|
|
|
Natiunile Unite sunt o organizatie internationala de tip clasic. Asta inseamna ca este alcatuita din state, in organele acesteia intrunindu-se reprezentantii guvernelor nationale. Acest lucru este valabil si pentru Adunarea Generala, care de multe ori a fost numita in mod eronat 'Parlament mondial'. Ea nu este in nici un caz un parlament, ci un forum de cooperare si consultare inter-statal, chiar daca activitatile plenului sunt pregatite si organizate - asa cum se intampla si in cazul parlamentelor - in cadrul unor comitete.
Adunarea Generala este organul principal deliberativ al ONU cu cele mai importante atributii fiind reglementata in Carta in capitolul IV.
Adunarea Generala este compusa din reprezentantii tuturor statelor membre si are potrivit dispozitiilor art. 10 din Carta, o competenta generala de a “discuta orice problema sau cauze care intra in cadrul prezentei Carte sau care se refera la puterile si functiile vreunuia din organele prevazute in prezenta Carta si, sub rezerva art.12, poate face recomandari Membrilor Natiunilor Unite sau Consiliului de Securitate in oricare asemenea chestiuni sau cauze”.
Adunarea Generala lucreaza in sesiuni ordinare care incep de regula la New York in a treia zi de marti a lunii septembrie a fiecarui an si continua pana in a treia saptamana a lunii decembrie. In ultimii ani insa Adunarea a lucrat pe intreg parcursul anului. Potrivit art.20 din Carta, Adunarea poate fi convocata si in sesiuni extraordinare in 24 de ore de catre Secretarul General la cererea Consiliului de Securitate sau a majoritatii membrilor ONU sau chiar a unui membru daca majoritatea celorlalti este de acord.
Convocarea unei sesiuni anuale la o alta data decat aceea stabilita prin Carta sau in alt loc decat la sediul principal al ONU pot fi hotarate printr-o rezolutie adoptata de catre Adunarea Generala.
La inceputul fiecarei sesiuni ordinare Adunarea alege un nou Presedinte[i], 21 de Vicepresedinti si Presedintii celor 6 comitete principale ale sesiunii. Pentru a asigura repartizarea echitabila, presedintia Adunarii este aleasa prin rotatie din cinci grupe de state: africane, asiatice, est europene, latino-americane si caraibiene, vest europene si alte state.
Adunarea Generala a ONU are atributii care constau in: face recomandari privind cooperarea in mentinerea pacii si securitatii internationale, inclusiv in ceea ce priveste dezarmarea si folosirea armelor; discuta orice chestiune privind pacea si securitatea internationala, cu exceptia celor care fac obiectul dezbaterilor din cadrul Consiliului de Securitate in privinta carora poate face doar recomandari; discuta si, cu aceeasi exceptie, face recomandari in orice chestiune care intra in cadrul Cartei sau care se refera la puterile si functiile vreunuia din organele prevazute in Carta; initiaza studii si face recomandari pentru promovarea cooperarii politice internationale, dezvoltarea si codificarea dreptului international, respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului si colaborarea internationala in domeniile economic, social, cultural, educational si al sanatatii; face recomandari pentru mentinerea pacii in orice situatie care ar fi de natura sa pericliteze relatiile dintre state; cere si analizeaza rapoartele Consiliului de Securitate si celorlalte organe ale ONU; adopta bugetul Natiunilor Unite si contributia anuala a statelor membre; membrii nepermanenti ai Consiliului de Securitate, membrii Consiliului Economic si social si acei membrii ai Consiliului de Tutela eligibili; alege impreuna cu Consiliul de Securitate judecatorii Curtii Internationale de Justitie; si, la recomandarea Consiliului de Securitate numeste Secretarul general.
Datorita numarului foarte mare de probleme pe care Adunarea este chemata sa le rezolve, aceasta a delegat mai multe chestiuni pentru a fi rezolvate de cele 6 comitete principale ale sale:
Comitetul pentru Dezarmare si Securitate Internationala
Comitetul pentru Probleme Economice si Financiare
Comitetul Social, Umanitar si Cultural
Comitetul Politic Special si de Tutela
Comitetul pentru Probleme Administrative si de Buget
Comitetul Juridic
Exista, de asemenea, si un al saptelea comitet, numit Comitet General, compus din Presedinte, cei 21 de Vicepresedinti ai Adunarii si liderii celor sase comitete procedurale, la care se mai adauga si Comisia pentru depline puteri.
Procedura de vot in Adunarea Generala se realizeaza pe de o parte, pentru problemele importante cu votul a 2/3 din membrii votanti si prezenti (art.18 pct.3 din Carta), iar pe de alta parte pentru alte domenii cu majoritatea simpla.
Din punct de vedere juridic[ii] aceste hotarari sunt simple recomandari.
Membrii aflati in intarziere de plata a contributiilor financiare la ONU nu au dreptul de vot daca intarzierea este egala sau depaseste suma contributiilor datorate in cei doi ani precedenti, cu exceptia cazului in care Adunarea Generala considera ca aceasta neplata nu este imputabila statului respectiv (art.19 din Carta).
Carta ONU confera Adunarii Generale prin dispozitiile articolelor 10 - 17 si 19 - 22 urmatoarele functii si puteri cu caracter general - discutarea oricaror chestiuni sau cauze care intra in cadrul prevederilor Cartei, putand face recomandari membrilor ONU si Consiliului de Securitate (art.10); discuta orice problema privind mentinerea pacii si securitatii internationale, exceptandu-le pe acelea care necesita o actiune si care trebuie deferite Consiliului de Securitate (art.11 pct.2); examineaza principiile generale de cooperare pentru mentinerea pacii si securitatii internationale (art.11 pct.1), inclusiv cele care guverneaza dezarmarea si reglementarea inarmarilor; initiaza studii si face recomandari in scopul promovarii cooperarii internationale in domeniul politic si pentru a incuraja dezvoltarea progresiva a dreptului international si codificarea sa, precum si in domeniile economic, social, cultural, al invatamantului, sanatatii, drepturilor omului (art.13 pct.1) si cu caracter special – admiterea, suspendarea si excluderea de membri ai ONU; infiintarea de organe subsidiare (art.22); alegerea membrilor nepermanenti ai Consiliului de Securitate (art.23), ai ECOSOC (art.61), precum si ai C.I.J (art.4 din Statutul C.I.J) si a Secretarului General (art.97); elaborarea de norme privind functionarea Adunarii Generale si Statutul functionarilor organizatiei etc.
