|
|
|
Agentii aflate in „coordonarea ministrului pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului” (art 5 alin 3 al OUG nr 11/2004)
1. Agentia pentru Strategii Guvernamentale (ASG) -www.publicinfo.ro; HG nr 406/2004
Potrivit HG nr 406/2004 privind organizarea si functionarea ASG, institutia este „organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului si in coordonarea ministrului pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului”.
Functia principala a Agentiei este de a „asigura asistenta necesara primului-ministru, ministerelor, departamentelor si agentiilor guvernamentale in definirea, elaborarea, implementarea, monitorizarea, evaluarea si remodelarea politicilor si strategiilor guvernamentale generale sau sectoriale.”
Cateva dintre atributiile principale ale ASG:
- elaboreaza studii, analize si rapoarte privind evaluarea starii existente in diverse domenii de activitate, in special in cele legate de reforma economica, politici sociale, transparenta mediului de afaceri, integrare europeana, educatie, sanatate, justitie, administratie si ordine publica, comunicarea interinstitutionala, relatia cu presa si societatea civila;
- elaboreaza studii de oportunitate si recomandari privind politicile guvernamentale generale sau sectoriale;
- elaboreaza studii de audit strategic si institutional in vederea optimizarii activitatii structurilor guvernamentale;
- monitorizeaza aplicarea de catre autoritatile si institutiile publice a dispozitiilor Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public si ale Legii nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica;
- sprijina cunoasterea si intelegerea de catre public a strategiilor si proiectelor guvernamentale, prin actiuni de informare si difuzarea de materiale de interes public;
- realizeaza studii, sondaje, cercetari, analize, prognoze, strategii sau proiecte de interes guvernamental.
Agentia este condusa de un presedinte cu rang de secretar de stat (ordonator tertiar de credite) si are prevazut un numar maxim de posturi de 86 (la data evaluarii erau ocupate 59 posturi); figura de mai jos reda structura organizatorica a Agentiei.
ASG dispune de 3 automobile de serviciu: 1 VW Passat, 1 Daewoo Leganza, 1 Daewoo Cielo.
Finantarea Agentiei se face de la bugetul de stat. Bugetul alocat pentru 2004 a fost de 132 de miliarde de lei iar pentru anul 2005 de 115 miliarde de lei. Cheltuielile totale facute in 2004 au fost de 120 de miliarde de lei (din care 17,4 miliarde cheltuieli de capital; 26, 9 miliarde cheltuieli materiale; 70,8 miliarde au reprezentat transferuri iar 4,6 miliarde au fost cheltuieli de capital).
In lunile februarie si martie 2005 veniturile presedintelui ASG au fost in valoare de 28,4 milioane iar ale directorului general de 29,0 respectiv 26,9 milioane de lei.
Se apreciaza ca functiile ASG sunt necesare iar organizarea si functionarea acesteia sunt adecvate functiilor proprii
2. Comisia Nationala de Prognoza (CNP) - www.cnp.ro; HG 757/2003
Intrucat cu privire la organizarea si functionarea Comisiei Nationale de Prognoza, propunerile de optimizare sunt conexe cu cele privitoare la Institutul National pentru Statistica, evaluarea CNP si propunerile respective vor fi facute in cadrul sectiunii II.1.3.3 - INS.
3. Institutul National de Statistica (INS) - www.insse.ro; HG nr 68/2004 si OG nr 9/1992 (ulterior incheierii evaluarilor institutionale din cadrul proiectului, Guvernul a adoptat un nou act normativ de reglementare a organizarii si functionarii INS - HG nr 957 din 18 august 2005; in esenta, actul normativ este similar reglementarilor anterioare)
INS a functionat drept Comisie Nationala pentru Statistica in perioada 13 ianuarie 1993 – 20 decembrie 2000 (pe baza HG nr 1/1993, 213/1995 si 677/1998). Intre 20 decembrie 2000 si 24 mai 2001 (HG nr 1340/2000), a functionat ca Institut National de Statistica si Studii Economice, iar dupa 24 mai 2001 ca Institut National pentru Statistica (HG nr 488/2001, 765/2003 si 68/2004).
Potrivit reglementarilor actuale (HG nr 68/2004 privind organizarea si functionarea Institutului National de Statistica, modificata prin HG nr 175/2005), INS este “organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului si in coordonarea primului-ministru”.
