Denumire Investitie:

“Magistrala canalizare menajera

si statie de epurare localitatea Corund ”

Faza de proiectare:

Studiu de Fezabilitate

Beneficiar:

Consiliul Local Corund

Proiectant:      

FOAIE DE CAPAT

la proiectul

“Magistrala canalizare menajera

si statie de epurare localitatea Corund ”

Structura documentatie elaborate a fost intocmita conform Ordinului nr.1013 din 06.iunie.2001 emis de Ministerul Finatelor Publice si Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr.340 din 27.iunie.2001.

Memoriu tehnic justificativ

1.Date generale

1.1.Denumirea investitiei

“Magistrala canalizare menajera

si statie de epurare localitatea Corund ”

1.2.Elaborator

SC HIDROPLAST SRL

1.3. Ordonatorul principal de credite

Primarul Comunei Corund

1.4.Autoritatea contractanta

Consiliul Local Corund

1.5.Amplasamentul

Judetul Harghita

Localitatea Corund

1.6.Necesitate si Oportunitate

Conform temei de proiectare intocmita de Consiliul Local al comunei Corund, se cere elaborarea prezentului studiu de fezabilitate pentru realizarea sistemului de canalizare magistrala in localitatea Corund cca.12 km, DN 250 mm si o statie de epurare pentru localitatea Corund si localitatea Atia.

Realizarea lucrarilor sus mentionate sunt necesare deoarece aceste localitati sunt asezate in depresiunea Sovata – Praid – Corund si reprezinta o sursa de poluare foarte mare pentru apele de suprafata si subterane respectiv pentru Statiunea Balneara Praid, care este unica din Europa Centrala si de Est.

Din gospodariile existente ale populatiei sunt racordate la reteaua de apa un numar de 965 gospodarii, dar fara tratare a apei potabile. Lungimea retelei de apa este de 32,5 km.

1.6.1. Situatia existenta a canalizarii Corund

La ora actuala localitatea Corund nu are retea de canalizare. Apele uzate menajere provenite de la gospodariile populatiei sunt descarcate direct in paraul Corund si in afluentii acestuia.

1.6.2. Situatia existenta a canalizarii Corund

Aceste localitati fiind situate in amonte zonei de depresiune de sare al Corundului, nu dispun deloc de canalizare menajera, desi 65% din populatie dispune de retea de apa potabila centralizata si restul populatiei dispune de surse proprii de apa potabila.

In concluzie, populatia in numar de 6460 locuind compact, polueaza intr-un grad foarte avansat cu incarcari mari de nitrati paraul Corund, respectiv apele subterane. Din acest motiv apele subterane sunt infectate in aval pentru localitatile Ocna de Jos, Ocna de Sus si Praid.

1.6.2. Solutia propusa

Din cele enumerate mai sus, comunitatea zonei Corund a decis sa realizeze o magistrala de canalizare menajera respectiv o statie de epurare.

Beneficiarii directi al proiectului sunt locuitorii comunei Praid.

Populatia are o perceptie pozitiva asupra necesitatii lucrarilor.

1.7.Descrierea functionala si tehnologica

1.7.1. Clasa de importanta a constructiilor

Clasa de importanta a constructiilor, aferente lucrarii, s-a determinat conform prevederilor STAS 4273-83 “Incadrarea in clase de importanta”, in functie de urmatoarele criterii:

- constructiile sunt permanente,

- importanta secundara,

- sunt de categoria a IV (conform tabel 9 din STAS).

Conform acestor criterii a rezultat clasa de importanta IV – pentru lucrari de canalizare si statie de epurare.

1.7.1.Debite de calcul

Debitele de calcul au fost efectuate separat pentru cele patru localitati.

Pentru dimensionarea si proiectarea retelelor, si pentru constructiile anexe, s-au luat in calcul, conform STAS 1343-1/1995, urmatoarele consumuri:

- nevoi gospodaresti;

- nevoi publice;

Pentru stabilirea debitelor specifice de calcul si de dimensionare, s-au folosit urmatoarele date:

Grupa 2 – Zone in care apa se distribuie prin cismele amplasate in curti.

Grupa 3 – Zone cu cladiri avand instalatii interioare de apa rece si canalizare,

Grupa 4 – Zone cu cladiri avand instalatii interioare de apa rece si canalizare, cu prepararea locala a apei calde.

Kzi – coeficient de neuniformitate a debitului zilnic.

Debitul specific pentru nevoi publice acopera consumurile pentru intreprinderile si obiectivele cu caracter local.

La calulul cerintei de apa s-a tinut cont de urmatorii coeficienti:

Kp=1,08 – coeficient prin care se tine seama de pierderile de apa in aductiune si reteaua de distributie;

Ko=1,47 – coeficient de neuniformitate a debitului orar.

In urma calculelor au rezultat urmatoarele debite pentru necesarul de apa:

Pentru comunitatea Corund si Atia:

1.7.2.Canalizarea si epurarea apelor menajere

Conform legislatiei in vigoare, realizarea sau dezvoltarea retelelor de alimentare cu apa impune si realizarea sau dezvoltarea simultana a retelei de canalizare si a instalatiilor de epurare aferente.

1.7.3.Reteaua de colectare

Dimensionarea retelei de canalizare s-a facut in conformitate cu prevederile STAS-ului 1846-90, corespunzator unui debit de 80% din cerinta de apa.

1.7.4.Retea de colectare magistrala

Conductele de colectare magistrale sunt cele amplasate de-a lungul drumului principal asfaltat care traverseaza localitatea Corund si un alt drum principal colateral. Aceste conducte magistrale sunt amplasate sub rigolele de colectare ale apelor pluviale situate pe marginea drumului judetean, in spatiile verzi si caile de acces pietonale, pe terenuri apartinand domeniului public.

