|
|
|
Doctrina social-democrata
Social-democratia
reprezinta, conform Manualului de politologie, doctrina politica privind
organizarea si conducerea democratica a societatii, avand la baza principiile
egalitatii si dreptatii sociale, ale promovarii intereselor
producatorilor de valori materiale si spirituale, ale protectiei
sociale a categoriilor de cetateni defavorizati, prin limitarea
puterii claselor sociale avute, indeosebi a monopolurilor.
Geneza doctrinei politice social-democrate are la baza, pe de o parte, ideile
socialistilor utopici, iar pe de alta parte, ideile marxiste din a doua
jumatate a secolului trecut. Ideile au aparut odata cu
manifestarea relatiilor de productie capitaliste care, desi
marcau un element de progres pe calea dezvoltarii societatii,
generau totusi, in mod inevitabil si inegalitati sociale.
Anumite idei ale socialismului utopic persista si astazi in diferite tari,
mai ales in cele subdezvoltate. Social-democratia s-a inspirat nu numai de
la socialismul utopic, ci si de la ideile socialiste ale lui Marx si Engels,
idei considerate ca apartinand socialismului. Marx si Engels considerau ca
inevitabila disparitia capitalismului si inlocuirea acestuia cu o
noua societate, cea socialista, reclamata de legile obiective
ale dezvoltarii sociale, bazata pe proprietatea comuna asupra
mijloacelor de productie si lipsita de exploatare.
Social-democratia, ca doctrina politica, a cunoscut mai multe faze in evolutia
sa.
I. O prima faza poate fi considerata cea din perioada
premergatoare primului razboi mondial, cand social-democratia se
considera o doctrina politica ce viza organizarea si
conducerea democratica a societatii pe calea trecerii la o noua
oranduire sociala, faurita pe baza politicii partidului clasei
muncitoare, care sa ia locul capitalismului prin reforme.
Pe o astfel de gandire politica s-a desfasurat inca din a doua
jumatate a secolului al XIX-lea procesul de constituire a unor partide
muncitoresti social-democrate in diferite tari, unele dintre ele
unindu-se in asociatii internationale muncitoresti. In cadrul
social-democratiei din acea perioada a inceput sa se dezvolte un
curent de gandire de factura extremista, in frunte cu Lenin, care va
duce la o noua doctrina, cea comunista, de tip marxist-leninist care,
dupa primul si al doilea razboi mondial, va sta la baza
sistemului totalitar comunist.
II. Datorita acestei noi situatii care s-a creat, doctrina politica
social-democrata a intrat intr-o noua faza de dezvoltare, care a durat pana in
zilele noastre. Mentinandu-si conceptia initiala cu privire
la transferarea capitalismului in socialism pe calea reformelor,
social-democratia din aceasta perioada sustine cu fermitate
principiile pluralismului politic, ale respectarii optiunilor libere
a alegatorilor in legatura cu exercitarea puterii politice in stat,
combatand, in acelasi timp, ideile unui regim totalitar, indiferent
de natura sa (fascista sau comunista).
Partidele social-democrate au continuat sa se dezvolte in multe tari ale lumii
si sa participe activ, de pe principii democratice, la viata politica din
tarile respective. Trebuie mentionat ca in multe tari, dupa al doilea
razboi mondial, partidele social-democrate au reusit, prin alegeri
libere, sa guverneze perioade indelungate de timp.
III. In prezent, dupa prabusirea sistemului totalitar comunist
din tarile est-europene, sistem care nu intotdeauna a fost evaluat suficient de
critic de catre social-democratie, doctrina social-democrata a intrat
intr-o noua faza, in care s-a renuntat la ideea oranduirii socialiste. In
prezent doctrina social-democrata pune accent pe principiile statului de drept,
pe cele de protectie sociala etc. Astazi, in Europa Occidentala
precum si in alte tari ale lumii, social-democratia reprezinta una
din principalele doctrine politice, ca alternativa viabila de organizare si
conducere democratica a societatii. In tarile est-europene, dupa
prabusirea comunismului, are loc un proces de inchegare a unei
doctrine politice social-democrate care valorifica o parte din ideile
social-democratiei, dar afirma si altele noi, rezultata din situatia
actuala a realitatilor social-economice.
Considerand
democratia o forta sociala activa, doctrina
social-democrata s-a delimitat de conceptia liberala clasica, potrivit
careia statul nu trebuie sa intervina in economia de piata
spre a asigura munca si securitatea cetatenilor sai. In
momentele cand era la putere si cand se gasea in opozitie,
social-democratia a dezvoltat un sistem de masuri sociale care sa
permita asigurarea securitatii sociale, sa garanteze
bunastarea, urmarind si diminuarea saraciei.
Datorita
faptului ca izvorul social democratiei a fost in muncitorime, ea a
urmarit integrarea maselor in societatea democratizata. Socialistii
au inteles necesitatea de a prezenta si actiona in cadrul unor 'mari
partide populare reformate', partide cuprinzand noi categorii de salariati
generate de dezvoltarea economica, indeosebi de sfera serviciilor. Se constata
largirea continua a bazelor sociale ale miscarii
social-democrate mai ales pe seama functionarilor, a micilor producatori
si meseriasilor, a unei parti din ce in ce mai mari a
intelectualitatii.
Din punct de vedere organizatoric, raportul social-democratiei cu
muncitorimea se sprijina pe sindicate. Sindicatele se integreaza in
societatea civila, ceea ce permite contactul cu opinia publica. Un loc deosebit
in relatiile dintre sindicate si social-democrate revine unor structuri si
institutii specifice de educatie, de formare cultural-profesionala.
In acelasi timp, se afla sub incidenta social democratiei organizarea
cooperatista, care cuprinde milioane de consumatori, numeroase organizatii
pentru odihna etc. Astfel, s-au creat structuri organizatorice cu numeroase
ramificatii.
Conform conceptiei social-democratice, partidele politice, indiferent de
orientare, nu trebuie sa urmareasca numai problema puterii, ci mai
ales rolul de a asigura o legatura intre stat si societate.
"Doctrinar si programatic, PSD este un partid social-democrat modern, orientat
spre viitor, de vocatie europeana si ancorat in realitatile
nationale, deschis spre modernizare si dezvoltare sociala, promotor ferm
al democratiei si al reformei in toate componentele societatii
romanesti, cu un accent deosebit pe reforma economica. Idealurile si
actiunile PSD sunt legate de principiile si valorile fundamentale ale
social-democratiei moderne, cum sunt: libertatea si demnitatea umana,
egalitatea sanselor, respectul fata de munca si proprietate, binele
public, justitia sociala si solidaritatea umana."
"Prin valori ca cele mentionate, doctrina social-democrata a PSD se
deosebeste de alte doctrine politice care pun accentul fie pe libertatea
individuala in defavoarea justitiei sociale, fie pe solidaritatea sociala
si pe egalitarismul nivelator, care sufoca libera initiativa si
depreciaza semnificatia libertatii individuale. Libertatea,
ca valoare suprema, poate fi usor returnata in anarhie, daca nu se
realizeaza intr-un cadru de ordine fireasca in care libertatea unora sa nu
o incalce pe cea a semenilor lor si, cu atat mai mult, sa n-o reduca la o
simpla vorba, doar la un instrument demagogic."
