|
|
|
Obtinerea probelor ISAE 3000
Practicianul trebuie sa obtina suficiente probe adecvate care sa stea la baza concluziei. Suficienta este o mpsura a cantitatii probelor. Gradul de adecvare este o masura a calitatii probelor, aceasta inseamna relevanta si credibilitatea acestora. Practicianul ia in consideratie relatiile dintre costul obtinerii probelor si utilitatea informatiilor obtinute. Totusi, aspectul dificultatii sau cheltuielilor pe care le implica nu reprezinta o baza valida pentru omiterea unei proceduri de strangere a probelor pentru care nu exista o alternativa. Practicianul foloseste rationamentul profesional si exercita scepticismul profesional in evaluarea cantitatii si calitatii probelor si astfel suficienta si adecvarea lor pentru a sustine raportul de asigurare.
Un angajament de asigurare rareori implica autentificarea documentatiei si nici practicianul nu este pregatit la nivelul unui expert intr-o astfel de autentificare. Totusi, practicianul ia in consideratie credibilitatea informatiilor care urmeaza sa fie folosite ca probe, spre exemplu fotocopii, faxuri, filme, digitala sau documente electronice, inclusiv luarea in consideratie a controalelor la intocmirea lor sau la pastrarea lor, acolo unde este relevant.
Probe suficiente si adecvate intr-un angajament de asigurare sunt obtinute ca parte a unui proces repetitiv, sistematic in cadrul angajamentului care implica:
(a) obtinerea unei intelegeri a problematicii si a altor imprejurari ale angajamentului care, in functie de natura problematicii, includ o intelegere a controlului intern
(b) pe baza intelegerii, evaluarea riscurilor ca informatia sa fie denaturata in mod semnificativ
(c) ca raspuns la riscurile evaluate, inclusivelaborarea raspunsurilor generale si determinarea naturii, momentului si intinderii altor proceduri
(d) efectuarea acestor proceduri legate in mod clar de riscurile identificate, folosirea unei combinatii intre inspectie, confirmare, observare, recalculare, reefectuare, proceduri analitice si cercetari. Astfel de proceduri ulterioare implica proceduri de fond, inclusiv obtinerea coroborarii informatiilor din surse independente de entitate si, in functie de natura problematicii, testatea functionarii eficiente a controalelor.
"Asigurare rezonabila" este mai putin decat asigurare absoluta. Reducerea riscului angajamentului de asigurare la zero rareori se poat obtine si nu este efcieinta din punct de vedere al costurilor ca rezultat al unor factori precum:
Folosirea testarii selective
Limitele inerente ale controlului intern
faptul ca multe dintre probele pe care le are la dispozitie practicianul sunt mai degrabe persuasive decat concludente
Folosirea rationamentului in strangerea si evaluarea probelor si formarea concluziilor pe baza acelor probe
In unele cazuri, caracteristicile problematicii.
Atat angajamentele de asigurare rezonabila, cat si cele de asigurare limitata cer aplicarea unor aptitudini si tehnici de asigurare si strangerea de suficiente probe adecvate ca parte a unui proces repetitiv, sistematic al angajamentului care include obtinerea unei intelegeri a problematicii si a altor imprejurari ale angajamentului. Natura, momentul si intinderea procedurilor pentru strangerea probelor adecvate suficiente intr-un angajament de asigurare limitata sunt, mai degraba, limitative in mod deliberat fata de un angajament de asigurare rezonabila. Pentru unele problematioci pot fi standarde ISAE spcifice care sa ofere indrumari referitoare la procedurile pentru strangerea probelor adecvate suficiente pentru un angajament de asigurare limitata. In absenta unui standard ISAE specigic, procedurile pentru strangerea probelor adecvate suficiente va depinde in functie de imprejurarile angajamentului, in special: problematica, si nevoile potentialilor utilizatori si a partii angajatoare, inclusiv constrangerile relevante de timp si cost. Atit pentru angajamentele de asigurare rezonabila, cat si cele de asigurare limitata, daca practicianul devine contient de un aspect care il face pe practician sa se intrebe daca trebuie facuta o modificare semnificativa pentru problematica, practicianul urmareste aspectul respectiv efectuand alte proceduri suficiente pentru a permite practicianului sa raporteze.
Reprezentarile partii responsabile
Practicianul trebuie sa obtina declaratii de la partea responsabila, daca este cazul. Confirmarea in scris sau declaratia verbaa reduce posibilitatea unor neintelegeri intre practicial si partea responsabila. In special, practicanul cere de la partea responsabila o declaratie in scris caevalueaza sau masoara problematica in comparatie cu criterii identificate, indiferent daca se intentioneaza sau nu sa fie puse la dispozitia potentialilor utilizatori. Daca nu are nici o declaratie scrisa, poate avea ca rezultart o concluzie califcata sau renuntarea la exprimarea unei concluzii pe baza limitarii ariei de aplicabilitate a angajamentului. Practicianul poate include, de asemenea, o restrictie cu privire la folosirea unui raport de asigurare.
Pe durata unui angajament de asigurare, partea respaonsabila poate face declaratii fata de practician, fie solicitate, fie ca raspuns la intrebari specifice. Atunci cand astfel de declaratii se refera la aspecte care sunt semnificative pentru evaluarea sau masurarea problematicii, practicianul:
(a) evalueaza credibilitatea si conformitatea lor cu alte probe obtinute, inclusiv cu alte declaratii
(b) considera daca cei care fac declaratiile sunt bine informati in legatura cu anumite aspecte
(c) obtine probe coroborante in cazul unui angajament de asigurare rezonabila. Practicianul poate cauta, de asemenea, probe coroborante si in cazul unui angajament de asigurare limitata.
Declaratiile Facute de partea responsabila nu pot inlocui alte probe pe care practicianul le-ar putea considera disponibile. O incapacitate de a obtine probe adecvate suficiente referitoare la un anumit aspect care are, sau poate avea, un efect semnificativ asupra evaluarii sau masurarii problematicii, atunci cand astfel de probe in mod obisnuit sunt disponibile, constituie o limitare a ariei de aplicabilitate a angajamentului, chiar daca s-a primit o declaratie din partea partii responsabile in legatura cu acea problema.
Documentatia
Practicianul trebuie sa documenteze (transcrie in documente) aspectele care sunt importante pentru furnizarea probelor in vederea sustinerii concluziei exprimate in raportul practicianului si pentru furnizarea probelor privind executarea angajamentului de certificare in conformitate cu standardele aplicabile.
Documentatia include o evidentiere a punctului de vedere al practicianului asupra tuturor aspectelor semnificative care solicita exercitarea rationamentului profesional, impreuna cu concluzia practicianului asupra acestora. In situatiile care implica chestiuni dificile de principiu sau rationament, documentatia include faptele relevante care erau cunoscute de practician la momentul la care s-a tras concluzia
Nu este nici necesara si nici practica documentarea fiecarui aspect pe care-l are in vedere practicianul.La aplicarea rationamentului profesional pentru evaluarea intinderii documentatiei ce urmeaza a fi intocmita si pastrata, poate fi util ca practicianul sa ia in considerare ceea ce este necesar pentru a ajuta un alt practician, care nu are o experienta anterioara in ce priveste angajamentul respectiv, sa inteleaga munca efectuata si baza principalelor decizii luate, dar nu aspectele detaliate ale angajamentului. Totusi, chiar si atunci, celalalt practician poate fi apt sa inteleaga aspectele detaliate ale angajamentului doar dupa discutarea lor cu practicianul care a intocmit documentatia.