Pe baza studiului de amplasare a conductelor de colectare magistrale a rezultat o lungime de 9.775 ml.

Dupa amplasarea conductelor de colectare magistrale rigolele de colectare ale apelor pluviale se vor reamenaja conform starii initiale, iar terenul viran deasemenea.

Pe traseul retelei de colectare magistrala se vor executa camine de vizitare/curatare conform normativelor in vigoare.

1.7.5.Tehnologia realizarii si materiale utilizate pt. sistemele de colectare

Calculul hidraulic definitiv a tinut seama de pantele terenului si coeficientul de rugozitate a tuburilor indicate de furnizori.

La dimensionarea conductelor din reteaua de canalizare, pentru evitarea depunerilor s-a respectat viteza minima de autocuratire de 0,7m/s - conform STAS 3051-91, iar in zonele unde nu poate fi realizata aceasta viteza (in general in zonele incipiente acolo unde debitele sunt reduse) au fost prevazute camine de spalare.

S-a respectat, deasemeni, si conditia de viteza maxima admisa (3,0 m/s) la alegerea pantelor retelei de canalizare. Conductele de canalizare se vor realiza din tuburi PVC cu mufa si etansare cu inel de cauciuc.

Pentru reteaua de canalizare, in urma calculelor hidraulice, au fost prevazute tuburi PVC cu diametrul de 250 mm. Tuburile PVC au lungimea de 6m si se monteaza cu usurinta datorita greutatii reduse si sistemului de imbinare rapid.

Pe traseul retelei de canalizare se vor prevedea camine de vizitare, confom STAS 2448-92, pentru realizarea schimbarilor de directie, intersectii sau bransamente.

Sistemul de canalizare s-a proiectat din conducte si camine din PVC corugate (cu inele de rigidizare transversala). S-a ales aceasta solutie pentru ca la ora actuala acest sistem dispune de o gama completa de conducte si camine, usor de manipulat, usor de pus in opera si usor de montat, compatibil cu sistemele utilizate pana in prezent, dintr-un material de buna calitate, fabricat cu o tehnologie performanta.

Avantajele sistemului sunt urmatoarele:

rigiditate transversala dubla datorate inelelor de rigidizare exterioara (clasa de rigiditate a conductelor este de 8 kN/mp, fata de cele din material KG care este de 4 kN/mp) pe baza EN ISO 9969,

-capacitate sporita de rezistenta la soc la temperaturi joase, -20^oC, demonstrat prin experienta si teste de laborator,

- in conditii corespunzatoare de sol si pat de pozare se poate pune in opera si la temperaturi de -15^oC,

- greutate specifica mica, 65-70 % fata de conductele cu perete neted

- datorita tehnologiei noi de imbinare montarea este mai usoara, mai            rapida si mai sigura (inelul de cauciuc nu se poate deplasa)

- taierea este usoara si dreapta de a lungul inelelor

- toate racordurile pieselor de legatura sunt cu mufa

- pierderi minime (bucatile rezultate dupa taiere se pot refolosi)

este compatibil in racordare cu sistemele traditionale KG,                  

sistem complet de nise si camine de curatire

Sapaturile necesare pentru executia retelei de canalizare se vor executa mecanizat si manual, fiind asigurate prin sprijiniri. In timpul executiei lucrarilor se vor lua masuri pentru securitatea si stabilitatea constructiilor si a instalatiilor invecinate sau interceptate, precum si pentru protectia muncitorilor, a pietonilor si a vehiculelor.

Avand in vedere adancimea de sapatura relativ mare, au fost prevazute lucrari de epuismente mecanice a apei, atat la executarea retelei de canalizare cat si a caminelor de vizitare.

Pe perioada executiei lucrarilor sunt prevazute podete pietonale, amplasate la maxim 20 m distanta una fata de cealalta.

Subtraversarile au fost prevazute prin forare cu instalatii de foraj speciale orizontale, pe o lungime de 12 ml. Capetele subtraversarilor vor fi prevazute cu camine de vizitare.

Subtraversarea va fi protejata cu tub de protectie din otel DN 356 x 10 mm.

Au fost prevazute lucrari de refacere a suprastructurii carosabilului si a trotuarelor dupa executia retelei de canalizare sau redarea terenului in folosinta initiala.

Conductele se vor imbraca cu un strat de nisip cu grosimea de 10 cm, iar pe primii 30 cm deasupra acestuia se impune compactarea manuala a umpluturii – pentru a evita deteriorarea conductei. Racordarea consumatorilor se va face prin intermediul pieselor de racord speciale care se vor procura o data cu accesoriile conductei. Este recomandabil ca bransamentele sa se faca pe cat posibil o data cu montarea conductelor.

Pe strazile unde reteaua de canalizare este amplasata in axul drumului, caminele de vizitare vor fi prevazute cu capace carosabile.

In cadrul retelei de canalizare au mai fost prevazute:

- Caminele de vizitare vor fi amplasate de regula la schimbarile de directie, in intersectiile de conducte si bransamente si la capetele subtraversarilor.

- Camine de spalare amplasate la capetele de plecare a retelei de canalizare, acolo unde viteza de autocuratire de 0,7m/s nu poate fi realizata.

1.7.6.Epurarea apelor colectate

Debitele de ape uzate influente:

Concentratiile de substante poluante in apa uzata bruta, conform breviarului de calcul anexat, concentratiile limita maxim admise conform normativului NTPA – 001/2002, respectiv eficientele de epurare necesare sunt:

Emisarul:- paraul Corund, apa de suprafata

Sistemul de canalizare- tip separativ

Descrierea fluxului tehnologic

Primirea apelor vidanjate

Apele uzate vidanjate care ajung la statia de epurare sunt descarcate intr-un bazin special construit pentru acest scop. Descarcarea se produce print-o vana plana automata inzestrata cu aparat de masura pentru determinarea pH-ului. In cazul apelor uzate care depasesc caracteristicile admise, vana se inchide automat, nepermitand descarcarea. Apele vidanjate descarcate dupa ce trec printr-un proces de omogenizare in timpul zilei, sunt admise spre gratar in timpul noptii.

