Achizitiile intracomunitare in conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana

Achizitiile intracomunitare in conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana

1.1.1. Definirea achizitiilor intracomunitare

Inceputul anilor ’90 a fost marcat de schimbari politice si economice majore in majoritatea regiunilor lumii. Succesul economiilor de piata, esecurile sistemelor centralizate bazate pe economia de comanda si ineficienta intreprinderilor publice au invins rolul puternic al statului din economiile centralizate.

Aceasta perioada a reprezentat inceputul schimbarilor in societatea romaneasca, si anume trecerea la democratie si de la economia centralizata la economia de piata. Amplul proces de tranzitie spre economia de piata a avut loc loc pe fondul si in corelatie cu un alt proces complex si major, cel al integrarii europene.

“Mirajul” integrarii a devenit atractiv prin prisma avantajelor de care se bucurau tarile membre.

Datorita “pietei comune”, statele Comunitatii Europene au reusit sa delimiteze un spatiu economic omogen, in care barierele vamale si comerciale au fost suprimate, la baza acestui concept aflandu-se o serie de libertati fundamentale[1]: libera circulatie a marfurilor, a persoanelor, a serviciilor si a capitalurilor.

Dobandirea statutului de membru al UE a constituit o prioritate absoluta a politicii externe romanesti. Incepand cu semnarea, in 1993, a Acordului European de Asociere, toate Guvernele Romaniei si-au fixat fara exceptie ca obiectiv prioritar al programelor lor de guvernare imperativul aderarii la Uniunea Europeana, pe baza indeplinirii cat mai rapide a criteriilor de aderare de la Copenhaga si Madrid, astfel incat acest obiectiv a devenit realitate la 1 ianuarie 2007.

Din punct de vedere legislativ, aderarea Romaniei a adus multiple modificari, cu impact direct asupra operatiunilor comerciale desfasurate de agentii economici, dupa cum rezulta din tabelul. nr. 1.1.

Tabelul nr. 1.1. Modificari legislative produse prin aderarea la Uniunea Europeana

Prin armonizarea legislatiei romanesti cu cea comunitara, termenul de import[2] din Statele Membre a fost inlocuit cu cel de achizitie intracomunitara[3], definita drept “obtinerea dreptului de a dispune, ca si un proprietar, de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinatia indicata de cumparator, de catre furnizor, de catre cumparator sau de catre alta persoana, in contul furnizorului sau al cumparatorului, catre un stat membru, altul decat cel de plecare a transportului sau de expediere a bunurilor”.

De asemenea, sunt asimilate unei achizitii intracomunitare cu plata urmatoarele:

Utilizarea in Romania, de catre o persoana impozabila, in scopul desfasurarii activitatii economice proprii, a unor bunuri transportate sau expediate de aceasta sau de alta persoana, in numele acesteia, din statul membru pe teritoriul caruia aceste bunuri au fost produse, extrase, achizitionate, dobandite ori importate de catre aceasta, in scopul desfasurarii activitatii economice proprii, daca transportul sau expedierea acestor bunuri, in cazul in care ar fi fost efectuat din Romania in alt stat membru, ar fi fost tratat ca transfer de bunuri in alt stat membru;

Preluarea de catre fortele armatei romane, pentru uzul acestora sau pentru personalul civil din cadrul fortelor armate, de bunuri pe care le-au dobandit in alt stat membru, care este parte a Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4 aprilie 1949, si la a caror achizitie nu s-au aplicat regulile generale de impozitare din acel alt stat membru, in situatia in care importul bunurilor respective nu a putut beneficia de scutire; Prevederea legala se aplica in cazul in care aceste bunuri, dupa ce au fost folosite de fortele armate, sunt expediate in Romania[4];

Se considera, de asemenea, ca este efectuata cu plata achizitia intracomunitara de bunuri a caror livrare, daca ar fi fost realizata in Romania, ar fi fost tratata drept o livrare de bunuri efectuata cu plata;

Este asimilata unei achizitii intracomunitare si achizitionarea de catre o persoana juridica neimpozabila a unor bunuri importate de acea persoana in Comunitate si transportate sau expediate intr-un alt stat membru decat cel in care s-a efectuat importul. Persoana juridica neimpozabila va beneficia de rambursarea taxei platite in Romania pentru importul bunurilor, daca dovedeste ca achizitia sa intracomunitara a fost supusa taxei in destinatie a bunurilor expediate sau transportate.

Modificarile privind regimul achizitiilor intracomunitare prezinta multiple avantaje pentru agentii economici din tara noastra, respectiv:

proceduri mai simple;

costuri reduse in comparatie cu tratamentul tranzactiei inainte de aderare (inregistrari contabile, plati pentru servicii aditionale);

eliminarea declaratiei vamale de import;

de asemenea, intrucat TVA se plateste in statul de destinatie[5], clientul, persoana impozabila inregistrata ca platitor de TVA in Romania inregistreaza TVA aplicand mecanismul taxarii inverse.

Ca si dezavantaje, mentionam: costurile aferente noilor obligatii de raportare, costuri de pregatire pentru personal si implementarea noului software sau updatarea celui existent.

Noul regim privind achizitiile si livrarile intracomunitare a afectat si incasarile bugetului de stat in primul an de aderare. Incasarile din TVA au scazut fata de 2006, din cauza noilor proceduri de plata a taxei in relatiile comerciale cu statele UE si a duratei acestora, de care unele firme au profitat, eludand statul.

Regimul TVA este reglementat la nivelul Uniunii Europene in ceea ce priveste baza de impozitare, scutirile si exceptarile de la plata. In schimb, nivelul taxei este stabilit de fiecare stat in parte si variaza de la 15% (cota standard in Luxemburg si Cipru), pana la 25% in Suedia.

'Evaziunea pe TVA exista in toata Uniunea Europeana, tocmai pentru ca nu este reglementata cota taxei la nivelul UE si se exploateaza diferentele dintre state', a explicat Gelu Diaconu, presedintele Autoritatii Nationale a Vamilor[6]. 'Fiecare tara dintre cele zece care au aderat in 2004, de exemplu, a avut o pierdere de 3-4% din TVA, fata de perioada anterioara aderarii, pe seama livrarilor si achizitiilor intracomunitare. 99% din evaziunea pe TVA este cauzata de regimul livrarilor si achizitiilor intracomunitare', a declarat acesta. O scadere similara a incasarilor din TVA a avut loc si in Romania. Dupa primele cinci luni ale anului 2007, veniturile din TVA se situau la 97% fata de sumele colectate in anul anterior, in conditiile in care programarea bugetara estima o crestere cu 20% fata de 2006.