Prin OUG nr 11/2004, INS a fost de asemenea definita ca “organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului”, dar a fost plasata „in coordonarea ministrului pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului”.
Potrivit HG nr 68, printre atributiile principale ale INS se numara:
- organizeaza si conduce cercetarile statistice referitoare la fenomenele si procesele economico-sociale, prin recensaminte, anchete statistice totale sau prin sondaje;
- culege, prelucreaza si stocheaza date si informatii in vederea asigurarii bazelor de date statistice;
- elaboreaza studii si analize pentru caracterizarea evolutiei economico-sociale;
- informeaza opinia publica, precum si autoritatile publice cu privire la evolutia economica si sociala a tarii si furnizeaza utilizatorilor interesati indicatorii statistici obtinuti;
Institutul este condus de un presedinte cu rang de secretar de stat si de doi vicepresedintie cu rang de subsecretar de stat.
In conformitate cu OG nr 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale, pentru asigurarea caracterului obiectiv, transparent si stiintific al metodologiilor, indicatorilor, nomenclatoarelor si clasificarilor utilizate in activitatea de statistica se infiinteaza Consiliul de Coordonare a Activitatii de Statistica (CCAS), organ consultativ care are, in principal, ca obiect de activitate analiza si avizarea strategiei de dezvoltare a sistemului statistic national, a rapoartelor de activitate ale INS si a Programului anual de cercetari statistice. CCAS are in componenta reprezentanti ai Academiei Romane, invatamantului superior de specialitate, institutelor de cercetare, ministerelor si/sau ai organelor de specialitate din subordinea Guvernului, Bancii Nationale a Romaniei. Presedintele INS este membru de drept al Consiliului. Membrii CCAS sunt numiti prin decizie a primului-ministru, pe o perioada de 2 ani.
In anul 2004 INS a avut alocate de la bugetul de stat 624,4 miliarde de lei. In acelasi an, Institutul a beneficiat de finantari din fonduri externe nerambursabile, sub forma urmatoarelor programe si in urmatoarele valori:
Phare National 2000 – 606.000 Euro;
Phare National 2001 – 900.000 Euro;
Phare Multi-beneficiari pentru statistica – 518.000 Euro;
Granturi si proiecte pilot – 691.000 Euro.
Prin insumarea acestor fonduri (la un curs Euro/Leu de 1/35.000) rezulta ca in anul 2004 INS beneficiat, de la buget si din finantari externe nerambursabile, de aproape 720 de miliarde de lei.
Pentru anul 2005, valoare totala a bugetului INS este de 842 de miliarde de lei (613 miliarde de la bugetul de stat, 218 miliarde din fonduri externe nerambursabile si 11 miliarde din „venituri proprii”).
Desi s-a promis acest lucru, conducerea INS nu a comunicat informatiile solicitate cu privire veniturile lunare ale presedintelui si vicepresedintilor. Acest refuz este contrar reglementarilor legale in vigoare dar si jurisprudentei in materie, astfel cum s-a aratat deja in sectiunile anterioare (a se vedea, de exemplu, Sectiunea II.1.2.7 – ANPC).
Institutul are un sediu central si un numar de 23 de sedii pentru directii teritoriale, sedii care fac parte din proprietatea publica a statului si care au o valoare de inventar de peste 470 de miliarde de lei (din care 299,4 miliarde, sediul central). Celelalte 19 directii teritoriale de statistica isi desfasoara activitatea in cladirile prefecturilor, primariilor sau in spatii inchiriate.
„Baza materiala” a INS mai cuprinde un parc auto de 6 autoturisme din care 5 din productie interna achizitionate in anii 2000, 2003, 2004 si un microbuz de productie germana prin Programul Phare National 1997. Directiile Judetene de Statistica si Directia Regionala a Municipiului Bucuresti dispun de cate un autoturism din productie interna, respectiv 38 autoturisme Dacia achizitionate in anii 2000 si 2001 si 4 autoturisme Dacia Logan achizitionate in anul 2004. Institutul si unitatile sale teritoriale dispun de un numar de 1831 PC-uri si 126 servere, din care 460 PC-uri si 84 servere la sediul central al INS.
Conform HG nr 68/2004 privind organizarea si functionarea INS, modificata si completata prin HG nr 175/2005, aparatul statistic are un numar maxim de 1979 de posturi (dintre acestea, 580 sunt in aparatul central al Institutului iar 1399 apartin directiilor teritoriale de statistica). Directiile teritoriale de statistica sunt compuse din 8 directii regionale de statistica organizate la nivelul judetelor - centre de regiuni de dezvoltare si 34 de directii judetene de statistica la nivelul celorlalte judete. In anul 2004 numarul de posturi ale INS a fost suplimentat cu 150, fata de anul 2003.