Epurare mecanica

Apele uzate sunt colectate intr-o statie de pompare – omogenizare, de unde sunt trimise la sistemul de epurare mecanica, compus dintr-un gratar fin cu curatire mecanica, care in afara indepartarii depunerilor corpurilor solide si a suspensilor mari de pe gratar realizeaza compactarea si dezhidratarea acestuia. Gratarul mecanic este combinat cu desnisipator si este prevazut cu evacuare automata a nisipului.

Pentru rezerva gratarului mencanic s-a prevazut cu gratar manual montat intr-un canal paralel. Gratarul este situat pe nivelul superior al cladirii tehnologice.

Deseurile curatate de pe gratar, dupa deshidratare sunt dirijate printr-un topogan, spre containere care sunt dispuse la parterul cladirii principale. Containerele sunt asezate pe platforme mobile.

Apele uzate isi continua drumul spre un deznisipator aerat. Nisipul adunat pe fundul deznisipatorului este evacuat prin pompare spre instalatia de deshidratare a nisipului. Nisipul deshidratat ajunge intr-un container separat inchis.

Epurarea biologica

Tehnologia epurarii: epurare biologica cu incarcare mica cu nitrificare-denitrificare, in caz de necesitate cu posibilitate de eliminare biologica sau chimica a fosforului.

Din deznisipator apele uzate ajung in caminul de distributie, de unde sunt dirijate la cele trei bazine biologice.

Bazinele biologice sunt compartimentate astfel:

bazin anaerob

bazin anoxic

bazin de aerare pentru nitrificare

decantor secundar.

Apele uzate din camera de distributie, mai intai intra in bazinul anaerob, de unde trec in bazinul anoxic, dupa care sunt trecute in bazinul de aerare.

Din bazinul de aerare ele sunt trecute in decantorul secundar.

Dupa decantare, apele trec gravitational la bazinul de contact unde sunt dezinfectate. Din bazinul de dezinfectare, ele sunt descarcate gravitational in paraul Corund printr-un descarcator special amenajat.

Namolul activ este recirculat, iar namolul in exces intra intr-un camin colector, combinat cu concentrator de namol. Din concentratorul de namol ele sunt preluate prin intermediul pompelor de namol si sunt trecute la dezhidratare. Namolul deshidratat este introdus in containere mobile si sunt depozitate pe platforma de namol proiectata.

Apele rezultate de la deshidratarea namolului sunt trecute gravitational in statia de pompare din fata statiei de epurare.

In bazinul anaerob si anoxic mentinerea in suspensie a namolului este asigurata de amestecatoare submersibile.

Bazinele de selectie anaerobe pe linga indepartarea biologica a fosforului impiedica inmultirea bacteriilor de tip Sphaerotilus, iar bazinul anoxic ca urmare a procesului de denitrificare asigura o economie insemnata de oxigen.

Urmatoarea statie a apelor uzate este bazinul de aerare. Oxigenul pentru aerare se asigura print-un sistem de suflante care sunt instalate in sala de masini. Dizolvarea oxigenului se asigura cu elemente de aerare cu bule fine..Din bazinul de aerare apele ajung in decantorul secundar. Decantorul secundar se realizeaza cu fund plat, inzestrat cu evacuator aspirant automat. Namolul pentru recirculare din decantorul secundar ajunge in caminul de recirculare de unde print-un tub aspirant ajunge inapoi in zona anaeroba. Recircularea nitratilor din zona oxica in cea anoxica este asigurat prin pompare.

Recircularea namolului si a NO₃-lui impreuna depaseste 300 %, ceea ce asigura in bazinul de aerare cantitatea proiectata de 4,5 kg/m³ concentratia de namol, si eliminarea treptata a nitratilor.

In decantorul secundar se produce despartirea apei de namol. Namolul in exces ajunge in concentratorul de namol.

Indepartarea fosforului este asigurata pe cale biologica si prin precipitare chimica (daca este cazul).

Adaugarea fierului si a clorurii de sulf se face direct in bazinul de aerare.

Dezinfectarea

Dezinfectarea apelor epurate se face intr-un bazin separat. Adaugarea cloruri de fier se realizeaza printr-o instalatie completa. Cantitatea adaugata este de 2 g/m³ FeCl₂.

Tratarea namolului

Namolul in exces este concentrat intr-un concentrator de namol. Din bazinul de stabilizare namolul este trimis la deshidratare.

Dezhidratarea

Pentru a realiza dezhidratarea utilizam o centrifuga sau filtru presa cu adaos de polielectrolita pentru conditionarea namolului. Substanta uscata din namolul astfel obtinut este de cca 21 – 25 %.

Prezentarea partilor componente ale statiei

Statie de pompare

Statia de pompare - omogenizare este constructia care are rolul de a primi apele uzate menajere de la sistemul de canalizare si din vidanjare.

Admisia in statia de pompare se face printr-o conducta de canalizare tip PVC cu diametrul de 250 mm. De la acest camin apele uzate menajere vor fi pompate in canalul de dirijare al gratarului aflat la etajul pavilionului de exploatare, cu ajutorul unor pompe submersibile. Aceste pompe sunt prevazute cu sesizor de nivel al apelor uzate din camin care regleaza functionarea automata a acestora. Conducta de refulare este dotata cu vana automatizata pentru masurea pH-ului. Statia de pompare este realizata din beton armat prefabricat.

