fapta comisa, existenta unei astfel de cauze ducand la imposibilitatea acestuia de a mai aplica sanctiunea contraventionala pentru contraventia savarsita.

5.     Verifica daca prin contraventia comisa s-au produs pagube materiale sau se impune luarea masurii confiscarii ori a altor masuri complementare

Cu ocazia desfasurarii acestor activitati, agentul constatator stabileste pagubele produse, cine este partea vatamata, si, respectiv, partea responsabila civilmente, care sunt bunurile, valorile sau obiectele supuse confiscarii, cine sunt proprietarii ori detinatorii acestora, precum si persoanele carora trebuie sa li se aplice sanctiunile.

Cunoasterea acestor date este necesara pentru ca acestea sa fie mentionate in continutul procesului verbal de constatare a contraventiei.

6.     Stabileste si descrie fapta si imprejurarile in care aceasta a fost savarsita

Prin consultarea actului normativ incalcat, agentul constatator va stabili fapta savarsita de contravenient. Totodata, acesta va stabili imprejurarile concrete in care s-a comis fapta contraventionala in scopul individualizarii acesteia. Aceste imprejurari ale comiterii contraventiei pot fi de natura sa conduca la agravarea sau la atenuarea sanctiunii contraventionale ce va fi aplicata de catre agentul constatator.

7.     Face incadrarea juridica a faptei

Pentru realizarea incadrarii juridice corecte a faptei agentul constatator va consulta prevederile actului normativ incalcat de contravenient in vederea indicarii articolului, alineatului, literei, punctului, precum si numarul si anul emiterii actului normativ incalcat.

In cazul in care sanctiunea este prevazuta de alt articol(alineat, litera, punct) decat cel in care este prevazuta fapta, se va mentiona si articolul in care este prevazuta sanctiunea.

De exemplu, Legea nr. 61/1991, modificata, pentru sanctionarea faptelor de incalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice, prevede in art.2:

" Constituie contraventie savarsirea oricareia din urmatoarele fapte, daca nu sunt comise in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa fie considerate infractiuni:

" aruncarea asupra unei persoane, constructii sau asupra unui mijloc de transport cu obiecte de orice fel, cu substante inflamabile, iritant - lacrimogene sau cu efect paralizant, corozive sau care murdaresc, daca nu s-au produs vatamari ale integritatii corporale sau sanatatii ori pagube materiale";

In art. 3 prevede: "Contraventiile prevazute la art.2 se sanctioneaza dupa cum urmeaza:

a)     cu amenda de la 1.000.000 la 5.000.000 lei cele de la pct. 3), 4), 13) 16), 19),20),

24), 33), 36) si 37);"

Incadrarea juridica corecta pentru aceasta fapta este: "Fapta prevazuta de art.2 pct.4 si

sanctionata de art. 3 alin. (1) lit.a) din Legea nr. 61/1991, modificata.

8.     Completeaza formularul procesului verbal de constatare a contraventiei

Dupa completarea procesului verbal de constatare a contraventiei, agentul

constatator mai desfasoara urmatoarele activitati:

inmaneaza, pe baza de semnatura , o copie a procesului verbal de constatare a contraventiei si instiintarea de plata contravenientului si persoanelor in drept cate o copie a procesului verbal de constatare a contraventiei (parte vatamata, proprietarul bunurilor confiscate etc.), explica contravenientului unde se plateste amenda si unde se preda copia dupa chitanta de plata a acesteia;

aduce la cunostinta contravenientului ca are dreptul sa faca plangere in termen de 15 zile de la data inmanarii sau comunicarii, impotriva procesului verbal de constatare a contraventiei;

pune in vedere contravenientului ca in viitor sa respecte dispozitiile legale, cu referire concreta la ceea ce a facut sau nu a facut acesta.

4. Constatarea contraventiilor in diferite situatii

In activitatea practica desfasurata de catre agentul constatator pentru constatarea

unor contraventii pot fi intalnite o serie de situatii . Dintre acestea amintim:

a)     Contravenientul a savarsit mai multe contraventii aflate in concurs

Conform prevederilor art. 20 din O.G. nr. 2/2001 exista concurs de contraventii atunci cand sunt intrunite, cumulativ, urmatoarele conditii:

aceeasi persoana a comis doua sau mai multe contraventii sanctionate cu amenda

contraventiile comise sunt constatate in acelasi timp

constatarea contraventiilor se face de acelasi agent constatator

b)     Mai multe persoane au savarsit aceeasi contraventie

Conform prevederilor art. 10 alin. (3) din O.G. nr.2/2001 exista situatii in care la savarsirea unei contraventii au participat mai multe persoane.

De exemplu: mai multe persoane au jucat jocuri de noroc, altele decat cele autorizate de lege, fapta prevazuta de art.2 pct.5 din Legea nr.61/1991 modificata.

In acest caz, agentul constatator trebuie sa stabileasca persoanele care au participat efectiv la savarsirea contraventiei precum si contributia proprie la comiterea acesteia, pentru individualizarea si aplicarea corecta a sanctiunilor contraventionale.

c)      Contravenientul nu este de fata/ refuza/ nu poate lua la cunostinta despre

continutul procesului verbal

Conform prevederilor art. 19 din O. G. Nr. 2/2001, in aceste situatii, in procesul-verbal de constatare a contraventiilor agentul constatator va face mentiune despre aceste imprejurari, care trebuie sa fie confirmate de cel putin un martor. In acest caz , procesul-verbal va cuprinde si datele personale din actul de identitate al martorului si semnatura acestuia.