Potrivit Ordonantei nr 9/1992 (art 7 si 9), INS elaboreaza programe anuale de cercetari statistice la nivel national, pe regiuni de dezvoltare, judete si alte structuri teritoriale. Programul anual de cercetari statistice, dupa avizarea acestuia de catre CCAS, se aproba prin hotarare a Guvernului si se da publicitatii.
Autorii studiului sugereaza ca INS si Guvernul Romaniei ar trebui sa acorde o atentie sporita adecvarii in cat mai mare masura a volumului anual al cercetarilor statistice cu necesitatile stricte si cu volumul resurselor disponibile. Aceasta cerinta reprezinta un principiu de baza in cercetarea si analiza statistica, principiu care se regaseste enuntat ca atare si in reglementarea interna, speciala in materie, OG nr 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale: „Potrivit principiului raportului cost/eficienta, serviciile de statistica oficiala sunt obligate sa limiteze volumul datelor statistice culese de la subiectii statistici la nivelul care se justifica prin obiectivul cercetarilor statistice si in conditiile utilizarii optime a resurselor disponibile” (art 5 alin 8 al OG nr 9/1992). Bugetul de aproape 1.000 de miliarde de lei acordat anual cercetarii statistice este unul mai mult decat generos prin comparatie cu austeritatea bugetara cronica din aceasta perioada. Se impune o preocupare mai constanta pentru reducerea acestor fonduri si pentru utilizarea lor cat mai optima. Analiza comparata a Programelor cercetarilor statistice pe anii 2004 si 2005 (aprobate prin HG nr 1550 din 18 decembrie 2003 respectiv HG nr 316 din 14 aprilie 2005) poate sa aduca multe argumente in aceste sens. Mai jos va fi dat un exemplu din multele zeci care pot fi date ca planificarea cercetarii si analizei statistice oficiale ar putea sa fie optimizata intr-o mai mare masura atat in privinta domeniilor si obiectivelor statisticii cat si a metodologiei acesteia.
Cateva dintre zecile de obiective ale cercetarii in domeniul agriculturii au fost urmatoarele:
a) in anul 2004
- Obiectivul: obtinerea si analiza datelor privind numarul bovinelor, porcinelor, ovinelor si caprinelor, cabalinelor, pasarilor, familiilor de albine existent la 1 decembrie 2004 si a productiei animale (carne, lapte, oua, lana) obtinuta in anul 2004; Sfera de cuprindere: Exploatatiile agricole; Numarul de unitati cercetate: circa 80000; Principalele variabile cercetate: Numarul de bovine, porcine, ovine si caprine pe categorii de varsta si grupe de greutate, cabaline, pasari, familii de albine, productia de carne silapte, oua, lana, miere, ceara, gogosi de matase, pielicele;
- Obiectivul: Obtinerea si analiza datelor privind numarul bovinelor existent la 1 iunie 2004; Sfera de cuprindere: Exploatatii agricole; Numarul de unitati cercetate: 28000; Principalele variabile cercetate: Numarul de bovine pe categorii de varsta;
- Obiectivul: Obtinerea si analiza datelor privind numarul porcinelor existent la 30 aprilie 2004; Sfera de cuprindere: Exploatatii agricole; Numarul de unitati cercetate: 35000; Principalele variabile cercetate: Numarul de porcine pe categorii de varsta si grupe de greutate;
b) in anul 2005
- Obiectivul: Obtinerea si analiza datelor privind numarul bovinelor existent la 1 iunie 2005; Sfera de cuprindere: Exploatatiile agricole care detin bovine; Numarul de unitati cercetate: Circa 28000 de exploatatii agricole;
- Obiectivul: Obtinerea si analiza datelor privind numarul porcinelor existent la 1 aprilie si 1 august 2005; Sfera de cuprindere: Exploatatiile agricole care detin porcine; Numarul de unitati cercetate: Circa 35000 de exploatatii agricole; Principalele variabile cercetate: Numarul de porcine pe grupe de greutate;
- Obiectivul: Obtinerea si analiza datelor privind numarul bovinelor, porcinelor, ovinelor, caprinelor, cabalinelor, pasarilor, familiilor de albine existent la 1 decembrie 2005 si a productiei animale (carne, lapte, oua, lana) obtinuta in anul 2005; Sfera de cuprindere: Exploatatiile agricole care detin animale si/sau realizeaza productieagricola animala; Numarul de unitati cercetate: Circa 80000 de exploatatii agricole; Principalele variabile cercetate: Numarul de bovine, porcine, ovine, caprine, cabaline, pasari, familii de albine si productia de carne si lapte, oua, lana, miere, ceara, gogosi de matase, pielicele caracul si blanuri;
Parcurgerea chiar si numai a acestor pasaje – reprezentand, probabil, numai a suta parte dintr-un Program anual – sugereaza, intre multe altele, o repetare dificil de justificat in termenii „principiului raportului cost/eficienta” si al optimizarii serviciilor de statistica oficiala. Sublinerea unui singur exemplu poate sa fie relevanta in privinta enuntului facut: in anul 2005, numarul porcinelor va fi stabilit de trei ori (la 1 aprilie, 1 august si 1 decembrie, in „exploatatiile care detin porcine”, „circa 35000 de exploatatii agricole”), in conditiile in care in anul precedent s-a facut practic acelasi lucru de doua ori – la 30 aprilie si 1 decembrie (de asemenea in circa 35000 de exploatatii agricole).