Tot in statia de pompare al apelor uzate sunt canalizate apele rezultate din deshidratarea deseurilor de gratar, cele de la deshidratarea namolurilor.

Conducta de refulare

Conducta de refulare face legatura dintre statia de pompare si canalul de dirijare al apelor uzate pe instalatia compacta gratar fin si deznisipator. Conducta se realizeaza din otel inoxidabil. Pe conducta de admisie a apelor uzate, inainte de canalul de dirijare, va fi montat un debitmetru. Acesta masoara si semnalizeaza cantitatea apelor uzate sosite la statia de epurare. Datele masuratorii se pot citi pe monitorul M-PLC-ului amplasat la dispecerat (daca s-a cerut amplasarea acestuia). Masuratorile se realizeaza de catre un aparat de masura pe baza de inductie. Aparatul de masura preconizat are un consum de energie redus, are un interval de masura reglabil prin programare.

Pavilionul de exploatare

Pavilionul de exploatare va fi realizat ca o constructie P+1,cu fundatie continua din beton, cu zidarie din caramida si planseuri de beton armat. Acoperisul va fi de tip sarpanta acoperit cu tigla. In aceasta constructie vor fi amenajate canalul de dirijare, gratarul cu deznisipator, camera suflantelor, camera de dozare a chimicalelor, sala utilajelor pentru deshidratarea namolului, sala de comanda, laboratorul, vestiarul si spatiile tehnico-sanitare.

Canalul de dirijare

Acest canal are rolul de a dirija apele uzate spre gratarul mecanic fin sau cel manual. In acest scop acest canal este dotat cu doua stavile plane din material anticoroziv (otel inox).

Gratarul si deznisipatorul

La capatul canalului sus mentionat apele uzate vor fi trecute printr-un utilaj compact compus din gratar mecanic fin si aparat de compactat si dezhidratat reziduri de gratar, realizat din otel inoxidabil. In paralel cu acest gratar mecanic este amplasat un gratar fin cu curatire manuala. Deznisipatorul este inglobat impreuna cu gratarul mecanic si executat din otel inox.

Deseurile de gratar vor ajunge intr-un container realizat din material anticoroziv (metal sau material plastic), aflat la parterul pavilionului de exploatare in stare compacta si dezhidratata. Apele rezultate din procesul de deshidratare a deseurilor de gratar sunt reintroduse in caminul de admisie al apelor uzate.

Bazinul de denitrificare

Dupa trecerea apelor uzate prin gratar si desnisipator vor fi dirijate spre partea de tratare biologica, compusa din trei linii simultane. Prima parte a acestor linii este bazinul de denitrificare. In acest bazin apele reziduale brute sunt intampinate de ape uzate recirculate si se produce amestecarea cu ajutorul amestecatoarelor. Aceasta constructie se realizeaza din beton armat.

Bazinul de aerare

Din bazinul de denitrificare apele uzate ajung in bazinul de aerare. Aceste bazine sunt cele mai mari din punct de vedere constructiv. In aceste bazine se produce descompunerea substantelor organice. Aici concentratia corespunzatoare cat si varsta mare a namolului activ asigura nivelul de nitrificare dorit. Aerarea se produce cu aeratoare de mare adancime si cu bule fine, astfel incat sa se realizeze o suprafata de reactie cat mai mare. Pentru a putea controla cantitatea de oxigen dizolvat in bazine se monteaza un aparat de masura. Valorile masurate sunt luate in considerare la reglarea functionarii compresoarelor de PLC. PLC-ul ia in considerare media masuratorilor din cele trei bazine. In cazul in care una dintre circuite de masura este defecta, PLC-ul va lua in considerare masuratoarea cea buna. Pentru ca procesul sa fie cat mai eficient namolul se recircula pana in momentul imbatranirii lui. Recircularea namolului se realizeaza cu o pompa mamuth. Constructia se realizeaza din beton armat.

Aerul necesar pentru aerare se realizeaza cu aeratoare de mare adancime si bule fine a caror suflante sunt instalate la parterul cladirii administrative.

Namolul in exces este evacuat la concentratorul de namol dupa care va fi dezhidratat. Pentru masurarea cantitatii de namol in exces evacuat din sistem se monteaza un aparat de masura in acest sens. De aici namolul este evacuat pe platforma de depozitare, iar apele rezultate sunt redirijate in caminul de admisie al apelor uzate.

Decantorul secundar

Din bazinul de aerare apa ajunge in decantorul secundar. Namolul depus este indepartat cu ajutorul pompelor de namol Mamuth. Aceasta constructie se realizeaza din otel - inox.

Platforma de namol

Dupa ce namolul trece prin concentratorul de namol si este dezhidratat acesta este depus dupa deshidratare pe platforma de namol proiectata.

Bazinul de dezinfectare

Din decantorul secundar apele sunt dirijate la bazinul de dezinfectare. Aceasta este o constructie din beton armat prevazut cu sicane pentru a putea realiza a omogenizare cat mai buna intre apa si substanta folosita pentru dezinfectare. Dezinfectarea s-a prevazut a fi realizata cu solutie de clorura de fier. Aparatul de dozare este instalat in pavilionul de exploatare.

Evacuarea

Apele astfel epurate sunt evacuate din bazinul de dezinfectare pe cale gravitationala printr-o conducta de 250 mm din PVC.

PROTECTIA MEDIULUI

Tehnologia proiectata a statiei de epurare si deseurile rezultate in procesul de epurare nu reprezinta un pericol pentru mediul inconjurator. Namolul rezultat prin procesul tehnologic este oxidat total si dezinfectat.