Nu poate avea calitatea de martor un agent constatator.

In lipsa unui martor, agentul constatator va preciza motivele care au condus la

incheierea procesului-verbal in acest mod (ora tarzie, loc izolat etc.).

d)     Contravenientul este minor

Conform prevederilor art11 alin.(2), (3), (4) din O.G. nr.2/2001 minorul sub 14 ani nu raspunde contraventional. Pentru contraventiile savarsite de minorii care au implinit 14 ani minimul si maximul amenzii stabilite pentru fapta savarsita se reduc la jumatate. Minorul care nu a implinit varsta de 16 ani nu poate fi sanctionat cu prestarea unei activitati in folosul comunitatii.

Conform prevederilor art.16 alin.(5) din O.G. nr.2/2001 in cazul in care contravenientul este minor, agentul constatator va intocmi proces-verbal de constatare pentru contraventia savarsita in care se vor consemna numele, prenumele si domiciliul parintilor sau ale altor reprezentanti ori ocrotitori legali ai acestuia care vor semna de luare la cunostinta, angajandu-se, totodata, sa-l supravegheze pe minor ca pe viitor acesta sa nu mai comita fapte antisociale.

De asemenea, in raport cu varsta si situatia acestuia, vor fi sesizate in scris, dupa caz, comisia de ocrotire a minorilor, institutia de invatamant, unitatea unde lucreaza, oficiul fortelor de munca din Directia judeteana de munca si protectie sociala etc., in vederea luarii masurilor educative ori de alta natura, in raport de situatia concreta a minorului. Sesizarea se face in toate cazurile dupa ramanerea definitiva a sanctiunii contraventionale.

e)     Contravenientul este militar in termen

Conform prevederilor art.44 alin.(1) din O.G. nr.2/2001 in aceasta situatie agentul

constatator trebuie sa stabileasca calitatea de militar in termen a contravenientului pe baza documentelor (carnetul de serviciu) cu care se legitimeaza acestia.

f)      Contravenientul este cetatean strain sau cetatean roman cu domiciliul in strainatate

In conformitate cu prevederile Legii privind regimul strainilor in Romania, in cazul contravenientilor cetatenilor straini sau a cetatenilor romani cu domiciliul in strainatate, procesul-verbal de constatare a contraventiei va cuprinde urmatoarele date de identificare a acestora: numele, prenumele, seria si numarul pasaportului, statul emitent si data eliberarii documentului.

Procesul-verbal se intocmeste in prezenta martorilor asistenti si a translatorului in aceleasi conditii ca si pentru cetatenii romani. Nu este nevoie de translator daca strainul cunoaste limba romana, dar in procesul-verbal se face mentiune despre acestea.

In situatia in care se procedeaza la confiscarea unor bunuri sau valori mai deosebite ori s-au produs pagube materiale importante, se vor lua declaratii scrise, atat strainului cat si a martorilor asistenti, partii vatamate, eventualilor cumparatori de bunuri de la strain etc. De asemenea, in cazurile mai complexe se poate executa plansa fotografica sau inregistrari pe banda video. Este bine ca la aceste fapte sa participe ofiterii de specialitate.

In toate documentele intocmite se va face mentiunea expresa ca acestea au fost intocmite in prezenta translatorului

Contravenientilor straini li se inmaneaza, sub semnatura, copia (exemplarul II)

procesului verbal de constatare.

g)     Contravenientul este persoana juridica

Conform prevederilor art. 16 alin. (6) din O.G. nr. 2/2001 in situatia in care contravenientul este persoana juridica, in procesul-verbal se vor face mentiuni cu privire la denumirea, sediul, numarul de inmatriculare in registrul comertului si codul fiscal al acesteia, precum si datele de identificare a persoanei care o reprezinta.

h)     Prin savarsirea contraventiei s-au produs pagube materiale

Conform prevederilor art. 23 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 in cazul in care prin savarsirea contraventiei s-a cauzat o paguba si exista tarife de evaluare a acesteia, persoana imputernicita sa  aplice sanctiunea, cu acordul expres al partii vatamate, face mentiunea corespunzatoare in procesul-verbal.

Daca nu exista tarif de evaluare pagubei, persoana vatamata isi va putea valorifica pretentiile potrivit dreptului comun.

i)       In urma savarsirii contraventiei exista bunuri supuse confiscarii

Conform prevederilor art. 24 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 persoana imputernicita sa aplice sanctiunea dispune si confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contraventie.

In toate situatiile, agentul constatator va descrie in procesul-verbal bunurile supuse confiscarii si va lua in privinta lor masurile de conservare sau de valorificare prevazute de lege, facand mentiunile corespunzatoare in procesul-verbal.

In cazul in care bunurile nu se gasesc, contravenientul e obligat la plata contravalorii lor in lei.

Agentul constatator are obligatia sa stabileasca cine este proprietarul bunurilor confiscate si, daca acestea apartin altei persoane decat contravenientul, in procesul-verbal se vor mentiona, daca este posibil, date de identificare a proprietarului sau se vor preciza motivele pentru care identificarea nu a fost posibila.

In aceasta situatie, agentul constatator are obligatia de a consemna in procesul-verbal de constatare a contraventiei lucrurile supuse confiscarii. El trebuie sa le enumere si sa descrie detaliat toate caracteristicile cu privire la marime, forma, culoare, stare de uzura, serie, numar, dimensiune, esenta, specie, model, greutate, calitate etc., pentru a putea fi identificare si a preveni o eventuala inlocuire a lor pana la solutionarea cauzei.