Cu privire la Comisia Nationala de Prognoza (CNP), aceasta functioneaza in temeiul HG nr 757/2003 privind organizarea si functionarea CNP. Potrivit actului normativ, Comisia este definita drept „organ de specialitate al administratiei publice centrale in subordinea Guvernului si coordonarea primului-ministru”. Prin OUG nr 11/2004, asemeni INS, CNP a fost trecuta „in coordonarea ministrului pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului” (ramand insa in continuare, de asemenei ca INS, in subordinea Guvernului).
Potrivit HG nr 757, functia Comisiei este de a aplica strategia si Programul Guvernului in vederea promovarii politicilor de dezvoltare economica, de a fundamenta si elabora studii si prognoze pe termen scurt, mediu si lung privind evolutia economiei romanesti in ansamblu si a sectoarelor acesteia.
CNP este condusa de un presedinte, a carui functie este asimilata ca salarizare cu functia de secretar de stat, numit prin decizie a primului-ministru. Finantarea activitatii CNP se asigura prin bugetul Secretariatului General al Guvernului. Numarul maxim de posturi pentru CNP este de 126, exclusiv demnitarul. Pe langa CNP se constituie Comitetul interministerial pentru armonizarea strategiilor, programelor si planurilor de actiuni sectoriale si regionale si Comitetul interministerial pentru programe si mari obiective de investitii de importanta nationala, organisme consultative, fara personalitate juridica, conduse de presedintele CNP.
Comisia are un sediu aflat in domeniul public al statului, in valoare de 7 miliarde de lei. Bugetul aprobat pe anul 2004 (finantare de la bugetul de stat) a fost de 30 de miliarde de lei iar pentru 2005 – 39 de miliarde de lei. In anul 2004, cheltuielile CNP au fost de circa 29,7 miliarde de lei (dintre care 19 miliarde „cu personalul” iar diferenta „investitii” si „cheltuieli materiale”).
Autorii studiului propun sa se analizeze posibilitatea comasarii Comisiei Nationale de Prognoza, prin preluarea functiilor acesteia, cu Institutul National Pentru Statistica. In prealabil, in cazul ambelor institutii se impune o evaluare actualizata a functiilor lor in sensul adaptarii intr-o mai mare masura nevoilor actuale in cele doua domenii, dar si resurselor pe care bugetul de stat le poate disponibiliza pentru organizarea si functionarea lor.
Pe langa argumentele de ordin financiar si material, este relevanta sub acest apect si imprejurarea ca activitatea de prognoza se bazeaza in mare masura pe rezultatele cercetarii si analizei statistice, constituind chiar, intr-o destul de mare masura, o continuare fireasca a acesteia.