Astfel pe platforma de namol nu se poate descompune, este apt pentru compostare, cu continut ridicat de substanta uscata, si nu degaja miros neplacut.

Procedeul aplicat se bazeaza pe o tehnologie de epurare cu namol activ care prin caracteristicile sale proiectate are o functionare favorabila protectiei mediului.

Cantitatea microorganismelor in bazinele de aerare sunt la un asa nivel, incat formarea mirosului si a spumei este limitata.

Constructiile se realizeaza din beton armat de cea mai buna calitate, astfel infiltratiile apelor reziduale, adica poluarea apelor subterane nu este posibila. Realizarea tuturor conductelor tehnologice se face in conformitate cu acest principiu.

Namolul in exces extras intr-un anumit moment tehnologic este oxidat total, proces la capatul careia un rezulta un namol nefermentabil fara mirosuri neplacute, utilizabil in agricultura sau pentru compastare.

Solutia de sare feroasa si hipocloritul de sodiu nu sunt agenti poluanti.

Poluarea fonica este exclusa pentru ca suflantele sunt dotate cu amortizoare si sunt izolate fonic.

SPECIFICATIA SI DECLARATIA PROIECTANTULUI

Pentru realizarea statiei de epurare descrise, la calculul incarcarilor pentru apele uzate s-a tinut cont de prescriptiile normativului P-28 si se pot asigura limitele de evacuare prescrise in N.T.P.A.-001/2002. In cazul in care la statie sosesc ape uzate cu incarcari peste cele calculate conform normativului P-28, pentru a putea asigura limitele de evacuare prescrise de N.T.P.A.- 001/2002 este necesara aplicarea unui procedeu de epurare in trepte ceea ce atrage dupa sine investitii suplimentare ne luate in calcul in prezenta documentatie.

Proiectantii declara ca documentatia a fost elaborata in conformitate cu STAS-urile si prescriptiile tehnice legale aflate in vigoare.

Documentatia corespunde tuturor prescriptiilor in vigoare referitoare la apa, aer, zgomot si protectia mediului.

Constructiile prevazute corespund normelor de protectie impotriva incendiilor si a celor pentru siguranta in exploatare.

Statia va corespunde normelor de protectia muncii, prescriptiilor sanitare si stasurilor in constructii.

2.Date tehnice ale lucrarii

2.1.Suprafata si situatia juridica ale terenurilor ocupate

Terenul pe care urmeaza a fi executate lucrarile de canalizare si statia de epurare se afla din punct de vedere juridic proprietatea publica a primariei.

Pentru realizarea sistemului de canalizare terenurile vor fi ocupate doar temporar, iar zona in care este amplasata statia de epurare va fi ocupat definitiv.

De asemenea, terenurile ocupate temporar, in vederea realizarii platformelor de lucru si a drumurilor tehnologice pentru utilajele terasiere si mijloacele auto, au acelasi regim juridic.

Pentru realizarea investitiei, este necesara ocuparea temporara si definitiva a urmatoarelor suprafete de teren dupa cum urmeaza:

TOTAL 14.296 11.832 2.464

Din punct de vedere al situarii lor terenurile se impart in:

TOTAL 14.296 11.832 2.464

Din punc de vedere juridic situatia terenurilor se prezinta astfel:

TOTAL 14.296 11.832 2.464

2.2.Caracteristicile geofizice ale terenurilor din amplasament

2.2.1. Geologia si seismicitatea

Zona seismica de calcul, conform Normativ P100- 91, corespunzatoare intregului teritoriu in care se preconizeaza a se executa aceasta investitie se incadreaza in zona E, cu Ks=0,12 si perioada de colt Tc=0,7

Terenul de fundare este constituit din depozite de roci holocene-superioare, care au o grosime de cel putin 10 m, depasind zona de influenta a obiectivelor ce vor fi amplasate. In acest complex este cantonata o pinza freatica de apa subterana. Nu se pun probleme de instabilitate a terenului din motive de panta (alunecari).

Nivelul hidrostatic s-a stabilizat la –1,20 - 1,80 m adincime de la nivelul terenului neamenajat. Conform perioadei anului hidrogeologic, cand s-au facut masuratorile, se considera ca nivelul apei era aproape de cel minim. Nivelul maxim este cu cca 0,50 m mai inalt, cu mentiunea ca in cazul unui nivel de viitura din raul Tarnava se poate produce alimentare inversa cu apa, deci dinspre rau, spre amplasament.

Apa subterana provine in intregime din precipitatii atmosferice prin infiltratii masive ce se produc datorita permeabilitatii terenului. In apropierea raului exista a stransa corelatie intre apa raului si apa subterana in functie de variatiile periodice, sezoniere, alimentarile reciproce producandu-se atat din amonte spre aval cat si radial. Datorita configuratiei terenului si a permeabilitatii ridicate a acestuia se presupune ca exista curenti hidrodinamici subterani mai ales in apropierea albiei minore a raului Tarnava.

In acest sector, raul Tarnava are un sistem de alimentare pluvio-nival, cu perioade de alimentare maxima primavara si minima iarna, cand alimentarea este asigurata in cea mai mare parte din apa subterana.

Pe baza acestor considerente impreuna cu faptul ca nu au fost semnalate transformari secundare ale rocilor, putem afirma ca nu sunt indici privind agresivitatea naturala.

Obiectele ce se vor realiza pot fi asezate pe fundatii directe si continue. Presiunea conventionala de calcul variaza intre 250 - 350 kPa.

2.2.3. Aspecte climatice

In zona comunei, clima prezinta un important caracter continenta.

Temperatura medie anuala a aerului este de cca. 5 ^oC. Inghetul se produce anual in medie 140 de zile. Cantitatea medie anuala a precipitatiilor este de cca 650 mm. Directia predominanta anuala a vanturilor este dinspre nord –vest si vest. Cele trei localitati apartin zonei climatice 3, cu perioada lunga considerata timp friguros.

