Resurse funciare (solurile)

1. Particularitatile si potentialul productiv al solurilor

La data de 1 ianuarie 2002 fondul funciar al Republicii Moldova constituia 3 384350 ha, inclusiv terenuri agricole 2438685 ha (72,1 %) dintre care terenuri arabile – 1839657 ha (75,5 %), plantatii multianuale – 305736 ha (12,5 %), fanete si pasuni 284988 ha (11,7 %), parloaga – 8304 ha (0,3 %). Dupa tipurile de proprietate fondul funciar este divizat in felul urmator: proprietatea publica a statului constituie 772917 ha (22,8%), proprietatea publica a unitatilor administrativ teritoriale – 742241 ha (21,9%) si proprietate privata – 1869192 ha (55,3%).

Odata cu realizarea reformei funciare au avut loc urmatoarele schimbari in suprafata categoriilor de terenuri [7](tab. 1.10).

Tabelul 1.10

Repartizarea fondului funciar dupa categoriile de terenuri

Din tabel rezulta ca pe parcursul anului 2001 suprafata terenurilor agricole s-a redus cu 69990 ha si s-au majorat suprafetele celorlalte categorii de terenuri, cele mai considerabile fiind majorarile suprafetelor fondului de rezerva, fondului apelor si ale fondului destinat localitatilor.

La 1 ianuarie 2002 fondul de rezerva constituia 655854 ha si era alcatuit din terenuri destinate dezvoltarii sociale a localitatilor, terenuri de uz comun (pasuni, plantatii forestiere, terenuri aflate sub ape, drumuri, constructii etc.) si alte terenuri. Suprafata terenurilor fondului silvic al statului constituia la aceeasi data 354272 ha (10,5 ), iar al terenurilor fondului apelor de stat – 57110 ha, sau 1,7 %.

Suprafata totala a terenurilor ameliorate constituia la 1 ianuarie 2002 353883 ha, inclusiv 280809 ha irigate si 73074 ha desecate. Din suprafata totala a terenurilor irigate 23872 ha sunt amplasate pe terenuri desecate.

Este necesar de mentionat, ca pe masura realizarii reformei funciare se constata o modificare nefavorabila a structurii terenurilor cu destinatie agricola: suprafata plantatiilor multianuale s-a micsorat cu 28387 ha (inclusiv livezi – 19486 ha, vii – 8109 ha) in urma defrisarii livezilor si viilor de catre noii detinatori de terenuri. In schimb au crescut suprafetele parloagelor – cu 1149 ha.

Odata cu realizarea reformei funciare si cu implementarea unor noi forme de proprietate a crescut substantial numarul detinatorilor funciari si al proprietarilor de terenuri agricole. La 1 ianuarie 2002 in Republica Moldova existau 1117687 detinatori de terenuri, care dispuneau de cote de teren echivalente cu o suprafata de 1690741 ha. Suprafata medie a unei cote de teren constituie 1,56 ha.

La aceeasi data activau 64 cooperative de productie, 1152 societati pe actiuni, 4 colhozuri, 1124 societati cu raspundere limitata, 546,8 mii de gospodarii taranesti (de fermier), 225 asociatii de gospodarii taranesti. Este necesar de mentionat, ca suprafata medie a terenului unei societati cu raspundere limitata constituie 513,5 ha, asociatii de gospodarii taranesti – 70,3 ha, societati pe actiuni – 34,2 ha etc. [7]. Toate aceste procese sociale au un impact esential asupra invelisului de sol al tarii.

Invelisul de sol al Republicii Moldova este bine studiat si cartografiat. Rezultatele cercetarilor au fost publicate in mai multe editii si generalizate monografic [ 33, 41–43].

Conform datelor primelor sistematizari cadastrale efectuate in republica (a.1969) au fost cercetate 2504587 ha de terenuri agricole, dintre care cca 2 mln. ha sunt amplasate pe versanti, inclusiv 672705 ha in pante cu peste 5 inclinare [17] (tab.1.11).

Tabelul 1.11

Calitatea terenurilor agricole

Capacitatea de productie a resurselor de sol pe terenurile amplasate pe versanti este puternic afectata de procesele de eroziune, cu intensitate in crestere. In acelasi an cu diferit grad de eroziune se inregistrau 612605 ha de teren agricol, inclusiv 327185 ha slab erodate, 199678 ha moderat - si 85772 ha puternic erodate. Actualmente, conform datelor recente la 1 ianuarie 2002, suprafata terenurilor agricole erodate in teritoriul tarii a ajuns la 858564 ha, inclusiv 504158 ha slab erodate, 252711 ha moderat si 101695 ha puternic erodate [7]. Productivitatea culturilor de camp pe terenurile erodate se reduce cu 30, 50 si 75 % corespunzator. Pagubele provocate de eroziune, nu se limiteaza numai la efecte economice directe. Cele mai grave se refera la dereglarile echilibrului ecologic. Circa 30-32 % din precipitatiile atmosferice care cad pe teritoriul republicii nu se rezerveaza in profilul de sol ci se scurg in jos pe panta, provocand eroziunea solului, astfel 120-130 mm de apa, echivalentul a 12-15 chintale de cereale se transforma in efecte negative si efectueaza o erodare a stratului de sol pe alocuri echivalenta cu 65-71 tone la ha anual. Numai prin pierderile recoltei la preturile curente de comercializare a productiei de cereale se insumeaza pierderi de circa 17-18 mii lei la ha.

Deficitul de umiditate din sol intensifica fluxurile de caldura cu fluctuatii de amplituda mare in perioade limitate de timp. Devierile precipitatiilor de la normele multianuale (conform datelor Serviciului de Stat Hidrometeo”) in prima decada a lunii aprilie a.2002, la inceputul perioadei de vegetatie au variat intre 25 % si 127 % fata de normele anuale. Numai la cinci statii meteo – precipitatiile au depasit putin nivelul mediu multianual, in restul teritoriului sau inregistrat doar 4-5 mm, mai rar 9-12 mm. Aceasta tendinta de deficit de umiditate productiva s-a mentinut pe parcursul intregii perioade de vegetatie a a.2002. Precipitatiile atmosferice cazute in prima decada a lunii mai in 65 % din teritoriul republicii au fost sub normele medii anuale. La sfarsitul decadei a doua a lunii mai acest indice a scazut sub nivelul zero in stratul de de sol 0-10 cm la statiile Ribnita, Bravicea, Grigoriopol. In majoritatea suprafetei rezervele de apa nu depaseau 2-4 mm. Nu au salvat situatia nici precipitatiile abundente care au cazut la sfarsitul lunii mai, care au depasit pe alocuri cu mult normele multianuale: la Rezina – 515 %; Nisporeni -324 %, iar multe localitati au ramas si la sfarsit de mai fara precipitatii: Anenii Noi - zero; Vulcanesti – 3 mm; Glodeni, Camenca –9 mm; Tiraspol, Baltata –10 mm. Corespunzator si rezervele productive de umiditate in stratul de 0-20 cm: Anenii Noi –1mm; Ciadir-Lunga –1mm; Orhei – zero, Floresti – 1mm.

Drept urmare, conform datelor preliminare ale Departamentului Statistica si Sociologie, Republica Moldova a recoltat in a.2002 in mediu pe tara numai 16 q/ha de porumb boabe, judetul Orhei – 11,5q/ha, in UTA Gagauzia -10q/ha .

Capacitatea productiva a solurilor a scazut puternic iar stratul activ este mult prea vulnerabil si nu formeaza echilibrul hidrotermic cuvenit si conditii normale pentru cresterea si dezvoltarea productiei vegetale.