Documentul CNP „Estimarea evolutiei industriei in trimestrul II 2005 pe baza anchetelor de conjunctura” reprezinta – intr-o masura chiar mai mare decat o sugereaza titlul – o prezentare si analiza de date statistice aferente unei perioade de timp trecuta deja (mai ales trimestrul I 2005), in care elementele specifice studiilor de prognoza constau aproape exclusiv in a „prognoza” cifrele definitive pentru un interval de timp depasit si el la data „estimarii” – al doilea trimestru, respectiv primul semestru al anului 2005. Utilitatea unor „prognoze” pe un termen atat de scurt – iar si acela depasit deja – poate sa ridice semne de intrebare. In orice caz, analiza mentionata face evidenta legatura „teoretica” dintre statistica si prognoza precum si necesitatea practica ca functiile statisticii si prognozei oficiale sa fie corelate cat mai strans, inclusiv la nivelul organizarii si functionarii agentiilor publice de profil.
Printre studiile eminamente statistice realizate in ultimul timp la nivelul CNP se numara si urmatoarele doua: „Sinteza principalelor aspecte privind evolutia comertului exterior in primele 5 luni din 2005” si „Comertul exterior al Romaniei in trimestrul I 2005”
In eventualitatea comasarii sugerate, este relevanta si constituie a premisa favorabila pentru aceasta faptul ca ambele institutii au un statut juridic si institutional absolut identic – „organ de specialitate al administratiei publice centrale in subordinea Guvernului si coordonarea ministrului pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului”
O data cu accelerarea din ultimii ani a privatizarii si restructurarii „sectorului economic de stat”, o buna parte dintre atributiile CNP s-au diminuat corespunzator. Un exemplu ar fi prerogativa de „evaluare si certificare a programelor de restructurare propuse de societatile comerciale aflate pe lista RICOP, conform prevederilor OUG nr 98/1999 privind protectia sociala a persoanelor ale caror contracte individuale de munca vor fi desfacute ca urmare a concedierilor colective”. O restrangere fireasca in cazul unei economii care nu se mai bazeaza pe principiile planificarii centraliste a cunoscut si functia pe care Comisia o avea in materie de „elaborare si actualizare a Planul de programe si mari obiective de investitii de importanta nationala, in scopul aprobarii si cuprinderii lor in bugetele multianuale”.
De altfel, o data cu cresterea ponderei capitalului social privat in raport cu cea a capitalului social detinut de stat (in anul 2002 prima a ajuns la 54,84%), in iulie 2003 Ministerul Dezvoltarii si Prognozei a fost desfiintat, apreciindu-se a fi suficienta indeplinirea, mai departe, a functiei de prognoza a acestuia de catre o agentie guvenamentala. Evolutiile amintite au continuat si in ultimii doi ani, ponderea „sectorului economic de stat” reducandu-se si mai mult, situatie care ar trebui sa se regaseasca inclusiv in reorganizarea functiilor si structurii CNP. Intrucat functiile actuale ale CNP au in vedere nu numai „sectorul de stat”, ci si pe cel privat, este firesc ca acestea sa fie mentinute in continuare, insa adaptate la noua realitate economica.
4. Agentia Nationala pentru Romi (ANR) - OUG nr 78/2004; HG nr 1703/2004
ANR a fost infiintata prin OUG nr 78/2004 (aprobata cu modificari prin Legea nr 7/2005). Agentia este definita ca „organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului, prin preluarea atributiilor Oficiului pentru problemele romilor din structura Departamentului pentru Relatii Interetnice”. Agentia este coordonata de ministrul pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului iar finantarea sa se asigura de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.
ANR este condusa de un presedinte cu rang de secretar de stat, numit prin decizie a primului-ministru, la propunerea ministrului pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului.
Prin HG nr 1703/2004 privind organizarea si functionarea ANR s-a prevazut ca Agentia „elaboreaza politica si strategia Guvernului in domeniul protectiei drepturilor minoritatii romilor”. Structura organizatorica a Agentiei este redata mai jos (numarul maxim de posturi al Agentiei este de 52, functii publice si contractuale, exclusiv presedintele).
OUG nr 78/2004 se numara printre putinele acte normative de interes pentru studiul de fata in cazul careia Guvernul a publicat Nota de fundamentare prevazuta imperativ de Legea nr 24/2000 privind normele de tehnica legislativa. Din documentul respectiv rezulta ca fiind justificata decizia de infiintare a unei agentii guvernamentale avand ca functie principala imbunatatirea situatiei minoritatii romilor. Evaluarea institutionala a ANR a fost imposibila din cauza faptului ca conducerea Agentiei nu a dat nici un raspuns solicitarilor repetate de furnizare a informatiilor necesare in acest scop. De interes in evaluarea institutionala a ANR ar fi fost inclusiv valoarea bugetelor acestei institutii si eficienta utilizarii lor.