2.3.Caracteristicile principale ale constructiilor

2.3.1Cladiri

Pavilionul de exploatare

-aria construita 83 mp

-aria desfasurata 166 mp

-inaltimea maxima a constr 8,00 m

-volum total al constructiei 664 mc

2.3.2. Obiectivele statiei de epurare

Statie de pompare - omogenizare

-aria construita 7 mp

-volumul constructiei 24,50 mc

Concentrator de namol,

-aria construita 7 mp

-volumul constructiei 29,40 mc

Bazin anaerob

-aria construita 10,70 mp

-volumul constructiei 64,30 mc

Bazin de aerare - 3 buc.

-aria construita 235,50 mp

-volumul constructiei 880,56 mc

-volum anoxic 287,70 mc

-volum aerob 592,86 mc

Decantor secundar – 3 buc.

-aria construita 84,78 mp

-volumul constructiei 339,12 mc

2.3.2.Retele

Reteaua apelor uzate va fi realizat din conducte de beton sau material plastic KPE, rezistente la actiunea agentilor chimici. Conductele vor fi de diametru 200 si 250 mm, care vor fi pozate sub adancimea de inghet.

Reteaua apei potabile va fi realizat din conducte PEHD, racordat de la reteaua de alimentare. Conductele vor fi de diametru 1-2 toli, care vor fi pozate sub adancimea de inghet.

Reteaua electrica: utilajele de la statia de epurare vor fi alimentate de la un post de transformare aerian propriu de 150 KVA, cu cable subterane de tip ACY-ABY. Costul liniei electrice de alimentare si a statiei de transformare sunt incluse in documentatie.

Reteaua de automatizare va fi realizat prin cabluri de tip VLPY 0,75-2,5 protejat in tub PEL de diametru 18 mm.

Tabloul de distributie

Tabloul de distributie are rolul de de a asigura functionarea si protectia instalatiilor electrice existente la statia de epurare in conformitate cu parametrii de protectie proiectati.

Instalatia de comanda are rolul de coordona functionarea suflantelor, a amestecatorului, de a realiza recircularea namolului si a asigura evacuarea namolului in exces spre concentratorul de namol gravitational. Toate acestea se realizeaza prin comutatoare cu ceas si releu de timp, care se regleaza in perioada de punere in functiune.

Tabloul general de distributie si PLC sunt amplasate in camera dispecer al pavilionului de exploatare.

2.4.Structura constructiva

Aspecte generale

Constructiile prevazute fi executate in prezentul studiu de fezabilitate se vor executa din materiale cu urmatoarele caracteristici:

Beton BC 7,5, BC 22,5

Beton armat BC 22,5

Otel beton OB 37, PC 52

Otel de structura                       PC 52

Partile mecanice care sunt zidite, tevile de legatura precum si cele care sunt in contact cu apele reziduale sau cu namolul sunt confectionate din otel superior. (KO) Conductele tehnologice pot fi din otel superior (KO) sau din materiale plastice KPE, PVC.

Recipientele de pastrare al chimicalelor, tevile de transport si agregatele anexe sunt din PE sau PP rezistente la actiunea acestor chimicale. Structurile din otel care sunt plasate in spatii tehnologice aeriene sau in atmosfera sunt din otel zincat.

Aerarea a sistemului tehnologic este echipat cu sistemul de aerare adanca. Aerul comprimat este transportat de suflante cu poluare fonica redusa si debit constant fara pulsatii. Suflantele sunt reglabile in functie de nivelul de oxigen dizolvat masurat in aeratorul biologic, sau in functie de rezultatele analizelor de laborator efectuate asupra apelor epurate, prin schimbarea numarului de rotatie al unei masini printr-un regulator de frecventa, care astfel asigura aerul necesar pentru nivelul de oxigen dorit.

Sistemul de conducte pentru transportul aerului comprimat se confectioneaza din tevi KO sau PVC.

Tevile folosite la clorurare sunt confectionate din material plastic.

Structura partilor componente ale statiei de epurare

Pavilionului de exploatare va fi realizat ca o constructie cu fundatie continua din beton, cu zidarie din caramida si planseuri din beton armat. Acoperisul va fi de tip sarpanta acoperit cu tigla.

Statia de pompare a apelor uzate va fi realizata din beton rezistent la actiunea agentilor chimici. Nu necesita metode de exploatare speciale.

Gratarul si desnisipatorul este un utilaj compact realizat din otel inoxidabil, iar deseurile rezultate in urma captarii vor fi depozitate in containere destinate acestui scop realizate din materiale rezistente la agenti corozivi (metal sau materiale plastice). Nu necesita metode de exploatare speciale.Camera de gratar va fi din beton armat.

Decantorul secundar este realizat din otel - inox rezistent la agenti corozivi. Nu necesita metode de exploatare speciale.

Concentratorul de namol este o constructie realizata din beton armat, rezistent la agenti corozivi. Nu necesita metode de exploatare speciale.

Bazin de contact pentru dezinfectare, este o constructie realizata din beton armat, rezistent la agenti corozivi. Nu necesita metode de exploatare speciale.

Structura retelelor

Prin prezentul studiu de fezabilitate s-au prevazut retele de canalizare din tuburi si camine din material plastic.

Acest sistem prezinta urmatoarele avantaje:

- rigiditatea inelara a conductelor de canalizare este mai mare de 8 kN/m² in toate domeniile de diametre

- rezistenta sporita la frig si rezistenta la lovire mai favorabila

- posibilitate de pozare pana la –15 ^oC, in conditii corespunzatoare de de sol si de pregatire a pozarii

- masa specifica redusa, 65-70 % fata de conducte cu peretele neted

- posibilitate de montare mai simpla, mai rapida si mai sigura datorita tehnologiei de imbinare

- posibilitate de segmentare mai usoara

- sensibilitate mai redusa la netezirea de dupa taiere

- imbinare cu mufa a tuturor pieselor, in toate directiile

- pierdere mai redusa la fragmentare (bucata de tub taiata, fara mufa la ambele capete, poate fi folosita intotdeauna)

- compatibilitate cu sistemele traditionale la imbinare

- sistem complet, universal de racordare a gurii si a caminului de curatire

Tinand cont de proprietatile enumerate mai sus, proiectarea traseului sistemului de canalizare s-a realizat in conformitate cu normativele in vigoare. La adancimea de pozare s-au luat in considerare sarcinile provenite din incarcarile statice si dinamice. La dimensionarea hidraulica s-a tinut cont de factorul de rugozitate care este K 0,25 mm, valoare ce tine seama si de ramificatii, arcuri sau camine din sistemul de canalizare. Fara piese, numai in cazul tuburilor, factorul de rugozitate este K 0,06 mm.

Pozarea conductelor

Partea de executie a lucrarilor cuprinde lucrarile de sapatura si pregatirea patului de pozare, transport, manipulare, depozitare, executarea imbinarilor, proba de etanseitate, umpluturi.

Pentru executarea sapaturilor se vor aplica prescriptiile normativelor existente in domeniu. Conductele se pot poza fie pe patul de pozare realizat din nisip fie pe fundul santului, pregatit corespunzator. Este interzis asezarea conductelor pe caramizi sau pietre in vederea executarii imbinarilor. La executarea imbinarilor capatul conductei si mufa se curata de eventualele impuritati si se aseaza in locas garnitura de cauciuc. Locasul garniturii este spatiul dintre bordura a doua si bordura a treia calculat dinspre capatul conductei. Trebuie verificat daca garnitura s-a asezat corespunzator in locas si daca nu este torsionat. Se pot folosi capetede conducta numai cu nervura intacta. Suprafata interioara a mufei se unge cu material lubrifiant, iar conducta se impinge cu ajutorul unei bare pana la atingerea pragului de contact. Decalarea axiala este interzisa. Realizarea imbinarii se usureaza daca cele doua capete de conducta se ridica cu ajutorul unei franghii. Imbinarea conductelor se realizeaza usor, manual, fara echipamente mecanice. Conducta se impinge in mufa pana la a cincea nervura. Taierea conductelor se executa usor cu ferestraul. Decalarea axiala maxima in cazul unui nod de imbinare este de max.3 grade. In reteaua de canalizare sunt introduse si camine de vizitare sau de curatire in functie de necesitati. In cazul nostru s-au prevazut camine de curatire tot din material plastic. Aceste camine se compun din trei parti: partea inferioara numit element de baza, partea din mijloc, denumit element prelungitor si paretea superioara denumit element telescopic. Imbinarea dintre partea telescopica si elementul prelungitor este realizat cu ajutorul gulerului din cauciuc.Pe tot parcursul montarii caminului trebuie urmarit asigurarea verticalitatii. Dupa realizarea sistemului de canalizare se trece la verificarea etanseitatii acestuia. Daca sunt indeplinite conditiile de etanseitate se poate trece la realizarea umpluturii. Umplutura se va realiza in straturi succesive compactate cu grosimea de cca. 20-30 cm. Daca in timpul exploatarii se mareste cota terenului, capacul caminului de curatire se poate aduce la aceasta noua cota datorita elementului superior telescopic.

Conditii de exploatare

Conditiile exploatarii legate de personal

Pentru satisfacerea nevoilor de exploatare statia va fi deservita de un personal compus dintr-o singura persoana pe schimb, care va actiona conform sarcinilor de serviciu si a prescriptiilor de exploatare si intretinere predate la terminarea lucrarii respectiv dupa terminarea perioadei de punere in functiune a statiei.

Intretinerea

Constructiile din beton armat si partile lor aparente nu necesita intretinere. Instalatiile si partile mecanice sunt confectionate din materiale rezistente in timp si la coroziune, cum ar fi aluminiul, polietilena dura, otel inox, otel galvanizat, sau PVC. Acestea nu necesita intretinere. In exploatarea agregatelor inglobate, a aparatelor de masura, senzorilor, dulapurilor de comanda se iau in considerare prescriptiile firmei producatoare. Controlul temporar si intretinerea masinilor(schimb de ulei, curatire, etc.) nu necesita pregatire profesionala speciala.

Constructiile si anexele acestora cuprinse in acesta oferta sunt preconizate a fi realizate in 12 luni, urmat de o perioada de proba de trei luni.

2.5.Principalele utilaje de dotare a constructiilor

Utilaje aferente pavilionului de exploatare

Camera gratar

-gratar fin mecanic,cu deznisipator si compactare reziduuri, respectiv deshirdatare (1 buc)

-gratar manual, de rezerva din otel anticoroziv 1buc

-pompa nisip 1 buc

- instalati de deshidratare namol, centrifuga sau filtru presa 1 buc

-suflante 3 + 1 buc

Statia de suflante

-suflante, 3+1 buc

- ventilator 3 buc

Camera chimicalelor

-instalatie de dozare polielectrolit, 1 buc

-instalatie automata de clorinare, 1 buc

Utilaje aferente statiei de pompare - omogenizare

-pompa de apa uzata, 2 + 1 buc

- amestecator 1 buc

Utilaje aferente bazin anaerob

-amestecatoare 3 + 1 buc

Utilaje aferente bazin anoxic

-amestecatoare 3 + 1 buc

Utilaje aferente bazin de aerare si decantor secundar

-pompe recirculare, 3 + 1 buc

-pompe recirculare namol,     3 + 1 buc (pompe mamuth)

-pompe de namol in exces,     1 + 1 buc

-elemente de aerare,                794 buc

Utilaje aferente instalatiilor electrice

-tablou electric principal,         1 buc

-tablou electric secundar,       3 buc

-calculator central,                    1 buc

-calculator de proces, 3 buc

2.6. Puterea electrica instalata respectiv consumata

Lista utilajelor si echipamentelor tehnice

Utilizarea energiei electrice

la o statie corespunzatoare pt. 900 mc/zi

Total putere instalata                               kW 95,80

Total putere absorbita                              kW 34,14

Consum zilnic de putere in kWh/zi         kWh/z 759,28

2.7.Instalatii aferente constructiilor

Pavilionul de exploatare

-instalatie de apa potabila din PEHD

-instalatie de canalizare din PVC

-instalatii electrice de iluminat si forta cu cabluri din cupru si aluminiu

-instalatii pentru automatizari cu cabluri din cupru

Statie de pompare

-instalatie electrica de forta

-instalatii automatizari

Concentrator de namol

-instalatie electrica de forta

-instalatii automatizari

Bazin anaerob

-instalatie electrica de forta

-instalatii automatizari

Bazin anoxic

-instalatie electrica de forta

-instalatii automatizari

Bazin de aerare combinat

-instalatie electrica de forta

-instalatie de automatizari

Din reteaua de forta stradala se va realiza bransarea de la un post trafo in incinta santierului, in vederea asigurarii energiei electrice necesare realizarii epuismentelor mecanice pe perioada executiei si a iluminatului pe timp de noapte.

Iluminatul pe timp de noapte se impune pentru asigurarea pazei incintei organizarii de santier pe timp de noapte.

2.8.Utilitati

La statia de epurare sunt necesare urmatoarele utilitati:

-drumuri interioare

-retea de apa potabila

-retea de canalizare racordata la sistemul de epurare a statiei

-racord electric, cu post de transformare propriu

-sociale (vestiar, baie, grup sanitar)

3.Date privind forta de munca ocupata dupa realizarea investitiei

3.1.Total personal

Dupa terminarea investitiei, pentru exploatarea statiei de epurare forta de munca ocupata va fi de 4 (patru) persoane, iar pentru efectuarea lucrarilor de intretinere a retelei de canalizare 2 (doua) persoane. Toate cele 6 persoane vor fi personal de executie.

3.2.Locuri de munca nou create

Cele 6 (sase) locuri de munca necesare pentru exploatarea statiei de epurare si intretinerea retelei de canalizare sunt locuri de munca nou create.

4.Devizul general estimativ al investitiei

5.Principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei

5.1.Valoarea totala – (inclusiv TVA)

Valoarea totala a investitiei 39.572.954.000 lei

din care:

- constructii – montaj 24.820.497.000 lei

5.2.Esalonarea (INV/C + M) (inclusiv TVA)

- Anul I

Valoare totala 39.572.954.000 lei

C + M 24.820.497.000 lei

5.3.Durata de realizare

8 luni

6.Finantarea investitiei

Prezentul obiectiv de investitii, in valoare de 39.572.954.000 lei, se va finanta in felul urmator:

1). Fonduri nerambursabile (SAPARD):

2). Fonduri proprii si contributia populatiei:

7.Avize si acorduri

Avizele si acordurile emise de organele in drept, potrivit legislatiei in vigoare, privind:

- avizul ordonatorului principal de credite privind necesitatea si oportunitatea realizarii investitiei,

- certificat de urbanism, cu incadrarea amplasamentului in planul urbanistic, avizat si aprobat protrivit legii,

- avize privind asigurarea utilitatilor,

- acorduri si avize pentru protectia mediului si a apelor,

- alte avize de specialitate.

SC HIDROPLAST SRL

Sef Proiect, Intocmit,

ing.Cadariu Emil ing.David Csaba

_____________ _____________

Breviar de calcul

Completari la studiu de fezabilitate

Cap. 1.7.4. Retea de colectare magistrala

Aliniat 2, devine:

Pe baza studiului de amplasare a conductelor de colectare magistrale a rezultat o lungime de 11.832 ml.

Aliniatul 4, devine:

Pe traseul retelei de colectare magistrala se vor executa 198 camine de vizitare si 4 camine de curatare conform normativelor in vigoare si 2 statii de pompare intermediare.

Cap. 1.7.6.

Aliniat evacuarea devine:

Evacuarea

Apele astfel epurate sunt evacuate din bazinul de dezinfectare pe cale gravitationala printr-o conducta de 250 mm din PVC in lungime de 20 ml.

Cap. 1.7.6.

Aliniatul Specificatia si declaratia proiectantului se completeaza cu :

Investitia propusa spre finantare este in concordanta cu prevederile urmatoarelor Directive Uniunii Europene:

Directiva nr. 91/271/EEC privind epurarea apelor uzate urbane, transpusa in legislatia romaneasca prin H.G. nr. 188/28.02.2002. pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate (M. Of. 187/20 martie 2002.

Directiva nr. 80/68/EEC privind protectia apelor subterane impotriva poluarii cauzate de anumite substante periculoase transpusa in legislatia romaneasca prin H.G. nr. 118 din 7 februarie 2002, privind aprobarea Programului de actiune pentru reducerea poluarii mediului acvatic si a apelor subterane, cauzata de evacuarea unor substante periculoase ( M. Of. 132/20 februarie 2002 )

Directiva Cadru privind Apa nr. 2000/60/EEC transpusa partial in Legea Apelor nr. 107/1996.